1,960 matches
-
sprośnych i obrzydłych nałogów (...)" Vladislav a fost urmat în Regatul Poloniei de fratele său mai tânăr, Ducele de Lituania, Cazimir al IV-lea Jagiellon, după un interval de trei ani. În Ungaria, a fost succedat de rivalul său, regele Ladislau Postumul. Moartea subită a lui Sigismund Kęstutaitis a lăsat gol postul de Mare Duce al Lituaniei. Voievodul de Trakai, Jonas Goštautas, precum și alți magnați din Lituania, l-au sprijinit pe Cazimir ca un posibil candidat la tron. Cu toate acestea, mulți
Dinastia Jagiellonilor () [Corola-website/Science/329382_a_330711]
-
XIV-lea și al XV-lea Vicina a devenit absentă din mențiunile documentare. Tranziția dintre secole s-a finalizat în Dobrogea într-un moment în care aici a ajuns să se stabilească definitiv dominația Imperiului Otoman, dar ca un reflex postum al trecutului, în hărțile portuare din secolul al XV-lea, numele Vicinei a persistat. În combinație cu unele referințe ambigue, aceasta a sprijinit ideea unei palide continuări a existenței orașului după anul 1400. Astfel, ultimele mențiuni despre Vicina datează din
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
Elisabeta și Vladislav s-au întâlnit și au schimbat daruri. Vladislav i-a dăruit Elisabetei o blană. La scurtă vreme, Elisabeta a murit la vârsta de 33 de ani. Zvonurile au spus că a fost otrăvită. Singurul ei fiu, [[Ladislau Postumul]], a murit fără moștenitori. [[Categorie:Nașteri în 1409]] [[Categorie:Decese în 1442]] [[Categorie:Femei din Evul Mediu]] [[Categorie:Regenți]] [[Categorie:Regine ale Germaniei]] [[Categorie:Regine ale Ungariei]] [[Categorie:Praghezi]]
Elisabeta de Luxemburg () [Corola-website/Science/335470_a_336799]
-
dramaturg au fost incluse de monahul și scriitorul Valeriu Anania în volumul "Rotonda plopilor aprinși", volum în care amintirile se opresc la nume ca Tudor Arghezi, Gala Galaction, Anton Holban, Lucian Blaga, Marin Preda, Vasile Voiculescu și Ion Luca. Recunoașterea postumă a activității sale are loc abia în secolul al XXI-lea, atunci când liceul teoretic din Vatra Dornei a fost redenumit Liceul Teoretic „Ion Luca”. Ion Luca s-a dedicat teatrului după 1930. Piesa "Iuda", scrisă în colaborare cu Gheorghe Ciprian
Ion Luca () [Corola-website/Science/337005_a_338334]
-
neterminat al scriitorului rus Aleksandr Pușkin, început în 1932. Pușkin a început acest roman în octombrie 1832. Ultimul capitol al romanului, rămas neterminat, a fost scris la începutul anului 1833. Romanul a fost publicat prima dată sub titlul „”, în ediția postumă a operelor lui Pușkin, în anul 1841, vol. X. Denaturile și tăieturile cenzurii au fost îndreptate după mulți ani. La baza subiectul romanului se află episodul comunicat lui Pușkin de către prietenul său P. V. Nașciokin, din viața unui "„nobil bielorus
Dubrovski () [Corola-website/Science/334097_a_335426]
-
Nord se dezvoltă întotdeauna sub mesteceni, în păduri, prin câmpii, mlaștini, solitar sau în grupuri mici, din iunie până octombrie. Inițial botanistul și micologul francez Jean Baptiste François Pierre Bulliard (1752-1793) a descris acest burete în opera să (editata parțial postum) "Histoire des champignons de la France, ou Traité élémentaire renfermant dans un ordre méthodique leș descriptions et leș figures des champignons qui croissent naturellement en France" că "Boletus aurantiacus" (1783) care a fost confirmat ca specie sub acest nume de botanistul
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
