2,423 matches
-
privilegiul dat averilor legate de balta Leonta “unde este mânăstirea”. În anul 1462, Iuga, marele vistier, dăruia Moldoviței trei dvere de damasc roșu cu aur, un pocrovăț, un cal și 25 de zloți ungurești, ca să i se facă slujbă de pomenire lui, soției Nastea și “pentru iubitul meu copil, Mihul, și pentru fiica mea dragă Sofia, numită Soptea”. La 8 ianuarie 1473, domnul întărea Moldoviței jumătate din satul Singureni, din ținutul Chigheci, poiana lui Brumar cu Fântâna Mesteacănului, și două fântâni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
târgului Iași”, și îi dăruia acesteia o sută de stupi cumpărați de la Nicolae Sârbescul și de la sora acestuia. Mai dăruia și via, care se afla între Socola și Bucium, și heleșteul de acolo cumpărate de la Slavoan. Dania era făcută pentru pomenirea “răposatei noastre soții, Evdochia, al cărei loc de odihnă este acolo”. Lunea, seara, să se facă parastas și colivă, iar marțea să se țină liturghia. La 20 septembrie 1479, Ștefan cel Mare dăruia Mitropoliei de Suceava satele Sereșcecani și Ungureni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
biserica de la Reuseni unde, cu 20 de ani în urmă, fusese ucis Bogdan, tatăl lui Ștefan cel Mare. Biserica Sfântului Arhanghel Mihail de la Războieni, a cărei zidire se încheia la 18 noiembrie 1496, a fost ridicată “pentru amintirea și întru pomenirea drept credincioșilor care s-au prăpădit aici.” A fost închinată Arhanghelului care, în mentalitatea oamenilor din Evul Mediu, era “căpetenia oștirilor cerești, sprijinul popoarelor creștine, cel ce va anunța Judecata de Apoi”, iar după interpretarea lui Rene Guenon era “principiul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
putut”. Documentele, prin care Ștefan cel Mare se adresa principilor creștini, au fost dictate de domn în limba română, după care au fost traduse în latină și italiană. Atât în Letopiseț, cât și în pisania bisericii de la Războieni, ridicată întru pomenirea celor căzuți în după-amiaza zilei de 26 iulie 1476, răsare din inima și mintea domnului plânsetul, durerea stăpânită într-una dintre cele mai frumoase pagini de literatură. “Căci, scria Iorga, aceasta este literatură. Aici nu mai este subiect de împrumut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
gură-i grăia:/- Io că te-oi lua,/ Cum zici dumneata,/ Viteaz dacă-i fi/ Și teai bizui/ De mi-ei isprăvi:/ Pod pe Marea Neagră,/ De fier/ Și oțel,/ Iar la cap de pod,/ Cam d-o mănăstire,/ Chip de pomenire,/ Chip de cununie,/ Să-mi placă și mie,/ C-o scară de fier/ Pân’ la naltul cer!” (Lacu-Sărat - Brăila). Suferința fratelui înregistrează o gradație ascendentă, care conduce la exteriorizarea chinului interior, al cărui preaplin este revărsat de oftat, la pronunțarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Taina - Apostolilor! Pâine-a binecuvântat Și la toți, să ia le-a dat „Vinul - Sânge l-a Sfințit“ Și pe toți i-a Împărtășit! Cu toții s-au luminat Și poruncă nouă le-a dat Să facă și ei așa, Întru pomenirea Sa! Fiindcă Pâinea cea cu vin „Sânge“ e și „trup“ Divin Însă Iuda Încătrănit S-a dus noaptea La vândut! După Cină s-au sculat S-au dus și s-au rugat În grădina Ghețimani. Cu sudori de Sânge Cine
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
eu? Și atunci s-a descoperit trădătorul și i-a zis: Tu ești! Dar mai Înainte când a instituit Cina de Taină și la toți Le-a dat să guste și le-a zis: Să facă și ei așa, Întru pomenirea Sa! După aceea a plecat de la Cină, Iuda și L-a vândut la cei care doreau să-l omoare pe 30 de arginți. Exact cât a dat În piață pe mieluț, spunând că nu merită un preț mai mare decât
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pentru sufletul lui și a părinților lui ca să se pomenească la Episcopie”. În anul următor, 1759, în timpul domniei lui Ioan Teodor Callimachi (1758-1761) stolnicul Vasilie Costachi și cu fiii săi au donat Episcopiei o fată de țigan „pentru veșnica lor pomenire și a răposaților săi părinți”. La 7 iunie 1768, episcopul Inochentie a cumpărat de la Catrina, fiica lui Miron Hâncu, doi țigani fierari, cu prețul de 120 lei. La 12 iunie, surorile Lupa și Catrina Hâncu au dăruit Episcopiei Hușilor pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
