163,321 matches
-
în presă ce s-a întîmplat cu "Minerva"... Ba filologi de vocație mai sînt. La București lucrează Mihai Moraru, care e o personalitate de prim plan, și cu el colaborez foarte bine, ne pasionează pe amîndoi apocrifele, el are o pregătire desăvîrșită. Acuma, de lucru pentru filologi ar fi destul, căci o parte din patrimoniu e încă în manuscris. Am prieteni și în generația tînără și lucrez cu ei cu cea mai mare plăcere, Mircea Vasilescu, de pildă, sau bulgarista Elena
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
nu aveam ce spune, că eu le cerusem să mă dea mai de vreme la școală, să fiu eu mai cu moț. Când plecam la Râmnic (înainte de a fi la școală) era aventură mare. Cu două trei săptămâni înainte începeau pregătirile. Veneau învățătorii sau funcționarii din toată comuna pentruca părinții mei să le facă cumpărături. Se ungeau cu păcură roțile docarului, se lustruiau hamurile de piele, se potcoveau caii, ce mai, erau pregătiri pentru o întreagă expediție căci cam asta era
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
aventură mare. Cu două trei săptămâni înainte începeau pregătirile. Veneau învățătorii sau funcționarii din toată comuna pentruca părinții mei să le facă cumpărături. Se ungeau cu păcură roțile docarului, se lustruiau hamurile de piele, se potcoveau caii, ce mai, erau pregătiri pentru o întreagă expediție căci cam asta era pe atunci un drum la Râmnic. Nu mai vorbesc de Sibiu sau București. Nu zâmbiți, căci așa era prin anii 1933-1934 când nu erau autobuze care să facă curse regulate așa încât oamenii
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
posibilităților de exprimare dovedite prin textul propriu creat de elev ca răspuns la cerințele testului. Textul-răspuns permite atît evaluarea capacității comunicative a elevilor, cît și verificarea cunoștințelor lor. Cea de-a treia lucrare, care se adresează absolvenților ca auxiliar în pregătirea concursului de admitere în facultate, deși urmează aceeași programă analitică, se deosebește sub mai multe aspecte. O primă deosebire o constituie specializarea prin delimitarea față de literatură: testele propuse au în vedere numai cunoștințele de limbă română și acoperă o tematică
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
a ajuns, sub conducerea prozatorului întors de la Paris, o revistă bicefală (Contemporanul - Ideea europeană), atemporală, greoaie și plictisitoare. în paginile ei se amestecau, amatoristic, texte de Nietzsche și Bergson, cunoscute de multă vreme de cititorii din România cu o minimă pregătire intelectuală, cu "studii" semnate de diverși începători, de fapt lungi filosofări fără finalitate. Ulterior, pentru a înviora Contemporanul și a-i recuceri pe cititori, Nicolae Breban l-a adus ca redactor-șef pe Cătălin Țîrlea, dar acesta n-a izbutit
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
escrocheria "creditelor neperformante" vârâte cu forța pe gâtlejul C.E.C.-ului! Prin acest "flagrant" la lumina zilei actualul regim urmărește să-și asigure, la viitoarele alegeri, complicitatea oamenilor în uniformă. La ce gând să ducă astfel de abuzuri, dacă nu la pregătirea unei fraude de proporții? Și, în al doilea plan, la transformarea forțelor militarizate într-o clasă a privilegiaților. Disprețul față de economia de piață, față de oamenii cinstiți au împins guvernul Isărescu la încă o boacănă. în cel mai dictatorial stil cu
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
pentru reparații etc., opinia publică este îndreptățită să afle din presă, de la specialiști, un bilanț sintetic al competenței și al eficacității fiecărui deputat și senator în parte pe durata mandatului scurs (numărul de intervenții, contribuții, inițiative votate etc.) raportat la pregătirea profesională, afilierea la un partid etc. Ar fi necesară discutarea, pentru uz public, a legilor celor mai bune și deopotrivă a legilor celor mai nesatisfăcătoare, cu folosirea unor criterii profesionale de cotare, de uzaj internațional. S-ar putea deduce astfel
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
de azi, cu o teză doctorală în 1971 în Italia), părintele Cezar Vasiliu vede slujirea în Biserică dinMontréal ca pe o misiune de împlinire a chemării umaniște. Ea rămâne de permanență, așa cum sunt profesiunile derivate din medicină. Un survol privind pregătirea teologală a autorului evidențiază o preocupare aparte a lui pentru Istoria Bisericească Universală. Ea s-a confirmat în timp, prin cărți, conferințe și studii, publicate în România, USA, Canada, Anglia, Italia. Primul studiu, în panoplia științifică a preotului Cezar Vasiliu
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
ca la teatru, ci vă veți putea amesteca printre actori și personaje. Teatrul Odeon: Cafeneaua (La Bottega del coffè) de Carlo Goldoni. În românește de Constanța Trifu și Lidia Sava. Regia: Dragoș Galgoțiu. Scenografia: Vittorio Holtier. Ilustrația muzicală: Dragoș Galgoțiu. Pregătirea vocală: Monica Teodorescu. Distribuția: Cornel Scripcaru, Constantin Cojocaru, Mircea Constantinescu, Ionel Mihăilescu, Camelia Maxim, Laurențiu Lazăr, Marius Stănescu, Dan Bădăru, Anca Neculce, Oana Ștefănescu/Diana Gheorghiu.
