2,744 matches
-
conventul din Roma, neavând frații altceva de mâncare decât castane, se îngrășase atât de mult, încât îi era foarte rușine. Mi-a mărturisit și faptul că, pe când se afla în casa părintească, au venit niște copii săraci să ceară de pomană; el le-a dat bucata sa de pâine iar ei i-au dăruit o bucățică din pâinea lor; i s-a părut că acea pâine uscată, cerșită din dragoste față de Dumnezeu, era mult mai gustoasă decât pâinea proaspătă pe care
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nou ordin. Drept urmare, s-a creat o mare confuzie, fiindcă laicii sunt deja împovărați, iar pentru cei care trudesc cu cuvântul și cu studiul, și cărora Domnul le-a stabilit să trăiască din Evanghelie (1Cor 9,14), nu mai sunt pomeni suficiente... (p. 31). Aprobarea pontificală 34. ... Aceștia sunt cei mici despre care vorbește Evanghelia lui Matei, la capitolul 19: Au fost aduși la Isus niște copii ca să-și pună mâinile asupra lor. Dar discipolii îi certau (Mt 19,13) (fiindcă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
predicatori să trăiască. Iar acest fapt este o mare cruzime, mai ales că aceștia sunt mai folositori Bisericii decât ei, care primesc rente și nu fac ceea ce ar trebui pentru acele venituri... Și nici măcar nu vor ca să trăim din acele pomeni pe care le adunăm cu atâta trudă și rușine. Cu toate acestea, sunt mulți în Ordinul Fraților Minori și în cel al Predicatorilor care, dacă ar fi în rândul clerului diecezan, ar putea foarte bine să aibă acele venituri pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Fericitului Francisc. Mama mea spunea că, pe când mama Fericitului Francisc stătea întinsă pe pat, așa cum fac de obicei femeile după naștere, și câteva femei din apropiere stăteau în jurul ei, a venit la ușă un pelerin ca și cum ar fi cerut de pomană. Dar când i-a fost dată o bucată de pui din partea mamei Fericitului Francisc, a început să ceară cu insistență și să spună că vrea să vadă pruncușorul. Femeile prezente au încercat să-l îndepărteze, dar el repeta că n-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și-i purta pe frații săi spre iubirea celei mai mari sărăcii și reprima tot ce-i îndepărta de respectarea sa curată. Fraților le spunea adesea aceste cuvinte: „Fraților mei, eu nu am fost niciodată hoț, vreau să spun de pomeni, care sunt moștenirea săracilor; am acceptat întotdeauna mai puțin decât ceea ce mi se oferea, pentru a nu înrăutăți situația celorlalți săraci, fiindcă a face contrariul ar fi un furt”». De asemenea, Sfântul Francisc, pentru ca frații să-i urmeze exemplul, a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
voastră să vă arătați în aceasta fii devotați și să dați o mână de ajutor), vă rugăm pe voi toți, vă povățuim și vă îndemnăm în Domnul, și vă poruncim pentru iertarea păcatelor voastre, ca pentru această operă să oferiți pomeni pioase din bogățiile ce v-au fost dăruite de Domnul și ajutoare dictate de recunoștința carității, și astfel voi, pentru aceasta și pentru alte opere bune ce le veți săvârși, în urma inspirației divine, să puteți ajunge la bucuriile fericirii veșnice
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
următorul mod: dacă frații vor să cumpere un lucru necesar, sau să plătească un lucru deja cumpărat, pot să-l prezinte ori pe reprezentantul celui de la care se cumpără lucrul respectiv, ori pe altcineva, celor care vor să le facă pomană (cu excepția cazului în care aceștia preferă să o facă personal sau prin intermediul propriilor delegați); acesta, astfel numit de către frați, nu este reprezentantul lor, deși este numit de către ei, ci mai degrabă al aceluia din mandatul căruia a făcut vărsământul sau
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a făcut vărsământul sau al aceluia care primește vărsământul. Același reprezentant trebuie să aibă grijă ca plata să se facă imediat, astfel încât să nu rămână la el nimic. Dacă ulterior va fi numit pentru alte necesități iminente, poate să depună pomana oferită lui, la fel ca și proprietarul, la vreun prieten spiritual al fraților, pentru ca prin intermediul său să fie folosită așa cum i se va părea bine pentru necesitățile lor în locul și la timpul oportun. La acesta din urmă vor putea apela