călugărul relatează: „Obișnuiesc < oamenii > în acest oraș, și în tot restul țării, să dea de mâncare și loc de adăpost tuturor străinilor fără nici o plată (subl. ns.). Mai obișnuiesc, de asemenea, ca în timpul sărbătorilor lor (hramul bisericii, când se face pomenirea ctitorilor, n.a.), să așeze mese în jurul bisericii, și aici să dea de mâncare și de băut fără plată oricui, fie străin, fie localnic. Când bărbații se întâlnesc cu femeile, obișnuiesc să se sărute unii cu alții. Obișnuiesc de asemenea, la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
finală. Elementele cu care a lucrat ea și pe care s-a bazat sunt elemente psihologice de mare importanță în susținerea și întărirea moralului atât al combatanților aflați pe front, cât și al poporului. Te Deum-uri de victorii, prohodiri și pomeniri pentru jertfa vieții, instituirea Cultului Eroilor au fost metodele ei clasice ca să întrețină nestinsă flacăra iubirii de țară și avântul în orice formă de jertfă. Preoții și credincioșii au răspuns cu însuflețire apelurilor pentru ofrandă și donații în bani, unii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
plătea 50 bani zilnic de fiecare la Kommandantură, dar nu se crezuse dator să se îngrijească de hrana și adăpostul lor. Maicele au făcut o cerere la etapă să le permită a veni la slujba de duminică la mănăstire pentru pomenirea sufletelor celor morți și în urmă să ia masa la arhonderie. Fiecare a contribuit, printre maici s-au strâns 95 de lei pentru carne și vin. Multe au dat păsări de li s-a fiert o ciorbă, au făcut colivă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
numai scrisori; el aduce mai ales facturi. * Pensionarii își numără zilele o dată pe lună. * Nu arunca astăzi ce poți mânca mâine. * Numai păsările călătoare zboară fără bilete de avion. * În orice naufragiu, unii primesc colaci de salvare, alții colaci de pomenire. * Sacul se leagă la gură când este plin, nu când ai dat de fundul lui. * Memoria este o bogăție fastă, care unora le joacă feste. * Cine ia în derâdere naivitățile copiilor, dovedește lipsă de maturitate. * Copilul nu trebuie dădăcit; lui
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
să-i vândă, se-ntoarce mâine plin de bani, ai să vezi. De mâine avem bani, nu-ți face griji. Ce m-a făcut să-i accept propunerea nu au fost aceste îmbietoare asigurări, ci referirea neașteptată la Brăila. Simpla pomenire a orașului meu iubit, de care abia mă despărțisem și după care deja tânjeam, m-a făcut să nu mai stau pe gânduri. Haide, i-am spus, și am pornit amândoi, pe jos, către Universitate. De-acolo am ieșit în
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
altă dată despre risipirea valorilor, un act pe care ni-l îngăduim cu ușurință, chiar dacă nu avem o prea bună literatură. Este aproape o regulă ca dispariția fizică a unui scriitor să fie urmată de uitare sau, cel mult, de pomenirea lui protocolară în împrejurări comemorative. Dar sunt scriitori dintre cei mai buni uitați încă din timpul vieții, marginalizați sau subestimați. Acesta este și cazul Florenței Albu, plecată la cele veșnice la începutul acestui an*, dar a cărei nedreaptă subapreciere, ca să
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
vis, viața lor se va derula în visul tău. Așa vei putea ține în continuare legătura cu ei. 10 TC "10" \l 1 Mama mamei, care trăia singură la țară, se îmbolnăvise. Așa că mama a așteptat să-mi facă mica pomenire de nouă zile, cum era obiceiul, și a plecat la ea, s-o ajute. I-a luat și pe frații mei. Tata a rămas singur acasă, nu era prima dată. Nu știu dacă, ținând seama de desfășurarea ulterioară a lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
suferință, el nu era făcut pentru sentimente banale, pentru comportament tern, obișnuit. El era o urnă în care ardea o flacără rară, flacăra poeziei, asta era el, în comparație cu asta, orice altceva apărea ca fiind complet neînsemnat... La mica masă de pomenire pe care a pregătit-o mama, au venit și câțiva foști colegi ai lui Victor, pe care îi cunoștea destul de bine și Vlad. Dialogul cu ei a alunecat spre alte zone decât comentarea plină de regrete a nenorocirii. Aceștia l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
permis să-i petreacă în ultimul lor drum. Constantin Chirilă a condus-o pe măicuța Natalia pe ultimul său drum. La patruzeci de zile a adus de la Iași pe preotul Dumitru Merticaru, de la biserica Banu, pentru a face slujbă de pomenire. Gesturi de omenie de care e capabil doar cineva, cum ar zice Blaga, “ bolnav de prea mult suflet”. Acest eseu-mărturie al lui Constantin Chirilă despre ultimii ani de viață ai Nataliei Ilașcu, intitulat “”, este nu doar un omagiu adus memoriei
