5,162 matches
-
și, fără îndoială, considerabil mai veche decât capitalismul. Postmodernizarea neomarxismului n-a dus așadar la o „resuscitare” a sa pe temeiurile criticismului politic, ci la „ingurgitarea” lui totală. Asemenea unei anaconde care se simte bine în jungla dezbaterilor ideologice, gândirea postmodernă a înghițit și ultima șopârlă anticapitalistă ce mai supraviețuia în anii ’90; noii saurieni nu se mai izvodesc din bărbile lui Marx, Engels și Lenin, ci din fruntea de gorgonă a lui Bill Gates, sub care palpită un creier prometeic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
multă vreme, la fel de imprevizibil ca și în mileniile trecute. Imposibilitatea conceperii unui curriculum multicultural este o amenințare mai mare decât suntem deocamdată dispuși să credem. 15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmodernetc "15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmoderne" Postmodernismul nu este o modă trecătoare, ci e cea mai mare pacoste cu putință. Mințile care îl propagă nu sunt minți „normale”, clasice sau moderne, ci minți diabolice, ale căror gânduri prevestesc anarhia și dezastrul mondial. Dar postmodernismul s-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
anilor ’90, una dintre cele mai proeminente personalități ale pedagogiei americane contemporane: Joe L. Kincheloe. În 1993 s-a gândit să-l pună pe „Antihrist” la treabă. A publicat provocatorul eseu Toward a Critical Politics of Teacher Thinking: Mapping the Postmodern 98, apoi, în colaborare cu Shirley Steinberg, articolul revoluționar „A Tentative Description of Postformal Thinking” (1993). Cei doi iluștri pedagogi confereau postmodernismului o sarcină nouă, menită să-i canalizeze „pornirile satanice” spre fapte bune în folosul societății și al oamenilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
antreneze postmodernismul într-o altă direcție: aceea de a produce schimbări politice și sociale necesare noilor și viitoarelor progrese ale societății democratice moderne. Autorii au realizat un tablou sinoptic al cercetărilor curriculare recente în care au încorporat și o fază postmodernă a teoriei curriculare politice. În viziunea lui Kincheloe, gândirea curriculară cu misiuni politice cuprinde șapte arii distincte: a) teologia liberală (liberal theology); b) teoria locului și a diferenței (theory of place and difference); c) teoria genurilor (gendre theory); d) sincronismul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-și fi zugrăvit astfel „monstrul care aduce apocalipsa culturală” în mod intenționat. Kincheloe și Steinberg (1993) par să-și fi asumat rolul de demiurgi care fac ordine în haosul curricular preexistent, conferindu-i o „misiune mântuitoare”. Kincheloe scria: Misiunea pedagogică postmodernă implică salvarea sensului, chiar și atunci când percepem distrugerea (destruction) lui de către ambianța informațională postmodernă 100. Este evidentă, aici, aluzia la „destructivismul” lui Derrida. Dar Kincheloe și Steinberg (1993) văd în „destructivismul” însuși o energie care merită consumată mai cu socoteală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Steinberg (1993) par să-și fi asumat rolul de demiurgi care fac ordine în haosul curricular preexistent, conferindu-i o „misiune mântuitoare”. Kincheloe scria: Misiunea pedagogică postmodernă implică salvarea sensului, chiar și atunci când percepem distrugerea (destruction) lui de către ambianța informațională postmodernă 100. Este evidentă, aici, aluzia la „destructivismul” lui Derrida. Dar Kincheloe și Steinberg (1993) văd în „destructivismul” însuși o energie care merită consumată mai cu socoteală. Ei consideră chiar că în centrul curriculumului postmodernist ar putea fi plasate cele mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care merită consumată mai cu socoteală. Ei consideră chiar că în centrul curriculumului postmodernist ar putea fi plasate cele mai malefice „instrumente ale diavolului”: mass-media, computerele etc. Ei militează pentru investigarea minuțioasă a potențialului pedagogic al acestora: În centrul curriculumului postmodern trebuie să stea studiul media - care va analiza nu numai efectele televiziunii, radioului, computerelor, muzicii de succes ș.a., ci va impune și modalități de cercetare precum semiotica, analiza cinematografică, etnografia, etnometodologia ș.a.101 Kincheloe și Steinberg (1993) au încercat să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fiind realmente utile. Cea mai însemnată li s-a părut ceea ce au numit „gândirea postformală” (post-formal thinking)102. Aceasta nu este „gândirea oficială”, cum s-ar putea crede. Dimpotrivă, Kincheloe și Steinberg desemnează prin această sintagmă logica fenomenologică și hermeneutica postmodernă. Ei par convinși că acestea vor contribui decisiv la noua misiune politică a curriculumului postmodern. Dar nu au arătat în ce mod s-ar putea realiza acest lucru. Este o sarcină pe care și-au asumat-o Van Manen, David
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
