2,144 matches
-
integrată la cap. VI Bazele pedagogice ale mișcării din Terminologia Educației fizice și sportului (1974), este definită ca fiind: „Capacitatea individului de a însuși și executa cu ușurință și eficiență actul motric”, făcând și observații că „aptitudinea se bazează pe predispoziții cultivate prin activitate specifică”. Mârza Dănilă Dănuț (Teoria Educației Fizice și Sportului, 2006) spune că: „Aptitudinile psiho motrice sunt însușiri, dispoziții naturale, înclinații, posibilități ale organismului de a efectua acte motrice cu anumiți indici de: forță, viteză, rezistență, coordonare, mobilitate
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Procesele care stau la baza dependenței de droguri sunt considerate manifestări ale unei boli cronice, evoluând cu perioade de recăderi și recidive sau remisiuni spontane ori consecutive tratamentului. Cauzele determinante în debutul și menținerea proceselor menționate sunt multifactoriale, în care predispoziția genetică interacționează cu factori biopsihologici și socioculturali. Tratamentul dependenței de droguri Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (1998), tratamentul persoanelor dependente de droguri este un proces care începe când un consumator de substanțe psihoactive intră în contact cu un centru de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
a culturii democratice" atunci când arată că, "pentru ca o țară să-și sporească perspectivele stabilității democratice, cetățenii și liderii lor politici trebuie să susțină cu fermitate ideile, valorile și practicile democratice. Cel mai sigur sprijin este obținut atunci când aceste convingeri și predispoziții sunt adânc împământenite în cultura acelei țări și sunt transmise, în mare parte, de la o generație la alta"66. Suntem departe, prin urmare, de acele viziuni teoretico-politice care, sub impactul devastator din punct de vedere moral-politic al experiențelor totalitare ale
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Cluj-Napoca, FEFS footnote>, Cristina Ormenișan <footnote Școala Generală „Gelu-Românul “ Dabâca footnote> Cuvinte cheie: anxietate, comportament, management al anxietății, sportivi. Rezumat Teoriile moderne susțin că anxietatea are la bază o componentă de mediu, respectiv factori stresanți și traumatizanți din mediu, precum și predispoziția genetică și dezechilibrele chimice de la nivelul creierului. Ultimele cercetări indică că dezechilibrele chimice din creier sunt rezultatul, și nu cauza comportamentului și sentimentelor negative din anxietate. În lucrare sunt prezentate modalități de a instrui jucătorii de fotbal pentru a-și
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
pericolului și o cauză a comportamentului defensiv. Acesta credea ca sentimentele de anxietate apar datorită condiționarii clasice și experiențelor traumatice. Teoriile moderne susțin că anxietatea are la bază o componentă de mediu, respectiv factori stresanți și traumatizanți din mediu, precum și predispoziția genetică și dezechilibrele chimice de la nivelul creierului. Ultimele cercetări indică că dezechilibrele chimice din creier sunt rezultatul, și nu cauza comportamentului și sentimentelor negative din anxietate. 1. Conceptualizarea anxietății în sport Capacitatea de a face față presiunii și anxietății este
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
nostru. Pentru a-l cita pe papa Francisc, probabil că tinerii știu, fără să se gândească prea mult, în ce măsură «realitatea depășește ideea». Cred că tinerii de azi vor doar - chiar dacă nu este chiar așa de simplu - să-și îmbunătățească această predispoziție pe care o au către «adevăr». Doar după aceea vor putea să facă pasul ulterior, deschizându-se către un «adevăr» care poate să-i dea acestui «adevăr» nuanțe și mai bogate și gusturi mult mai împlinite. Însă nu înainte de acest
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
aproximativ 1% dintre celulele T pot părăsi timusul, restul mor în țesutul timic. Este o moarte celulară programată genetic, o soluție impusă ca urmare a faptului că în 2/3 dintre evenimentele mecanismului de generare a receptorilor de antigen apare predispoziția la erori, diferențierea unor celule cu receptori de antigen funcționali fiind supusă erorilor și, ca o consecință, eșecului în a participa la edificarea unui răspuns imun normal. Există diferențe funcționale majore între celulele T și celulele B. Pe când celulele T
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
activității limfocitelor Th, dar au și efect supresor direct asupra limfocitelor T și B efectoare. Limfocitele Ts au rol important în inducerea stării de toleranță față de unele antigene exogene, ca și față de moleculele self. Deficiențele funcționale ale limfocitelor Ts creează predispoziții pentru maladiile autoimune. Distincția funcțională între limfocitele TCD4 și TCD8 nu este totdeauna netă. Unele clone de limfocite TCD4 au proprietăți citotoxice, iar unele clone TCD8, după contactul cu antigenul, proliferează și secretă limfokine, ca și limfocitele TCD4. 1.2
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