rufum" (1984). Dar taxonul cu adjectivul "rufus, -um" nu s-a impus, ci cel al lui Pierre Bulliard. Neindependent de Schäffer, botanistul și micologul francez Jean Baptiste François Pierre Bulliard (1752-1793) a descris acest burete în opera să (editata parțial postum) "Histoire des champignons de la France, ou Traité élémentaire renfermant dans un ordre méthodique leș descriptions et leș figures des champignons qui croissent naturellement en France" că "Boletus aurantiacus" (1791). În anul 1821, în lucrarea să "A natural arrangement of British
Hribă de plop () [Corola-website/Science/335233_a_336562]
-
ce aderase la mișcarea socialistă și era urmărit de poliție ca agitator al țăranilor răsculați. El venise la Fălticeni, la rugămintea poetului ieșean Solomon Cornea, pentru a-i înmâna inginerului Dumitraș (ce era un vechi prieten al poetului) un mesaj postum și o poezie revoluționară. Deoarece intrările în oraș erau păzite de armată pentru a împiedica extinderea răscoalelor, Iliuță îl îndrumă pe Alecuț către munții Sucevei și-l trimite la uncheșul Haralambie, salvându-i astfel viața de jandarmii care controlau ostroavele
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
plus, a pretins și obținut acordarea unei pensii de merit, precum și retribuirea ei ca director al respectivului muzeu. Astfel a luat naștere Muzeul Memorial „Octavian Goga” unde Veturia, gazdă fiind, a continuat să locuiască și să se preocupe de destinul postum al operei lui Octavian Goga până în anul 1979, anul morții sale. În 1979 înmormântarea Veturiei a fost sobră și austeră, fără lumânări, fără pomeni, fără alai, doar muzica a însoțit-o până la „Mausoleu”, unde a fost așezată lângă fostul ei
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]
-
încadrează și scrierile despre "Goethe", "Robert Schumann și sufletul romantic, sau sinteză despre fantastic ("Artă fantastică", 1961). Începând din anii '50, Marcel Brion s-a consacrat mai mult textelor despre pictură contemporană: "Art abstrait" (1956), "Braque" (1963). Un volum publicat postum, în 1994, "Leș Labyrinthes du temps: Rencontres et choix d'un Européen", adună articolele scrise de Marcel Brion despre Huysmans, James Joyce, Hofmannsthal, Thomas Mann, Robert Walser, Hermann Hesse și alți autori. „Substanță visului o reprezintă conștientizarea faptului că lipsește
Marcel Brion () [Corola-website/Science/331797_a_333126]
-
Nicolae Stănescu - Udrea să se îngrijească de publicarea scrierilor sale. Din pacate acest lucru se îndeplinește abia în anul 2011, când se împlineau 100 de ani de la nașterea sa. Multe manuscrise s-au pierdut din cauza unora dintre prietenii săi. Volumul postum „Scrieri” - Ion Pena, aparut la 67 de ani de la plecarea sa în neființă, include poezii, epigrame, precum și proză, dovedind talentul multilateral al autorului. Acest volum cuprinde următoarele secțiuni: - Epigrame publicate în volumul „Furcile caudine”<br> - Epigrame refuzate în 1939, la
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
2,93 metri pe o lungime totală de 11 km, cu alte cuvinte, pe o pantă mai mică de 0,3 mm/m, ceea ce constituie o lucrare remarcabilă pentru acea epoca. a lăsat un "Traité du nivellement", publicat cu titlu postum de către Philippe de La Hire. Jean Picard a efectuat măsurări ale diametrului solar. Satelitul francez de observare a Soarelui, "Picard", a fost denumit în onoarea lui "Jean Picard". Măsurătorile făcute de el, în timpul minimului lui Maunder (1645 - 1715), sunt și acum
Jean Picard () [Corola-website/Science/333246_a_334575]
-
Barry a compus melodii pentru alți cântăreți australieni. În 1963 și 1966 frații Gibb au trăit în Maroubra, Sydney. Robin Gibb a înregistrat melodia "Sydney", despre experiența fraților în acest oraș, chiar înainte de a muri. A fost inclusă pe albumul postum "50 St. Catherine's Drive". Un hit minor din 1965, "Wine and Women", a condus la lansarea primului album al grupului, "The Bee Gees Sing and Play 14 Barry Gibb Songs". Totuși, în 1966 Festival Records dorea să renunțe la