post-formal thinking)102. Aceasta nu este „gândirea oficială”, cum s-ar putea crede. Dimpotrivă, Kincheloe și Steinberg desemnează prin această sintagmă logica fenomenologică și hermeneutica postmodernă. Ei par convinși că acestea vor contribui decisiv la noua misiune politică a curriculumului postmodern. Dar nu au arătat în ce mod s-ar putea realiza acest lucru. Este o sarcină pe care și-au asumat-o Van Manen, David Smith, Reynolds, Cherryholmes ș.a., într-o manieră cu adevărat revoluționară - dar în plan științific, pedagogic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
hermeneutica apar ca mișcări postmoderniste. Desigur, fenomenologia, al cărei întemeietor a fost Edmund Husserl 103, și hermeneutica radicală, al cărei maestru desăvârșit a fost Martin Heidegger 104, aparțin, din punct de vedere istoric, primei jumătăți a secolului XX, nefiind creații postmoderne. Dar ele au contribuit în mod decisiv la declanșarea mișcării postmoderniste în filosofie, arte, literatură etc. Un proces ce nu putea ocoli tărâmurile paideia pe care le acaparaseră teoria curriculumului și celelalte științe ale educației. Istoria pătrunderii fenomenologiei și a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
filosofie, arte, literatură etc. Un proces ce nu putea ocoli tărâmurile paideia pe care le acaparaseră teoria curriculumului și celelalte științe ale educației. Istoria pătrunderii fenomenologiei și a hermeneuticii în teoria și practica pedagogică este expusă în lucrarea noastră Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă. În acest subcapitol menționăm doar câteva repere și exemple pentru a acredita teza conform căreia ne aflăm în fața unei schimbări profunde de optică în legătură cu problematica educației care va marca definitiv destinul disciplinelor pedagogice. Se poate spune că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al cărții sale... Este o poveste despre serioasa chestiune academică privind găsirea unei voci critice proprii și, prin găsirea acestei voci critice personale, găsirea propriei identități 152. Într-adevăr, „vocea proprie” a lui William Reynolds a răsunat puternic în teoria postmodernă a curriculumului de-a lungul ultimului deceniu al secolului XX. În acest răstimp s-au auzit și „ecourile” majore ale hermeneuticii fenomenologice în câmpul curriculumului educațional: Robert K. Brown (1991)153; Tetsuo Aoki (1986, 1990, 1991, 1992, 1993)154; Max
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
alocuri, chiar anarhizat - de acest antagonism al gândirii pedagogice. (Practic, asistăm la o confuzie teoretică în educație, specifică „realismului halucinant”, caracterizat sumar la începutul acestui capitol.) După Cherryholmes, această tulburare curriculară este ea însăși un fenomen poststructuralist, un fenomen pedagogic postmodern. Exemplul cel mai evident îl oferă deosebirile flagrante dintre „lumea științelor reale” și „lumea disciplinelor academice”. Neliniștile și paradoxurile cu care se confruntă cercetarea științifică actuală contrastează șocant cu liniștea academică a predării disciplinelor în școli. Curricula structuraliste, cu idealurile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
bun și adevărat, atunci reproducerea negândită a ceea ce este în jurul nostru, inclusiv reproducerea nedreptăților, va putea fi domesticită și schimbată un pic165. 15.3.8. Doll jr. și postmodernizarea modernismuluitc "15.3.8. Doll jr. și postmodernizarea modernismului" Lumea curriculumului postmodern este, fără îndoială, una pestriță, în care se amestecă, în egală măsură, mari înțelepți și mari nebuni, gânditori de mare profunzime și epigoni, minți geniale și inteligențe mediocre. O istorie critică a gândirii curriculare postmoderne, bazată pe o scară de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și postmodernizarea modernismului" Lumea curriculumului postmodern este, fără îndoială, una pestriță, în care se amestecă, în egală măsură, mari înțelepți și mari nebuni, gânditori de mare profunzime și epigoni, minți geniale și inteligențe mediocre. O istorie critică a gândirii curriculare postmoderne, bazată pe o scară de valori indiscutabilă, este încă prematură. De aceea, în puzderia de idei și teorii contradictorii nu se poate încă decide care dintre ele este originală și valoroasă și care este fantezie goală și reiterație ieftină. În
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
structurat a priori, ca o cursă cu obstacole, ci ca o „călătorie inițiatică de transformare personală” (a passage of personal transformation)174. Această personal transformation i se pare lui Doll jr. cheia depășirii paradigmei curriculare moderniste și trecerea la paradigma postmodernă. După el, paradigma modernistă (modernist paradigm) s-a cristalizat de-a lungul a 3-400 de ani. Este perioada în care știința a devenit elementul central al vieții individuale și sociale, al culturii și al școlii, al producției materiale și al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Este perioada în care știința a devenit elementul central al vieții individuale și sociale, al culturii și al școlii, al producției materiale și al creației spirituale. Este disciplina în jurul căreia se dezvoltă și se va dezvolta în continuare și paradigma postmodernă (postmodern paradigm). Dar între modernist paradigm și postmodern paradigm există cel puțin o deosebire fundamentală. Discursul paradigmei moderniste este dominat de metaforele „mașinii” și „productivității” și de credința nestrămutată în „religia” adevărului, raționalității și eficienței. Discursul paradigmei postmoderne provoacă „limbajul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