histamine, prostaglandine, leucotriene, care pot induce reacții hipersensibile tip I imediate, atopice, ușoare până la severe, la persoanele sensibile. Laboratoarele de diagnostic alergic se axează pe determinarea cantitativă a IgE total din ser și IgE cu specificitate alergică, spre a identifica predispoziția unei persoane la dezvoltarea unui spectru de reacții de tip I, după expunere la un arsenal de 400-500 substanțe alergene cunoscute. IgE serică totală este exprimată în unități internaționale per mililitru (IU/ml) sau convertirea acestora în unități de masă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este cuprinsă între 5% (în cazul sclerozei multiple) și 30% (în cazul T1DM). Dacă boala este determinată doar de factori genetici, atunci concordanța este de 100%. Având în vedere valorile concordanței obținute pentru cele mai multe dintre bolile autoimune se estimează că predispoziția genetică poate explica doar parțial apariția bolilor autoimune;- analiza modului de segregare a bolii în familie. Cele mai frecvente boli autoimune au un patern complex de transmitere care nu respectă regulile mendeliene. Rezultatele studiilor de linkage au arătat că există
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mai frecvente boli autoimune au un patern complex de transmitere care nu respectă regulile mendeliene. Rezultatele studiilor de linkage au arătat că există mai multe regiuni de susceptibilitate pentru bolile autoimune studiate. O parte dintre regiunile de susceptibilitate pot conferi predispoziție pentru mai multe boli autoimune (exemplu, regiunea 6q25-27 cunoscută ca IDDM8 conferă risc pentru DZ1, spondilita ankilopoietică, artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, iar regiunea 3q21-25 cunoscută drept IDDM9 poate crește riscul pentru DZ1, artrita reumatoidă sau scleroza multiplă);- studiile de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
toate regiunile din genom (exemplu, regiunile în care blocurile adiacente sunt puternic lincate, hot-spot-urile recombinaționale, existența unor variante rare care „scapă” analizei). Se estimează că selectarea optimă a markerilor genetici care vor fi utilizați pentru identificarea regiunilor genetice implicate în predispoziția pentru boală în funcție de dezechilibrul de linkage dintre aceștia (atunci când ENCODE și HapMap vor fi complete) va creștere eficiența studiilor de 2-4 ori, comparativ cu cazurile în care markerii genetici au fost selectați randomic. Studiile de analiză genetică realizate pe subiecți
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genetici au fost selectați randomic. Studiile de analiză genetică realizate pe subiecți umani încearcă să identifice și să confirme căile fiziopatologice care pot deveni noi ținte pentru creșterea eficienței tratării pacienților cu diferite afecțiuni, iar ulterior pentru a putea prezice predispoziția/protecția individuală pentru boală. Utilizarea markerilor genetici pentru estimarea riscului individual de boală este în prezent dificilă pentru cele mai multe boli autoimune. Această afirmație se bazează pe observațiile că alelele/variantele markerilor de risc sunt prezente atât la pacienți cât și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
diferit la susceptibilitatea pentru bolile autoimune (tabelul 11.2). Una dintre cele mai clare asocieri este între antigenele HLA B27 și spondilită ankilozantă. Se estimează că aproximativ 90% dintre pacienți sunt pozitivi pentru HLA B27. HLA conferă aproximativ 50% din predispoziția genetică pentru DZ1, artrită reumatoidă, scleroză multiplă. Contribuția acestor alele în tiroidita Hashimoto este mult mai redusă. Asocierea dintre alelele HLA și alte boli care au un determinism autoimun este mai puțin clară (ex. asocierea dintre boala Addison, boala Graves
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Astfel, HLA B7 conferă risc pentru apariția spondilitei ankilozante și a sindromului Reiter, dar conferă protecție pentru boala Graves, chiar dacă sunt prezenți și alți markeri de risc pentru această boală. În unele cazuri, doar combinațiile de markeri genetici pot explica predispoziția pentru mai multe afecțiuni autoimune. Spre exemplu, combinația HLA B8, HLA DR3 și HLA A1 conferă predispoziție pentru boala Graves, lupusul eritematos sistemic, boala celiacă, DZ1, hepatite autoimune etc. B.Heterogenitatea bolilor autoimune. La modularea riscului de boală participă un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
boala Graves, chiar dacă sunt prezenți și alți markeri de risc pentru această boală. În unele cazuri, doar combinațiile de markeri genetici pot explica predispoziția pentru mai multe afecțiuni autoimune. Spre exemplu, combinația HLA B8, HLA DR3 și HLA A1 conferă predispoziție pentru boala Graves, lupusul eritematos sistemic, boala celiacă, DZ1, hepatite autoimune etc. B.Heterogenitatea bolilor autoimune. La modularea riscului de boală participă un număr mare de alele sau haplotipuri. Riscul de apariție a T1DM este crescut de prezența mai multor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
etc. B.Heterogenitatea bolilor autoimune. La modularea riscului de boală participă un număr mare de alele sau haplotipuri. Riscul de apariție a T1DM este crescut de prezența mai multor alele și haplotipuri din regiunea HLA clasa II (tabelul 11.3). Predispoziția genetică pentru bolile autoimune poate fi explicată uneori și prin contribuția genelor din sistemul HLA III care codifică pentru molecule cu rol imunomodulator: TNF, LT-α (lymphotoxin α) și LT-β (lymphotoxin β), componente ale sistemului complement (C2, C4, properdin factor B