Pe balerină o întreține Contele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17076_a_18401]
-
recentă a unei țări constrânse la o originalitate tragică și printr-un surprinzător sentiment al responsabilității (pe autoare o îndurerează situații pe care noi înșine, cei prejudiciați, le privim resemnați). Clarviziunea Sandei Stolojan este susținută de o serioasă și multilaterală pregătire intelectuală, ca și de un îndelung exercițiu al prezenței în viața publică. în afară de faptul că a scris versuri și proză, că a făcut traduceri, autoarea jurnalului a condus Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului în România cu sediul la Paris (din
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
în care România are porțile deschise spre Europa - decît "legea funcționarului public"? Dar să examinăm și alte aspecte. Mulți tineri studioși, prin tot felul de burse, programe și generoase oferte occidentale, sînt trimiși în străinătate - în Occident, evident - în vederea completării pregătirii lor din țară. Prin concurs, cei mai numeroși, prin propunere, alții - merituoși cu toții. Este drept, dintre aceștia, unii, cu diplome de studii occidentale - nu se mai întorc în țară. Tot "în numele nenorocului"!, - mai ales cei din domeniul științelor exacte, al
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
militanți pentru această soluție. La sfîrșitul anului 1928 guvernul țării e încredințat P.N.Ț., Iuliu Maniu fiind premier. Carol nu-și mai ascunde intenția de a reveni în țară și mesagerii ajung la el în acest scop. După tentative și pregătiri, la începutul lui iunie 1930, Carol aterizează cu un avion la Băneasa. Maniu, naiv, (dar e naivitatea legitimă în laboratoarele unui om politic?) îi propune intrarea în regență și îi pune două condiții cruciale: renunțarea totală la Elena Lupescu și
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
comunistă, Pavel Chihaia e angajat de către George Oprescu, directorul Institutului de istoria artei, care i-a fost profesor la Facultatea de litere, la secția medievală a Institutului. Scriitorul recunoaște că e nevoit astfel "a lua viața de la capăt". Inițial fără pregătirea trebuitoare, a trecut, constrîns de circumstanțe, la studiul artei Evului mediu, sarcină pe care și-o asumă cu o rîvnă exemplară: "Nu am evitat aventura. De altfel, nu aveam de ales. Deși colegii îmi erau foarte binevoitori și favorabili, nu
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
cât e ziulica de lungă pe băncile deșelate de-atâta uz din fața blocului, decât să-ți bați mintea și să câștigi un ban în plus. La fel, nenorociții care-și rumegă ura și neputința cronicizată prin așa-zise tabere de pregătire de care geme planeta preferă exercițiile cu mitraliera muncii încăpățânate cu care-au îmbolnăvit americanii lumea. Ce e drept, prin țările cu pricina e atât de cald încât mintea, redusă la dimensiunea unui sâmbure anemic, nu prea mai funcționează. E
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
eram comandantul secției I de mitraliere din Comp. 8 a. Atașat Comp. 7 de sub comanda d-lui locot. Paplica - aveam piesele în sectorul acestei companii - pe Cota Ungureanu, Valea Oituzului. încă din seara de 25 iulie 1917 inamicul a început pregătirea de artilerie, care a devenit violentă în dimineața zilei de 26 iulie continuând cu cea mai mare intensitate până la ora 10 când s-a produs un atac general pe toată Valea Oituzului. Am respins însă ușor acest atac. A urmat
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
care a devenit violentă în dimineața zilei de 26 iulie continuând cu cea mai mare intensitate până la ora 10 când s-a produs un atac general pe toată Valea Oituzului. Am respins însă ușor acest atac. A urmat o nouă pregătire de artilerie mai violentă, care ne-a îngropat cea mai mare parte din oameni sub dărâmăturile tranșeelor. Auzeam focuri de armă când în spatele nostru în jumătate la stânga și cum treceau într-acolo întăriri, am bănuit că s-a pierdut o
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
putut restabili legătura telefonică - iar prin patrulare devenise extrem de greu. La ora 13 30 a urmat un nou atac pe care l-am respins din nou Comp. 5 care ca întărire a avut și ea pierderi mari de tot. Noua pregătire artileristică - de o violență extremă - care a urmat ne-a sfărâmat aproape complet tranșeele și bordeele, iar la ora 18 30 când s-a produs ultimul atac inamic - erau sectoare întregi de tranșee fără garnizoană din cauza pierderilor de oameni La
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
