4,015 matches
-
urmăreau cu privirile, bănuitori. După un timp m-am oprit. Locul acela îl căutasem, o curte imensă, împrejmuită cu un gard de lemn vechi și putrezit, înăuntru câteva scânduri îngălbenite de ploi și de soare, aruncate de-a valma. Deasupra porții, o firmă aproape ștearsă : DEPOZIT DE CHERESTEA. Am deschis poarta și am intrat. Curtea aceea aveam senzația că o cunosc bine, parcă dintr un vis. Mai spre fundul ei se înălța o casă dărăpănată, cu o singură încăpere la etaj
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
prostie și mai mare ar fi fost să continue. Trebuia să se reântoarcă, înainte de a resimți foamea sau setea. Ajunse înapoi în apartamentul lui Crang, fără probleme. Își făcu un pachet cu sanvișuri și tocmai se pregătea să atace o porție de ochiuri cu șuncă, când apărură patru bărbați. Aceștia intrară prin trei uși diferita. Primii trei aveau arme în mâini și pătrunseră în cameră ca și cum ar fi fost catapultați de un resort puternic. Cel de al patrulea, un tip slăbuț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
la psihoterapie pentru a învinge rezistenta inițială. De pildă, mie, când am fost pus la încercare, mi s-a spus că în mod normal pot suporta hipnogeneratorul câte cinci minute la fiecare două ore. - O toleranță cam redusă, zice McCann. Porția mea de somn era de trei minute la fiece jumătate de oră. - Dar te-ai supus, nu-i așa? Îl întreba Grosvenor, pe un ton caustic. - Dar dumneata, ce-ai făcut? - N-am făcut nimic, răspunse Grosvenor, zâmbind. Am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
avariție și îl supunea mereu la nedorite regimuri. Deși Costache îi atrăgea atenția că nu mai e de vreo douăzeci de ani război, că el personal are de unde și, la drept vorbind, a avut mereu, Zaharia îi tăia mereu din porție, la cafea, zahăr, lemne. Făcea economie la piață, la apă și la lumină, deși avantajul de a locui în centru era tocmai că aveai apă curentă și lumină electrică. Lui Costache i-ar fi fost acum greu să mai trăiască
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
era ca bolnav, mult mai supărat decât ar fi putut fi vreodată ordonanța, pentru că, bănuia Zaharia, adâncimea supărării e pe măsura înălțimii deșteptăciunii, el încerca să țină cumpăna casei în echilibru și să-l îmbărbăteze. Liza, care n-aștepta decât porția ei zilnică de mângâieri, s-a retras și ea cu coada-ntre picioare când a fost repezită. Bătăile în ușă i-au surprins și i-au deranjat pe toți trei. Conu Costache ațipise de câteva minute, Zaharia se așezase să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
imediat apoi din somnul lui ușor, întrebându-se ce se aude, apoi, când și-a dat seama că ea era cea care-l trezise, că face gălăgie, la fel ca fetele lui când erau copii de tâță și-și cereau porția de lapte de la mama lor, s-a liniștit și s-a neliniștit. Și iar și-a promis că se va duce la doctorul Margulis, de a cărui părere îi era însă frică. Numai de n-ar ajunge la cuțit! Oricum
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
la câte-o petrecere. Într-o seară, văzuse că nici Eleonor nu gusta din cârnații aduși de el, dar se făcu că se uită în altă parte când pisica abandonase feliile de delicatese. Godun, în schimb, făcea să dispară o porție mare în trei secunde. Mânca jambon crud-uscat și bucăți uriașe de șuncă, închipuindu-și că așa i se întorcea carnea macră a porcilor lui și a altor orătănii din fermă. Omar ar fi vrut să i se despice pământul sub
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
să te iau în Kerman, unde văru-meu a dezgropat o comoară“. Mai că ai fi putut să o crezi, gândind că și alții dezgropaseră bani de pe vremea ahemenizilor, podoabe și vase. Lui Omar îi plăcuseră plecatul de-acasă, prunele și porția de dolme kadu, pe care o primise în dar, ochii maică-sii strălucind. Minciuna și vorbele despre comoară, muțenia locului încălzit de o arșiță ca în Yazd. Oamenii serbau peste tot și se preumblau dintr-un loc într-altul. Pentru
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
crezut niciodată că dervișul rotitor e un vânzător de kebab. Încă se vorbea despre taică-său, el însuși sufit, care avusese o prăvălie printre armeni, lângă biserica Preabunei Marii, unde era foarte prețuit. Murise zâmbind, pe când punea gălbenușul peste o porție de berenj, la o masă cu oaspeți. Bucătarul și femeia în casă duseseră farfuriile amestecate cu lacrimi, însă nimeni nu știuse nimic până la sfârșit, când puseseră fructele. Atunci, curtea lor din cartierul Miar se umplu de străini - azeri, evrei, rusnaci
