10,485 matches
-
economii. Între timp apăruseră și se discuta mult despre primele știri privind privatizarea învățământului. Se înfricoșau amândouă cu gândul la taxele ce trebuiau plătite anual. Avea și un plan de rezervă. Dacă nu reușește, să se înscrie la o școală postliceală de asistente medicale și apoi, cu puțină șansă și ambiție, să facă și facultatea... Se întâlnea mai des cu Eugen. Aveau permisiunea mamei și, mai în glumă ori mai în serios, permisiunea lui să întârzie după ora nouă seara. Începuse
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
versificator pe care il găsești la nunți și la agape...Pretind ceva ceva mai mult ?”... Născut la Rucăr-Argeș, trăitor la București de la douăzeci de ani, a rămas totuși țăran, fără ifose. A făcut școală profesională, a urmat liceul și cursuri postliceale la seral și a absolvi școală de maiștri cu media maximă. A lucrat la uzina „Steagul roșu” din Brașov, la cooperativa „Decorativă” că montator scene și decoruri, apoi pe platforma Pipera, la întreprinderea „Cinescoape” că mecanic mașini și utilaje și
PROFIL BIOGRAFIC-ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369260_a_370589]
-
prin casă de ea. Du-te și învață, proasto, nimic n-ai să faci în viață, pâine cu ulei în fabrică ai să mănânci și nici de aia nu ești în stare. Începuse ASE-ul, la seral, cu o școală postliceală de contabilitate, la bază, dar n-apucase să termine - tocmai Lucian o deturnase din drumul firesc. În timpul acesta, în jurul ei numai oameni care-și susțineau copiii, moral și financiar, pentru a pune bazele de educație pentru o carieră prosperă. Chiar
POLUL VRĂJITOARELOR VII de LIA BEJAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374123_a_375452]
-
mutat în chirie cu logodnicul meu în Timișoara. În anul 2009-septembrie, m-am înscris la facultatea AMG -Asisenți medicali Medicină Generală-4 ani la UMF Victor Babeș-Timișoara, însă am renunțat în primul an. În septembrie 2011 m-am înscris la Școala Postliceală Sanitară-Logos-Timișoara (3ani) și în prezent sunt absolventă cu diplomă de asistent medical generalist -media 9,33. Încă de la sfîârșitul anului 2008 am activat la SPCL Municipal Timișoara ca voluntar! Despre pasiuni pot spune atât: dacă aș putea scrie cu mintea
BEATRICE LOHMULLER de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362263_a_363592]
-
completările ulterioare, ministrul educației emite prezentul ordin. Articolul 1 Se acordă autorizația de funcționare provizorie unității de învățământ preuniversitar de stat Colegiul Tehnic „Petru Mușat“, cu sediul în Calea Unirii nr. 15, municipiul Suceava, județul Suceava, pentru nivelul de învățământ „postliceal“, domeniul „estetică și igiena corpului omenesc“, calificarea profesională „stilist“, limba de predare „română“, forma de învățământ „cu frecvență (zi)“, începând cu anul școlar 2024-2025. Articolul 2 Autorizația de funcționare provizorie conferă unității de învățământ preuniversitar de stat Colegiul Tehnic „Petru
ORDIN nr. 4.631 din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285808]
-
198/2023, cu modificările și completările ulterioare, precum și a tuturor celorlalte reglementări legale în vigoare; ... b) de a solicita acreditarea în termen de maximum trei ani de la absolvirea primei promoții, conform prevederilor legale în vigoare, pentru nivelul de învățământ „postliceal“, domeniul „estetică și igiena corpului omenesc“, calificarea profesională „stilist“, limba de predare „română“, forma de învățământ „cu frecvență (zi)“, dar nu mai târziu de anul școlar 2028-2029; ... c) de a întocmi și înainta Agenției Române de Asigurare a Calității în
ORDIN nr. 4.631 din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285808]
-
ministrul educației emite prezentul ordin. Articolul 1 Se acordă acreditarea Universității „Babeș-Bolyai“ din municipiul Cluj-Napoca pentru Colegiul Terțiar Nonuniversitar „Eftimie Murgu“ din municipiul Reșița, cu sediul în piața Traian Vuia nr. 1-4, municipiul Reșița, județul Caraș-Severin, pentru nivelul de învățământ „postliceal“, domeniul „mecanică“, calificarea profesională „tehnician operator mașini cu comandă numerică“, limba de predare „română“, forma de învățământ „cu frecvență (zi)“, începând cu anul școlar 2024-2025. Articolul 2 Unitatea de învățământ preuniversitar de stat Colegiul Terțiar Nonuniversitar „Eftimie Murgu“ din municipiul
ORDIN nr. 4.658 din 11 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285814]
-
Ministrului Sănătații nr. 923/2001, prevedea pentru absolvenții facultăților de medicină posibilitatea de specializare la 52 de specialități, iar pentru absolvenții facultăților de stomatologie, posibilitatea de specializare la 4 specialități stomatologice. România intenționa să transfere pregătirea asistenților medicali din segmentul postliceal în învățământul superior, prin colegii universitare (cu durata de 3 ani). Pregătirea moașelor, în învățământul universitar, urma să înceapă din anul universitar 2003-2004. În ceea ce privește exercitarea profesiei de farmacist, menționăm că prevederile art. 1 din Directiva 85/432/CEE, urmau a