se ridică mereu nervos împotriva Jurnalului literar, care ar promova, la întîmplare unii poeți din perioada lor de noviciat artistic. Unele reviste din provincie sunt totuși apreciate la justa lor valoare după cum ar fi Pagini literare de la Turda, pentru serioasa pregătire intelectuală, mai ales filosofică, a colaboratorilor. Vieții Românești i se aduc elogii, îndeosebi pentru trecutul ei istoric și, de asemenea Revista Fundațiilor Regale este lăudată pentru structura ei bine organizată precum și pentru valoroasele ei colaborări. O săgeată destul de ascuțită este
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
de excepție, se va constitui într-o cercetare de referință în domeniul gîndirii istorice, politice și juridice." Senatorul Buzatu a declarat autorului anchetei că textele lui Hogea "sînt eseuri excelente", iar cartea "este foarte interesantă avînd în vedere vîrsta și pregătirea autorului". În ceea ce îl privește președintele Academiei, Eugen Simion afirmă: "Academia nu are nimic de a face cu publicarea acestei cărți și cu ceea ce cuprinde. Așteptăm ca în zilele următoare să vedem și noi despre ce este vorba." Eugen Simion
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
mereu prompte a lui Sașa Pană, sub titlul exact Primele poeme. Autorul a avut grijă să-i comunice editorului să rețină din acel caiet adolescentin numai poeziile datate după 1912, pe care le socotea un adevărat început și o efectivă pregătire a activității sale de la Dada încoace. Să desprind de acolo un scurt poem intitulat Vacanță în provincie: "Trece pe stradă domnul în negru cu fetița! Bucuria cerșetorilor la înserare/ Dar am acasă un Blichinella cu clopoței/ Să-mi distreze întristarea
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
Nae Ionescu, căruia i s-ar putea adăuga, într-o anumită măsură, și unii dintre discipolii săi care au practicat, pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă, profesoratul (Mircea Eliade sau Mircea Vulcănescu, de exemplu)". Aceștia aveau și ei pregătire în universități străine, o bună cunoaștere a filosofiei de toate orientările. În consecință, "în cazul precondițiilor acestui autohtonism nu poate fi vorba de lene mentală, de suficiență teoretică sau pur și simplu de incultură, așa cum se întîmplă de multe ori
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
finalizate programele școlare pentru liceu după un nou model de proiectare. în 2000-2001, s-a făcut o primă revizuire a programelor noi pentru clasele I-XII, la disciplinele din trunchiul comun. Din 2000, CNC a început să organizeze stagii de pregătire a profesorilor pentru aplicarea eficientă a noului curriculum național, proces în care au fost implicați circa 7000 de învățători și profesori. Cu alte cuvinte, o activitate consistentă, în plină desfășurare, ale cărei rezultate abia încep să fie vizibile. Și, cum
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
ani. în curriculumul național vor trebui operate schimbări, deși ele au fost anticipate și în actualul curriculum. Aceasta ar fi una dintre prioritățile semnalate în rezoluția finală adoptată la Forumul de la Sinaia. Elementul cheie în suuccesul reformei pare să fie pregătirea profesională a personalului didactic. S-a vorbit foarte mult despre cvasi-absența pregătirii didactice în facultățile românești, facultăți care pregătesc specialiști și cercetători, dar mai puțin profesori. Cum autonomia universitară există, tot ce se poate face deocamdată sunt constatări și sugestii
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
anticipate și în actualul curriculum. Aceasta ar fi una dintre prioritățile semnalate în rezoluția finală adoptată la Forumul de la Sinaia. Elementul cheie în suuccesul reformei pare să fie pregătirea profesională a personalului didactic. S-a vorbit foarte mult despre cvasi-absența pregătirii didactice în facultățile românești, facultăți care pregătesc specialiști și cercetători, dar mai puțin profesori. Cum autonomia universitară există, tot ce se poate face deocamdată sunt constatări și sugestii. De asemenea, s-a propus trecerea hotărâtă înspre pregătirea academică în sistem
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
mult despre cvasi-absența pregătirii didactice în facultățile românești, facultăți care pregătesc specialiști și cercetători, dar mai puțin profesori. Cum autonomia universitară există, tot ce se poate face deocamdată sunt constatări și sugestii. De asemenea, s-a propus trecerea hotărâtă înspre pregătirea academică în sistem de dublă și triplă specializare, care ar fi în acord cu flexibilizarea curriculară. Părerile au fost împărțite, pentru că din punct de vedere al standardelor academice, tripla specializare poate duce la o diminuare a standardelor științifice de pregătire
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]