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Armeană. La mormântul Doinei și a lui Ion Aldea Teodorovici era foarte multă lume adunată, Ion Ungureanu, Nina Culicovschi, Petre Teodorovici, Gheorghe Țopa, d-na și d-l. Marin, (părinții Doinei), fiul regretaților artiști, Cristofor, scriitori, artiști, prieteni. Slujba de pomenire a fost oficiată de către regretatul preot Vasile Petrache. Pe mormânt am pus steagul tricolor adus de la Iași, punga cu pământul sfințit a fost sărutată de către părinții Doinei Teodorovici și de mulți alții, apoi pământul a fost împrăștiat pe mormântul regretaților
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
deocamdată, nici o rezolvare. Soțul meu continuă greva foamei. Nu mi se permite să-l văd” La 27 iulie 1999, la împlinirea unui an de zile de la decesul lui ștefan Ilașcu, am mers la Taxobeni pentru a face o masă de pomenire. Au contribuit la acel moment de pomenire: prof. Ioana Irimia, Laurenția Poenaru, Rodica șcraba, Constantin Chirilă, precum și Fabrica de Morărit și Panificație „Pangran” Iași. Măicuța aștepta, parcă știa că trebuie să vină cineva. Era prin curte. Mereu cu treabă. Se
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
foamei. Nu mi se permite să-l văd” La 27 iulie 1999, la împlinirea unui an de zile de la decesul lui ștefan Ilașcu, am mers la Taxobeni pentru a face o masă de pomenire. Au contribuit la acel moment de pomenire: prof. Ioana Irimia, Laurenția Poenaru, Rodica șcraba, Constantin Chirilă, precum și Fabrica de Morărit și Panificație „Pangran” Iași. Măicuța aștepta, parcă știa că trebuie să vină cineva. Era prin curte. Mereu cu treabă. Se simțea presată de timp. în sufletul zbuciumatei
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
toate acestea să-l aștepte acasă. Urma să-i dau telefon doamnei Nina Ilașcu, sâmbătă 5 mai 2001, pentru a stabili o întâlnire, pentru duminică, la orele 12, la Cimitirul Central din Chișinău, unde trebuia să participăm la slujba de pomenire a marelui luptător pentru neam și țară, d-l Gheorghe Ghimpu, de la cărui zguduitoare moarte se împlineau șase luni. în dimineața zilei de 5 mai 2001, în jurul orelor 10, am mers la Institutul Pedagogic „Ion Creangă”, din Chișinău, unde își
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
la Chișinău, hotărârea unirii Basarabiei cu ȚaraMamă, România. Evenimentul a fost organizat de către basarabenii aflați la studii în Iași, copii frumoși la chip și suflet, organizați din proprie inițiativă. Ei au sosit cu coroane, flori, colivă, lumânări,prosoape, colaci de pomenire. Tânărul preot Iurie Ursache, basarabean de origine, care în prezent slujește la Sf. Biserică Banu din Iași, împreună cu părintele Grigore de la Biserica Sf. Trei Ierarhi, au oficiat pomenirea acelora care au înfăptuit Unirea de la 1918. Au fost invitați să participe
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
inițiativă. Ei au sosit cu coroane, flori, colivă, lumânări,prosoape, colaci de pomenire. Tânărul preot Iurie Ursache, basarabean de origine, care în prezent slujește la Sf. Biserică Banu din Iași, împreună cu părintele Grigore de la Biserica Sf. Trei Ierarhi, au oficiat pomenirea acelora care au înfăptuit Unirea de la 1918. Au fost invitați să participe și elevi din municipiul Cahul, din sudul Republicii Moldova, sosiți cu un autobuz special, îmbrăcați în frumoase costume populare, însoțiți de profesori și câțiva dintre părinții copiilor. Cuvintele sunt
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
vor zvânta de pe un deal, pe toată, s-o aud. NICOLAE DABIJA LA TAXOBENI, DE PAȘTELE BLAJINILOR De Paștele Blajinilor, la Taxobeni, la fel ca peste tot în Basarabia, în toate cimitirele și la toate mormintele se fac slujbe de pomenire a celor dragi trecuți în neființă. în acest sat, situat la doar 30 km de Iași, nu departe de punctul de frontieră Sculeni, au venit, ca să aducă un pios omagiu la mormântul celor care au fost ștefan și Natalia Ilașcu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
să găsim vreun text scris de ei în Arhivă. Nu am modificat limbajul, ci am preferat să prezentăm cititorului, o carte deschisă despre sufletul și gândirea fraților noștri ce au suferit pe nedrept în închisorile regimului comunist și spre veșnica pomenire a lor. Sperăm să fie și spre edificarea noastră sufletească, și spre lauda lui Dumnezeu. De aceea, nu avem intenția să polemizăm, să acuzăm sau să aducem daune vreunei persoane. Nu a fost intenția celor ce au scris despre suferințele
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]