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cu privire la toate conventele de călugărițe. Prin numele de mănăstire ne referim la curtea interioară, casa și atelierele interioare, fiindcă în celelalte anexe, acolo unde și laicii au acces, pot intra și frații, din motive ce țin de predicare sau înmânarea pomenilor, bineînțeles cei cărora le-a fost acordată permisiunea de către superiorii respectivi, ținând cont de maturitatea și de aptitudinea lor. Excepție făcând însă mereu mănăstirile mai sus numitelor surori închise, nu-i este îngăduit nimănui să intre în ele, în afară de cazul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să cumpere un lucru necesar sau util, ori să facă plata pentru o cumpărare deja efectuată, pot să-l arate fie pe reprezentantul celui de la care se cumpără lucrul respectiv, fie pe altcineva, celor care ar dori să le ofere pomană (cu excepția cazului în care preferă să plătească ei înșiși în mod personal sau prin intermediul propriilor delegați). Iar reprezentantul ce a fost astfel desemnat de către frați, nu este al lor, chiar dacă este desemnat de ei, ci mai degrabă al celui din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
astfel desemnat de către frați, nu este al lor, chiar dacă este desemnat de ei, ci mai degrabă al celui din a cărui autoritate face vărsământul, sau a celui care îl primește. Și, dacă după efectuarea plății, îi rămâne vreun rest din pomana respectivă, frații pot face apel la el în mod licit pentru satisfacerea unor trebuințe. Dacă însă pentru alte exigențe și trebuințe ale fraților este numit și prezentat cineva, el poate, ca și un proprietar, să păstreze pomana ce i-a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vreun rest din pomana respectivă, frații pot face apel la el în mod licit pentru satisfacerea unor trebuințe. Dacă însă pentru alte exigențe și trebuințe ale fraților este numit și prezentat cineva, el poate, ca și un proprietar, să păstreze pomana ce i-a fost încredințată, sau să o depună la un prieten spiritual sau familiar al fraților, numit sau nenumit de către ei, de la care să fie cerută la timpul și locul cuvenit conform exigențelor necesare și trebuințelor fraților, după cum vor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mănăstirile călugărițelor de clauzură și în cele din Ordinul Sfântului Damian. Iar prin termenul de mănăstire înțelegem curtea interioară, casele și atelierele interioare. Dar în mănăstirile celorlalte călugărițe pot să meargă și să intre pentru a predica, pentru a cere pomană, sau pentru alte motive justificate și raționale, acei frați, ca și ceilalți religioși, cărora le-a fost permis de superiorii respectivi, ținând cont de maturitatea și aptitudinea fiecăruia. Prin urmare, nimănui nu-i este permis să încalce această declarație a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
convoiul cu Scaloianul, copiii erau stropiți cu apă. În locurile unde nu exista rîu sau lac, Scaloianul era dus la o fîntînă, udat cu apă și îngropat lîngă fîntînă. Ca și la îngropările tradiționale reale, după îngroparea Scaloianului se făcea pomană. Deși ritualul era practicat efectiv numai de copii, la desfășurarea lui lua parte întreaga colectivitate”. Și, în continuare: „În comuna Tudor Vladimirescu, Tecuci, înmormîntarea Caloianului respecta și mai mult rînduiala tradițională a ceremonialului de înmormîntare din sat. Se făcea mortul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aparență. Simbolismul alimentar ia chipul de „pom” al abundenței. Este „pomul” sau „pomul mortului”, confecționat special, în asemănare cu oricare din grădina de lîngă casă, măr, prun, păr și care face fructe „bune de mîncat”. El figurează la vedere, printre pomeni. Banul este și el prezent, chiar în mîna celui întins în sicriu. Despre simbolismul acestora, în noua lor figurare scenică, s-ar putea vorbi mai pe larg, precum și despre secvențele ritualistice rămase în suspensie, deocamdată, masa, jocul, bradul. Dar, s-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
că o mai fi și alta, mai bună sau mai rea), pleacă o lume, numai a lui. Au plecat cu tine, Gică, toate. Se spune că atunci când visezi un om drag care a plecat în moarte trebuie să dai de pomană. Așa-i tradiția, nu numai la români și noi ne conformăm, mai mult pentru liniștirea sufletului nostru și mai puțin pentru acel om mort, căci el nu mai există, nu mai simte nimic, că-i dai sau nu-i dai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