Bee Gees () [Corola-website/Science/333361_a_334690]
-
pentru jocul actorilor, regie, precum și pentru coloana sonoră. Filmul are încasări de peste 800 de milioane $, recuperându-și banii din producție în doar 14 zile de la lansare. Într-o misiune în Mexico City, ordonată neoficial de către fostul M printr-un mesaj postum, James Bond ucide trei oameni ce plănuiau să arunce în aer un stadion și începe să-l urmărească pe Marco Sciarra, care a supraviețuit exploziei și, într-o încercare de scăpare, se urcă la bordul unui elicopter. Bond îl urmărește
Spectre (film) () [Corola-website/Science/334581_a_335910]
-
prețioasă pentru multe alte motive. Pentru întâia oară opera poetică a lui Eminescu este analizată și interpretată în întregimea ei, adică ținând seama de toate variantele, fragmentele și ciornele care au fost tipărite în ediția magistrală a lui Perpessicius. Poeziile postume, ciornele, variantele și subvariantele - toate cuprind fragmente de o neașteptată frumusețe. Pentru prima dată o exegeză a poeziei eminesciene ține seama de ele, de, “îngropatele risipe” - cum numea Eminescu relicvele marilor civilizații dispărute. Rosa Del Conte (1907-2011) este un nume
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105827_a_107119]
-
Actorii Alexandru Arșinel și Ion Dichiseanu vor primi sâmbătă, de la ora 11.00, pe Aleea Celebrităților din Piața Timpului din București, stele pentru întreaga activitate în domeniul teatrului și filmului, iar regretatului Sergiu Nicolaescu i se va oferi o stea postum. Aleea Celebrităților (Walk of Fame) este un proiect cultural inițial de Teatrul Metropolis, Primăria Capitalei și Cocor, care găzduiește stelele celor mai cunoscuți artiști români din lumea filmului și a teatrului, în semn de prețuire a valorilor culturale din România
Ion Dichiseanu: Sfârșitul nu-i aici. Este un alt început - Exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102013_a_103305]
-
regală, îndeplinind această funcționalitate în anii 1383-1484. În afară de palat, el includea casele curtenilor, băi termane și o grădină. După Venceslau al IV-lea, au locuit aici fratele său vitreg, Sigismund de Luxemburg, ginerele acestuia, Albert al II-lea Habsburg, Ladislau Postumul, George de Poděbrady și Vladislav Jagello, care s-a mutat din Orașul Vechi înapoi în Cetatea Pragăi. Complexul regal a fost abandonat după 1485. Până astăzi s-a mai păstrat din Palatul Regal doar numele străzii adiacente "Královodvorská" și un
Casa Municipală din Praga () [Corola-website/Science/336069_a_337398]
-
nemuririi prin ritualuri taoiste. Sub domnia lui, părțile laterale și vestice ale Orașului Interzis s-au aflat în plină construcție. În decurs de 17 ani, el a învins birocrația imperiului în "Controverse asupra Marilor Ritualuri", polemici pentru a decide titulatura postumă a părinților săi. era cunoscut a fi inteligent și eficient; în timp ce mai târziu a intrat în grevă și a ales să nu participe la nici o întâlnire de stat, el nu și-a neglijat documentele și alte aspecte guvernamentale. Împăratul Jiajing
Împăratul Jiajing () [Corola-website/Science/336336_a_337665]
-
anunț în "Saturday Evening Post" prin care informa publicul că publicarea revistei "The Penn" va fi „suspendată”. Un alt posibil finanțator a fost colegul poet Thomas Holley Chivers, un prieten bogat al lui Poe, care va apăra mai târziu reputația postumă a lui Poe. Chivers credea că Poe era subapreciat la acel moment, mai ales pentru munca sa la "Graham's Magazine", dar era îngrijorat de critica sa literară pe care o considera prea aspră. Este posibil ca lui Chivers să