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
autoimună nu permite identificarea unui model unic de transmitere care să fie aplicat pentru toate afecțiunile. Modelul de transmitere a bolilor autoimune a fost stabilit doar pentru afecțiunile determinate monogenic. Pentru cele mai multe dintre afecțiunile autoimune se consideră că se transmite predispoziția pentru boală și că aceasta este determinată oligo- sau poligenic. a)Bolile autoimune determinate monogenic reprezintă doar o mică parte din spectrul bolilor autoimune. Dintre aceste afecțiuni sunt considerate următoarele:- Sindromul limfoproliferativ autoimun este determinat de mutații în gena Fas
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sau succesiunea de evenimente care determină apariția DZ;d)riscul de boală prezintă diferențe interpopulaționale semnificative care sunt explicate prin particularitățile genofondului acestor populații. În ultimele decenii, cercetătorii au încercat să utilizeze polimorfismele genetice pentru identificarea factorilor genetici care conferă predispoziție pentru apariția DZ și / sau a complicațiilor sale cronice. Predispoziția genetică complexă pentru DZ1 este rezultatul participării mai multor regiuni cromozomale notate cu IDDM1- 18. Aceste regiuni de susceptibilitate au fost identificate prin analiza transmiterii markerilor genetici în cadrul unui număr
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de boală prezintă diferențe interpopulaționale semnificative care sunt explicate prin particularitățile genofondului acestor populații. În ultimele decenii, cercetătorii au încercat să utilizeze polimorfismele genetice pentru identificarea factorilor genetici care conferă predispoziție pentru apariția DZ și / sau a complicațiilor sale cronice. Predispoziția genetică complexă pentru DZ1 este rezultatul participării mai multor regiuni cromozomale notate cu IDDM1- 18. Aceste regiuni de susceptibilitate au fost identificate prin analiza transmiterii markerilor genetici în cadrul unui număr mare de familii cu indivizi diabetici. O excepție este regiunea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
studiile pe șoareci mutanți APP cu deficiență de C1q au demonstrat un rol de pivot al C1q în amiloidogeneză (Fonseca și colab., 2004). Genele implicate în procesul inflamator sunt numeroase, iar rolul unui fond genetic individual ar putea arăta o predispoziție la inflamație și evoluția ei fiziologică sau spre cronicizare. Răspunsurile primare din inflamație sunt mediate de receptorii de recunoaștere, precum receptorul Toll-like (TLR), citokine proinflamatorii precum factorul de necroză tumorală (TNF), interleukine (IL-1),(IL-6), citokine antiinflamatorii precum IL-10 și eicosanoizii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de inimă. După cum spune numele, testul implică două aspecte fundamentale ale furiei-experimentarea furiei și exprimarea furiei. Experimentarea furiei poate fi înțeleasă în contextul stării-sentimente subiective care variază de la iritabilitate la furie intensă și furia ca trăsătură care se referă la predispoziția de a interpreta situațiile ca deranjante și să răspundă la aceste situații cu stări mai frecvente de furie. Chestionarul Staxi a fost conceput pentru a fi administrat persoanelor începând cu vârsta de 13 ani până la maturitate cu o pregătire minimă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Churchill a descris de asemenea modul în care grandoarea, gândirea schematică și impulsivitatea care sunt parte a maniei pot fi regăsite în personalitatea unui lider. Cercetările au demonstrat faptul că o vulnerabilitate genetică la boli bipolare este acompaniată de o predispoziție spre creativitate. Potrivit acestor studii, rudele apropiate ale pacienților cu tulburare bipolară trebuie să fie mai creative, chiar și în cazul în care nu suferă de această boală, decât rudele celor care nu prezintă tulburarea. Participanții la studiu au fost
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tulburări bipolare sau ciclotimie și rudele acestora. Ciclotimicii și rudele sănătoase ale oamenilor cu tulburare bipolară au într-o anumită măsură un scor mai ridicat al creativității decât pacienții cu tulburare bipolară. Acest lucru sugerează faptul că, creativitatea asociată unei predispoziții spre tulburare bipolară este evidențiată mai ușor în cazul celor care nu prezintă episoade complete de manie sau depresie dar s-ar putea să sufere de tulburări de dispoziție mai ușoare (Nolen-Hoeksema, 1998)153. 8.6. Teorii asupra depresiei 8
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
rol important în cazul tulburărilor afective, mai ales în cazul celor bipolare. Dar cercetătorii au fost incapabili să identifice anomalia specifică care este implicată în cazul tulburărilor afective. Noi descoperiri în cadrul tehnologiei genetice vor dezvălui acele anomalii genetice ce cauzează predispoziția unei persoane spre tulburări afective. Mulți cercetători cred că predispoziția unei persoane spre tulburări afective este multifuncțională. Adică, este necesară o configurație de gene dezorganizate pentru a crea tulburări afective. Teorii privind neurotransmițătorii Majoritatea teoriilor biochimice în cazul tulburărilor afective
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]