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ca un îndrăgostit. — Shams e pe aici? Sunt Omar, trebuie neapărat să-i vorbesc! — O să vină mai târziu, i se spuse. Se puse la masa cea mai ascunsă de privirile celor lalți și, după o oră de așteptare, comandă o porție de. Gărzi paramilitare iraniene, care veghează la respectarea ordinii publice și a regulilor Revoluției islamice. ash-e gandom 1, shish kabab și, ca dulce - o halva cu susan, pe care o înghiți pe nemestecate. Mai ceru la sfârșit un pahar de
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
creștine - jumătate șiite, iar în vechile așezări evreiești se ducea să se roage în Masjid-e Jome Atiq, sub caligrafiile ei cufite. Pentru Omar, Dumnezeu era unul și-același și pornea de la Zoroastru. Religii diverse și mai târzii mărunțiseră din el porții mici de credință și le convertiseră în fel și chip, în doctrine adverse ori diferite. Omar era sigur că e loc pentru toți și de-aceea se însurase cu o șiită, chiar dacă pe urmă îl pierduse pe Dumnezeu. Acum îl
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ascunzișurile unui chador, îl făcu să ezite: era sau nu chiar Ghazal, mama fiului său, ori era o străină? Le strigă pe fiecare în parte, dar niciuna nu se întoarse, deși erau vii, căci mâncau, mișcând furculița și lingura în porțiile care erau așezate în fața lor. Dar, când se dădu mai aproape, Omar desluși că sunt bani, mormane de bani erau puse în farfurii și pe tăvile de pe care se ospătau. Cele două femei ale lui se ospătau cu bancnote așezate
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
strălucite și independența pentru scurtă vreme față de Poartă (Călugăreni, 1595, cetățile de la Dunăre) și pentru faptul că a unit pentru prima dată Țările Române sub un singur domnitor. S-a aliat cu principele Transilvaniei și cu Austria (vezi Austria) împotriva Porții, dar alianța se rupe. Mihai decide unirea Țărilor Române sub sceptrul său: în 1599 intră în Transilvania, după bătălia de la Șelimbăr, și se înscăunează la Alba Iulia ca principe al Transilvaniei. În mai 1600 intră în Moldova. Pentru prima dată
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
secole jefuite de tătari prin incursiuni, datorită bogăției pământului. Erau de religie islamică (vezi islam). Unii s-au așezat și în Dobrogea. Au fost considerați ultimii migratori: ultimele incursiuni au fost semnalate la sfârșitul secolului XVIII, când erau deja supuși Porții Otomane. Târgoviște - oraș atestat documentar în 1396; târgul a fost mai întâi reședință domnească și apoi a devenit capitala Țării Românești între 1403 și 1659. Turnul Chindiei datează din secolul XV, ca și Biserica Domnească. Aici s-au tipărit primele
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
247 Fire-a dracu supărat Pîn-or fi trei crîșme-n sat - Că oi be la care-oi vre Ș-oi plăti când oi pute. 248 Bate vântul frunza-n dungă Toate plugurile îmblă, Num-al meu șade la umbră; Că tînjala-i dat porție, Cîrciea-i pentru rachie. 249 Iapa popii porumbea Tot aș-am zis c-oi fura 245 {EminescuOpVI 246} Să plătesc beutura Care am beut cu mândra. 250 Frunză verde poamă coarnă, Leliță Ioană! De-aș ajunge pân-la toamnă, Leliță Ioană, Să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
încîrligat. Se întoarse spre cârn. ― Hai, Dascăle! Lucrăm în schimbul întîi. Cârnul ocoli încăperea și apucă farfuria cu cremă de zahăr ars din fața Melaniei Lupu. ― E grozavă. Bătrâna se bîlbîi: ― Puteți s-o luați. Sânt sigură că Florence mai are o porție. ― Într-o zi am să învăț să gătesc. Până acum... Ridică din umeri nedumerit. E nostim, dar n-am avut timp. ― Îmi închipui, mârâi doamna Miga. Dascălu începu să chițăie plimbîndu-și arma pe sub nasurile bătrânilor care-l priveau îngroziți. Căruntul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
sub talpă. ― Ei, ce facem? Ăla mă așteaptă. ― Ai răbdare... Rostea greu cuvintele, în mod ciudat parcă nu-l mai putea pronunța pe r... Trebuie să mă gândesc. Până atunci... Arătă spre cadavrul șoferului: Individul și-a lăsat mașina în fața porții. Parcheaz-o în altă parte. Între timp poate găsesc ceva. Cârnul băgă arma în buzunar. Luă la întîmplare un trenci din cuier și ieși. Scarlat privi lung în urma lui cu inima strânsă. * Melania Lupu ținea pumnii ascunși în adânciturile fotoliului. Unghiile