-i tradiția, nu numai la români și noi ne conformăm, mai mult pentru liniștirea sufletului nostru și mai puțin pentru acel om mort, căci el nu mai există, nu mai simte nimic, că-i dai sau nu-i dai de pomană. Te-am visat, Gică, de sute de ori. Într-una din zile, am invitat la o terasă niște prieteni, să le dau ceva de băut. Nu le-am spus cu ce prilej, dar în sinea mea mi-am zis că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
voi, cei plecați, pentru că ne simțim slăbiți prea de timpuriu, dezarmați și dezamăgiți de această viață. Pe baltă, la pescuit, sunt omul care caută mereu cu ochii omul care să-ți semene, Gică. Nu-l găsesc, și atunci dau de pomană mâncare, băutură, cârlige, fir de nailon și nu rostesc niciun cuvânt, doar atât: „ține”, iar în gând sunt cu tine. Iar Mitică, fratele cel mare, cu care mergeam aproape tot timpul la pescuit, când beam câte un pahar, îmi spunea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
sunt cu tine. Iar Mitică, fratele cel mare, cu care mergeam aproape tot timpul la pescuit, când beam câte un pahar, îmi spunea: „Ce era dacă era cu noi și prostu' acela de Gică?” Și mă simțea când dădeam de pomană și atunci mă întreba. Nu-i răspundeam, ce aș fi putut să-i spun? Dădeam din umeri a neputință și-l trimiteam la locul lui de pescuit pretextând căi trage peștele. Pe urmă îl chemam și-i întindeam paharul cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
toate visele. Cât despre Barbu, avusese nume domnesc, îl doriseră domn și cei din neamul Brâncovenilor și bunică sa, Ilinca Basarab, Cantacuzina. Ajunsese ajutor de capuchehaie la Istanbul de la nouăsprezece ani, ca să învețe cum se face politica. I-au făcut pomana la Brâncoveni, în Valahia. L-au plâns maică-sa Stanca și frate-său mai mic, Constantin; au împărțit ștergare, colăcei și pitaci de argint, că erau Brâncovenii cei mai bogați boieri din Oltenia. Și când popii ridicau coliva, se spune
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe toți cei de față, și interesele sale de înavuțire, făcându-și dușmani din frații lui. Dacă va reuși să împace ambele interese va fi cu adevărat un om mare. Brâncoveanu îi trimisese deja un semnal, căci nu lăsase de pomană să-i scape aseară în fața Stancăi vorbele acelea. Se știe de către toți, marele logofăt este mut, nu spune decât snoave și decât ceea ce vrea să fie aflat. Da, da, va încerca. Averea mamii o voi reîmpărți, Drăghici a răposat, pomenirea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mânăstirea Cotroceni, că pentru asta a fost înzestrată de domn, dar să o facă așa cum se cuvine. Să ai grijă ca tot omul, boier sau prostime, să-și primească lumânarea, colăcelul, băsmăluța și paraua. Să fie ca la maica mare, pomană din toată inima. Dacă egumenul și doamna se zgârcesc să spui că ce lipsește împlinești matale. — Eu? Vine vorba, știi bine că or să sară toți Cantacuzinii să-și arate rangul. Și dacă simți nevoia să plângi, fă-o, că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să mă îngrijesc de panihida lui. Aceasta se va face în sâmbăta dinaintea praznicului Sfântului Nicolae, la mormântul voievodului, după care o rog pe văduva și pe copiii iubitului meu prieten să se retragă la moșia Drăgănești, ca să-i țină pomenile și la ctitoria sa de acolo. Tot așa, o rog pe doamna Maria, soața măriei tale, să poruncească ziua în care să se facă sfeștanie cu pomenirea răposatului și la curțile domnești de aci și de la Cotroceni. Spătarul Mihai se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
acesta ultimele instrucțiuni: Nici un bob de grâu nu iese din jitnițele dinspre mahalaua oltenilor, nici un bob, până nu trimite Ștefan călărași cu poruncă de la noi că poate să înceapă negoțul grâului. Să fie plătită simbria grădinarilor francezi, să se dea pomana de Moși după cuviință. Naș Dinu vine cu noi până la Rusciuc, spătăria cade în sarcina domniei sale... Argintăria pentru zestrea fetelor să fie după cum am zis. Poruncile curgeau una după alta, beizadea Constantin și doamna erau atenți să nu le scape
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu Carol al XII lea al Suediei și să vină în Balcani unde este așteptat. Doamne, câte s au schimbat în acești doi ani și jumătate! David Corbea, omul lui neica Dinu, a rămas la Moscova pe lângă țar, dar de pomană. Marele Petru s-a apucat să-și facă un oraș în coasta lui Carol al Suediei, ca să-l provoace la război și pentru asta a încheiat pace cu turcii. Ce prostie! Marele spătar zâmbea, zâmbea... Dacă rușii îl vând pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]