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
la începutul anilor ’80. Tabelul 1. Copii, elevi și studenți înscriși în sistemul de învățământ pe ani școlari/universitari și pe nivele de studii (Gal, 2002) Ani școlari Total populație școlară Nivel de studii PreșcolarPrimarGimnazialLicealProfesional/uceniciPostliceal/maiștri Distribuția populației școlare pe niveluri de învățământ relevă o creștere constantă a acesteia până la începutul anilor ’80 pentru toate nivelurile de învățământ. Nivelurile primar și gimnazial devin foarte accesibile pentru toate categoriile sociale, iar prin prelungirea progresivă a duratei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
transferat spre niveluri mai înalte de educație, iar șansele de valorificare a diplomelor școlare erau cu atât mai ridicate, cu cât originea socială a indivizilor este mai înaltă. Spre desosebire de nivelul primar și gimnazial, învățământului secundar și cel postsecundar (postliceal, tehnic și de maiștri, universitar) au avut o evoluție aparte în perioada comunistă. Cele două niveluri de învățământ erau principalele surse de „alimentare” pentru pozițiile sociale intremediare și superioare din cadrul ierarhiei societății comuniste. Dacă gradul de omogenizare al claselor sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mare, dar accesul în învățământul superior devine tot mai puternic influențat de originea socială a individului. Tabelul 2. Opțiuni școlare ale absolvenților de învățământ liceal 1974-1975 Nivelul final dorit Total Băieți Fete Liceu 4,7 1,0 7,5 Școală postliceală 12,3 5,5 17,4 Învățământ superior de 3 ani 14,9 17,3 13,1 Învățământ superior de 4 sau mai mulți ani - curs de zi 57,6 63,8 53,0 Învățământ superior seral sau f.f
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
educație era mai înalt cu atât opțiunile tinerilor erau mai numeroase: 57,6% intenționau să-și continue studiile în învățământul superior de lungă durată comparativ cu doar 27,2% care aveau în vedere învățământul superior de scurtă durată sau învățământul postliceal. Dacă cererea de educație superioară la nivelul populației școlare era ridicată, accesul la educație era dependent de categoria socioprofesională a părinților, mediul de rezidență, tipul de liceu absolvit. Tabelul 3. Opțiuni educaționale în funcție de categoria socioprofesională a părinților Nivel final dorit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de rezidență, tipul de liceu absolvit. Tabelul 3. Opțiuni educaționale în funcție de categoria socioprofesională a părinților Nivel final dorit Categorii socioprofesionale ale părinților Țărani Muncitori Maiștri/ Tehnicieni Funcționari Intelectuali Liceu 6,8 5,7 3,0 2,0 1,6 Școală postliceală 18,2 13,5 9,6 8,6 3,2 Învățământ superior de 3 ani 16,8 16,6 10,7 15,9 6,0 Învățământ superior de 4 sau mai mulți ani - curs de zi 46,5 53,7
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
universitar de lungă durată față de 82,0% în cazul copiilor de intelectuali. Ponderea celor nedeciși este mai mică în cazul copiilor de intelectuali (0,4%) și mai mare în cazul copiilor de țărani (4,4%). Opțiunile pentru instituțiile de invățământ postliceal și universitar de scurtă durată sunt mai mari în cazul absolvențiolor de liceu ai căror părinți sunt țărani (18,2%, respectiv 16,8%) și mult mai reduse în cazul absolvenților care provin fie din familii de intelectuali (3,2% și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
fie din familii de intelectuali (3,2% și 6,0%), fie de funcționari (8,6% și 15,9%). Tabelul 4. Opțiuni școlare după tipul liceului absolvit Nivelul final dorit Tipul liceului Real-umanist De specialitate Liceu 0,5 12,9 Școală postliceală 16,9 3,4 Învățământ superior de 3 ani 16,7 11,4 Învățământ superior de 4 ani sau mai mulți ani 60,3 52,4 Învățământ superiro seral sau f.f. 4,3 12,4 Nedeciși 1,3 7,5
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
superior. Cauzele sunt atât de natură socială, cât și individuală. Tabelul 7. Structura populației în vărstă de 15 ani și peste, după nivelul de instruire, recensămintele din 1992 și 2002 (Simion, 2004) Grupa de vârstă (ani) Nivel de instruire Superior Postliceal și de maiștri Secundar Primar 1992 2002 1992 2002 1992 2002 1992 2002 Total 5,2 7,7 2,1 3,2 67,8 69,8 19,7 14,9 15-19 - - - - 92,5 83,5 6,0 13,2 20-24
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