perioada în care știința a devenit elementul central al vieții individuale și sociale, al culturii și al școlii, al producției materiale și al creației spirituale. Este disciplina în jurul căreia se dezvoltă și se va dezvolta în continuare și paradigma postmodernă (postmodern paradigm). Dar între modernist paradigm și postmodern paradigm există cel puțin o deosebire fundamentală. Discursul paradigmei moderniste este dominat de metaforele „mașinii” și „productivității” și de credința nestrămutată în „religia” adevărului, raționalității și eficienței. Discursul paradigmei postmoderne provoacă „limbajul mașinii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
central al vieții individuale și sociale, al culturii și al școlii, al producției materiale și al creației spirituale. Este disciplina în jurul căreia se dezvoltă și se va dezvolta în continuare și paradigma postmodernă (postmodern paradigm). Dar între modernist paradigm și postmodern paradigm există cel puțin o deosebire fundamentală. Discursul paradigmei moderniste este dominat de metaforele „mașinii” și „productivității” și de credința nestrămutată în „religia” adevărului, raționalității și eficienței. Discursul paradigmei postmoderne provoacă „limbajul mașinii și al productivității” cu un limbaj nou
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și paradigma postmodernă (postmodern paradigm). Dar între modernist paradigm și postmodern paradigm există cel puțin o deosebire fundamentală. Discursul paradigmei moderniste este dominat de metaforele „mașinii” și „productivității” și de credința nestrămutată în „religia” adevărului, raționalității și eficienței. Discursul paradigmei postmoderne provoacă „limbajul mașinii și al productivității” cu un limbaj nou, dominat de concepte și concepții ale dezvoltării, dialogului, căutării și transformării. William E. Doll jr. este totuși un autor curios. El înscrie lucrările lui John Dewey, Jean Piaget și Jerome
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al productivității” cu un limbaj nou, dominat de concepte și concepții ale dezvoltării, dialogului, căutării și transformării. William E. Doll jr. este totuși un autor curios. El înscrie lucrările lui John Dewey, Jean Piaget și Jerome Bruner într-o viziune postmodernă a curriculumului. Ba, mai mult, chiar și Raționalul lui Tyler i se pare o construcție curriculară postmodernă! Bizara categorisire nu a vizat doar o reconversie a modernismului în postmodernism. Ea se datorează conceptului de megaparadigmă folosit de Doll jr. pentru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
William E. Doll jr. este totuși un autor curios. El înscrie lucrările lui John Dewey, Jean Piaget și Jerome Bruner într-o viziune postmodernă a curriculumului. Ba, mai mult, chiar și Raționalul lui Tyler i se pare o construcție curriculară postmodernă! Bizara categorisire nu a vizat doar o reconversie a modernismului în postmodernism. Ea se datorează conceptului de megaparadigmă folosit de Doll jr. pentru a periodiza istoria gândirii occidentale. Doll jr. nu a ținut seama de specificul istoriei curriculumului: a „topit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
astfel să creadă că John Locke nu este un clasic al pedagogiei, ci un teoretician modern al curriculumului, iar Bruner și Gagné ar fi postmoderniști. După Doll jr., istoria gândirii occidentale poate fi împărțită în trei megaparadigme: premodernă, modernă și postmodernă 175. Megaparadigma premodernă pare a fi tot ce s-a întâmplat înainte ca SUA să fi apărut pe lume (desigur, Doll jr. nu declară acest lucru explicit!). În orice caz, megaparadigma premodernă se caracterizează prin „închidere” (closure), „încremenire” (stasis) și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
politice ale omului. Cosmologia modernă este caracterizată prin cercetarea bazată pe control și predicție, prin modele matematice și mecanice, prin imaginarea universului ca o aglomerare de particule muritoare și printr-o separare radicală a realităților obiective de cele subiective. Megaparadigma postmodernă ar fi apărut în secolul XX; ea este caracterizată de sisteme deschise, de nedeterminare, de discreditarea „metanarativelor” și de centrarea atenției pe procese. Din perspectivă postmodernistă, Doll jr. îl critică pe Descartes, care: ...a închistat (bequeathed) gândirea modernă într-o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
s-au supus Bobbitt și Tyler când au realizat modelele lor curriculare „tehnoraționaliste” și „scientiste”. Cele patru „credințe moderniste” ar fi, după Doll jr.: ...esența modelului canonic al științei moderne care a avut ca prototip fizica. Noul model al științei postmoderne ar fi însă biologia, cu concepțiile sale despre complexitate... și rețeaua relațiilor 178. Doll jr. are în vedere, așa cum am menționat deja, teoria matematică a haosului, dezvoltată în mod specific de Ilya Prigogine. Doll a fost fascinat mai ales de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]