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
voce de tenor, cor și orchestră compus de George Enescu, dedicat marii pianiste românce Elena Bibescu. Multe surse atestă faptul că lucrarea a fost scrisă între anii 1929 și 1951. Cert este faptul că premiera a avut loc la București postum, în anul 1964. Cu toate că nu se cunosc detalii despre modul de interpretare al acestei lucrări, identificăm în volumul lui Bernard Gavoty că George Enescu a menționat pe larg despre "" în "Amintirile" sale: „Dar, fiindcă am introdus pe amabilii mei cititori
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
sine stătătoare, care să extragă din carte idei, situații și personaje și să le retopească pe plan cinematografic, păstrând doar spiritul operei literare. Realizarea filmului a fost foarte dificilă după cum își nota Alexandru Tatos în "Pagini de jurnal" (volum editat postum, în 1994, de soția sa, Liana Molnar-Tatos). Filmările au avut loc în vara și toamna anului 1985 și au durat aproape trei luni, prima secvență fiind filmată la 1 iulie 1985, la Eforie Nord. Interpretul principal Ion Caramitru a afirmat
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
A colaborat la revistele "România literară", "Viața Românească", "Manuscriptum", "Steaua". El a moștenit toată arhiva literară a tatălui său, a inventariat cele 22 de mape cu manuscrise și fotografii și le-a donat Academiei Române în anul 1987. A îngrijit edițiile postume ale scrierilor tatălui său. Contribuția sa ca editor și biograf include o colecție de gânduri ale tatălui său pe tema antisemitismului intitulată " F. Aderca și problema evreiască" (publicată în 1999 de Editura Hasefer din București).
Marcel Aderca () [Corola-website/Science/336723_a_338052]
-
Antologia de cultura greco-latina" (1964) și "Introduçăo à cultura clássica" (1970) și comunicările susținute la congresele internaționale îi creează o reputație de specialist. A lucrat la elaborarea unui "Dicionário de romeno-portuguęs" (circa 30.000 de cuvinte), care a fost finalizat postum și publicat de soția sa, Maria Leonor Carvalhăo Buescu, în colaborare cu Mihaela Mancaș și Mihai Zamfir (1977). A scris versuri și a publicat, în 1953, volumul de "Atol". A desfășurat o activitate bogată de traducător al literaturii române în
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
2013, pp. 1372-1372. 5. Vanhese G. , "Geografie infernala și nigredo existențial în opera lui Panaït Istrati". Caietele Echinox, 2013, Vol. 24, pp. 209-222. 6. Vanhese G. , "Zăpadă tragică". În Al di là della montagna. Paul Celan e Benjamin Fondane, dialoghi postumi, Manea N. (editor), Milano: Îl saggiatore, 2012, pp. 87-88. 7. Vanhese G. , "Gaston Bachelard și reveria alchimica asupra imaginii". Symbolon, 2012, Vol. 8, pp. 74-86. Vanhese G. , " Dal sesso dei pronomi a un caso di sovradeterminazione traduttiva : “Gemenii” di Mircea
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
și al Ecaterinei, fiica lui Toader Danu, vornic de Vrancea. Sion scrie, între 1840 și 1857, "Arhondologia Moldovei", lucrare cu o anumită valoare genealogică, care oferă informații despre aproximativ 700 de familii. "Arhondologia Moldovei" a fost publicată pentru prima dată postum, în 1892, la Iași, cu o prefață de Gh. Ghibănescu, însă istoricii au respins-o imediat, din cauza tonului subiectiv și a numeroaselor erori genealogice. Ecaterina (Catrina) Sion era nepoata, după mamă, a lui Simion Tăutu, descendent al vechii familii boierești
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]