într-o măsură foarte mare destinul educațional și socioprofesional al acestora. În 2004, ponderea persoanelor care au absolvit învățământul superior era de doar 2,9% în mediul rural, față de 19,1% în cel urban. Diferențele se mențin și pentru nivelul postliceal (9,9%, față de 7%) și cel liceal (24,1% în mediul rural și 38,4% în cel urban) (MEC, 2005). Influența statutului profesional al părinților asupra traseului educațional al copiilor este mai mare în România decât în oricare altă țară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și descendentă pe distanțe mari este foarte redusă la nivelul societății românești: fiii/fiicele de agricultori reușesc să atingă cel mult un nivel mediu de educație, în timp ce fiii/fiicele celor cu studii superioare ating cel puțin un nivel de educație postliceal. Cei care vor ocupa sau ocupă deja o poziție socială intermediară sau înaltă în cadrul ierarhiei sociale se recrutează astfel, fie din aceeași categorie socioprofesională, fie categorii socioprofesionale învecinate. Astfel, în România, „reproducția intregenerațională a claselor sociale este asigurată de o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Educație și autopoziționare de clasă (%) Nivel de educație Clasa mijlocie 1998 1999 2002 Fără educație și educație de bază* 10,5 7,3 14,5 Școală profesională 14,9 15,9 21,7 Liceu 43,3 43,4 48,6 Postliceală 58,7 55,4 48,2 Studii superioare 88,7 86,2 78,9 * Educație de bază (școală generală neterminată, școală generală 7-8 clase). După cum se observă, în toți cei trei ani cât s-a urmărit autoidentificarea de clasă, ponderea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
grade: gradul 1: cunoștințe echivalente cu doi ani de liceu (citit, scris, cele patru operații aritmetice, cunoștințe de dactilografie); gradul 2: cunoștințe echivalente cu patru ani de liceu (calcul cu fracții, pregătire corespondență, contabilitate); gradul 3: cunoștințe echivalente cu școală postliceală; gradul 4: colegiu de inginerie sau economic (elaborare de rapoarte, secretariat etc.). Ceea ce propunem noi reprezintă o metodă mai adecvată managemen tului resurselor umane în procesele de schimbare specifice țării noastre. Trecerea de la sistemul de posturi specifice managementului taylorist spre
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Recrutarea personalului, din: • surse interne (angajați ai instituției, promovați pe alte posturi de conducere sau de execuție); • surse externe, reprezentând: − agenții de recrutare a forței de muncă; − executivii de recrutare (persoane specializate În recrutarea forței de muncă supercalificate); − liceele, școlile postliceale și colegiile tehnice; − instituțiile de Învățământ superior; − foștii angajați; − persoanele recomandate de personalul instituției financiar-monetare; − clienții instituțiilor financiar-monetare; − solicitanții „la poarta instituției”; − bazele de date pentru angajări; − personalul din instituțiile financiar-monetare concurente (de regulă, are prioritate, datorită calificării, formării, experienței
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
BELDEANU, Ion (22.VIII.1939, Zamostea, j. Suceava), poet și prozator. Este fiul Olimpiei (n. Irimescu) și al lui Ion Beldeanu, militar căzut pe front la Odessa (1941). A absolvit Școala Pedagogică din Rădăuți, apoi a urmat cursurile unei școli postliceale de bibliotecari și ale Facultății de Filologie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, după care, vreme de un an, a fost învățător la țară, iar din 1966 s-a consacrat ziaristicii. A lucrat în presa locală, apoi a devenit
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
, Nicolae (pseudonim al lui Nicolae Boiangiu; 22. IX. 1962, Osica de Sus, j. Olt), poet. Este fiul Constantinei (n. Marica) și al lui Ioan Coande, muncitor. După absolvirea Liceului de Filologie-Istorie din Craiova, urmează cursurile postliceale ale unei școli de cadastru, iar mai târziu va deveni publicist comentator la cotidianul „Cuvântul libertății” din Craiova și coordonator al paginii „Literatură, artă, mentalități, atitudini” (LAMA) a aceluiași cotidian, precum și realizator al emisiunii „Oltenia culturală” la postul Oltenia TV.
COANDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286305_a_287634]
-
productivitatea forței de muncă, chiar dacă educația a adus și alte beneficii fie ele directe sau indirecte. De exemplu, în Coreea, un absolvent de liceu câștigă de 1,18 ori mai mult decât un absolvent de gimnaziu; un absolvent de școală postliceală câștigă de 1,17 ori mai mult decât un absolvent de liceu; și un absolvent de facultate câștigă de 1,52 ori mai mult decât un absolvent de școală postliceală, după cum o demonstrează tabelul de mai jos. S-a demonstrat
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
mult decât un absolvent de gimnaziu; un absolvent de școală postliceală câștigă de 1,17 ori mai mult decât un absolvent de liceu; și un absolvent de facultate câștigă de 1,52 ori mai mult decât un absolvent de școală postliceală, după cum o demonstrează tabelul de mai jos. S-a demonstrat că în medie, un an în plus de școlarizare mărește câștigul individual cu 6 procente în Coreea. Relația dintre educație și câștig se rezumă în fond la rata de rentabilitate
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]