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Dar am afirmat același lucru, draga mea! N-ai fost atentă. I s-a făcut rău și a alunecat de pe scaun. ― O natură impresionabilă, sugeră maiorul. ― Fleașcă! se strâmbă Miga. Una-două leșină! Am avut și cu ea de tras o porție bună. ― Ghinionul șoferului. Altfel ar fi izbutit să scape. ― Hm, discutabil! Ăla trăgea ca un nebun. ― Mda... Mă voi referi acum la un alt moment. Dar femeia nu-l mai asculta. Gândul doamnei Miga alunecă din nou. Își plimba privirea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Ce? Cristescu îl privi fix: ― Nu știu, dragul meu. Încă nu știu... Să mergem. A început slujba. Se îndreptară spre capelă. * Ultimii bulgări de pământ căzură peste sicriul lui Panaitescu. Melania Lupu, asediată de mâini întinse, începu să împartă pomenile... Porții generoase de colivă în farfurii de lut, căni umplute cu vin, prosoape ieftine. Vecinii se împrăștiară. Fusese o înmormîntare fără jale, o simplă convenție extrem de tristă, tocmai pentru că nu cursese o singură lacrimă. Cristescu încercă să nu se mai gândească
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
UȘIȚĂ ȘI MAI DEVREME SAU MAI TÎRZIU INTRA UN ȘOBOLAN PE CORIDORUL ÎNGUST DE DINCOLO. UȘA SE ÎNCHIDEA ÎNDĂRĂTUL LUI ȘI NU SE MAI DESCHIDEA NICI O ALTĂ UȘITĂ DE LA VREUNA DIN CELE PATRU CUȘTI PÎNĂ CÎND NU SE TERMINA PRIMA PORȚIE. LA CAPĂTUL CELĂLALT AL CORIDORULUI ERA MOMEALA, ÎNĂUNTRUL CĂREIA SE AFLA UN MINUSCUL AMPLIFICATOR AL ARSENALELOR. ODATĂ ÎNGHIȚIT, ACEST AMPLIFICATOR SE ÎNCĂLZEA DE LA TEMPERATURA CORPULUI ȘOBOLANULUI ȘI DECLANȘA UN RELEU CARE DESCHIDEA UȘIȚA SPRE UN ȚARC LUNG, LAT ȘI ÎNALT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
avem nevoie să stîrnim suspiciunile nimănui. Neelan își îndreptă repede spinarea, păși înăuntru și închise ușa. Hedrock îi comandă: ― Ia dumneata în primire biroul, iar eu am să cercetez fișierele. Cu cît facem mai repede treaba, cu atît mai bine. Porția lui și-o termină în mai puțin de un minut, căci sertarele fișierului erau goale. După ce-l închise la loc și pe ultimul, se apropie de birou. Neelan cerceta sertarul de jos, dar Hedrock văzu imediat că și acesta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
am înnoptat într-o școlibă părăsită, iar deținutul(călugărul) era în paza câinelui lup 108 care a stat de strajă și nu l-a slăbit nici o clipă din ochi. Tot drumul ne-Așajutat cu deale gurii că eram tare înfometați, acele porții de carne, cârnați , vin erau de la săracii muncitori agrișcoli că nu știau cum să ne ajute să le gășim banii. La ziuă cu ajutorul unei lopeți ne-am făcut drum și astfel am reușit să ajungem în Galați cu ,,rugămintea’’ ca
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
sâmbătă dimineață, și el duminică dimineață întrucât sâmbătă lucra până la orele 17.00 . Nu au putut afla ce a determinat-o pe Aurica să nu mai plece de sâmbătă, probabil a intuit că soțul avea să-i mai ofere o ,,porție’’ de infidelitate, astfel că la întoarcerea lui Doru acasă pentru a se schimba de haine curate, urmând s-o însoțească pe prietena lui C.D. la o nuntă la Milcovul, a avut neplăcuta surpriză s-o găsească pe Aurica acasă. Cum
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
mai târziu, atunci când totul se va fi terminat, Tintin avea să își aducă aminte, distinct-fotografic, de această după-amiază calmă și nesfârșită în care a început această nouă aventură. Fiecare dintre locatarii de la Moulinsart își degusta, în colțul său de lume, porția de fericire - tolănit în fotoliu, cu aerul nobiliar pe care îl afișa în zilele în care era prost dispus, Haddock sorbea tacticos din rația sa de whisky, în vreme ce, la câțiva pași de el, Milou se odihnea, surâzător și satisfăcut, după ce
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
care lumea înconjurătoare le trimitea celor din infern, nimic nu mai putea indica apartenența la umanitatea din exterior. Luminile artificiale nu se stingeau niciodată, iar munca nu se întrerupea decât cu excepția unei pauze de câteva ore, atunci când prizonierii își primeau porția lor mizerabilă de hrană. Moartea era un fapt cotidian, înscris în destinul fiecăruia. Erau doar o chestiune de timp până ce munca teribilă din subteran îi va fi ucis, prin foamete și violență. Cei care se stingeau erau înlocuiți de un
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]