3,896 matches
-
întoarcerea la patria-mamă, dar n-au făcut-o. Asta vorbește de la sine despre drama lor, dar și despre obligațiile pe care statul român le are față de românii din diasporă. "Omul se justifică în măsura în care dă răspunsuri adecvate timpului său" Ați denumit prelegerea, inspirat, cred eu, "Istoria ca pedagogie națională". Pe mine termenul acesta, "pedagogie", m-a dus automat cu gândul la adolescenții de azi, la liceeni în special. Au apărut diferite dispute legate de manualele alternative de istorie. Sunteți la curent cu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
între "persoana particulară" Vasile Pogor și ședințele junimiste în care "intră cine vrea". Alegerea acestei locații pentru ședințele junimiste nu fusese premeditată, ci, cum impersonal formulează Iacob Negruzzi, pur și simplu "se făcuse obiceiul (sb.mea C.C.) ca duminică după prelegere, Maiorescu, Carp, Rosetti, eu și Pogor să ne adunăm la acesta din urmă pentru a discuta asupra obiectului prelegerii ce se ținuse" O "biografie"33 În anul 1995, cu prilejul lucrărilor de restaurare, o descoperire de natură arheologică a adus
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
nu fusese premeditată, ci, cum impersonal formulează Iacob Negruzzi, pur și simplu "se făcuse obiceiul (sb.mea C.C.) ca duminică după prelegere, Maiorescu, Carp, Rosetti, eu și Pogor să ne adunăm la acesta din urmă pentru a discuta asupra obiectului prelegerii ce se ținuse" O "biografie"33 În anul 1995, cu prilejul lucrărilor de restaurare, o descoperire de natură arheologică a adus lumină asupra începuturilor Casei lui Vasile Pogor: o piatră de temelie, hexagonală, pe care, cu litere chirilice, este notat
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
obișnuiți, prin profesiune, cu oratoriu aulei universitare sau a sălii de tribunal. Subiectele nu erau nici ele oarecare, ci astfel structurate încât îngăduiau conferențiarilor racordarea la ultimele stadii ale dezvoltării științelor umane. Apoi publicul nu era nici el deloc popular. Prelegerile Junimii au fost mereu frecventate de lumea bună, intelectuală, din capitala Moldovei" (Zigu Ornea, Junimea și junimismul, Editura Minerva, București, 1998, vol.I, p.p.24-25) 3 Numai din simpla trecere în revistă a celor zece prelecțiuni care urmează este edificatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Cultural Român, București, 2004 17 George Panu, op.cit, vol.I, p.15 18 idem, p.324 19 În anii '70 ai secolului XIX, rafinarea continuă a prelecțiunilor a dus chiar la ideea unei teme comune a ciclului anual de prelegeri, astfel încât, dincolo de o "privire teoretică", susținută inițial de Maiorescu, ulterior și de alții, subiectul să fie "mărunțit" în subteme. Maniera aceasta de abordare indică o foarte benefică înclinație spre rigorile analizei complete, despărțindu-se deci de păcatele generalității și ale
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
știutului "pe de rost" derivau riscuri dintre cele mai neplăcute: uitarea textului, confuzia, încurcarea diferitelor fraze. Exemplul de amnezie totală îl constituie Theodor Rosetti, silit a se retrage după un singur cuvânt: "Imposibil". 26 idem, p.146. 27 "În orice prelegere oratorul trebuia să întrebuințeze două comparații mari și frumoase. Oratorul trebuia să o lanseze pe cea dintâi cum intra în subiect, pentru a încălzi sala [...] prelegerea trebuia să sfârșească printr-o comparație pusă în termeni aleși, fără de care nu era
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
se retrage după un singur cuvânt: "Imposibil". 26 idem, p.146. 27 "În orice prelegere oratorul trebuia să întrebuințeze două comparații mari și frumoase. Oratorul trebuia să o lanseze pe cea dintâi cum intra în subiect, pentru a încălzi sala [...] prelegerea trebuia să sfârșească printr-o comparație pusă în termeni aleși, fără de care nu era alegere" (idem, p.143). 28 Observația o face Pavel Florea, în ale sale Lecturi din Convorbiri literare 1867-1885, Editura Universitas XXI, Iași, 2007, p.59 29
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
pornește de la barbarismul primitiv trecînd prin starea de astăzi a umanității spre perfecțiune prin educație și rafinare. Drumul spre civilizare este văzut ca o eliminare lentă, dar continuă, a violenței din relațiile umane, după cum a subliniat Adam Ferguson, influențat de prelegerile ținute de Adam Smith în 1752, cînd a folosit pentru prima dată cuvîntul "civilizație" în engleză. Procesul de civilizare este descris ca fiind progresul de la grosolănie la rafinament, în care "societatea civilă" contemporană este înțeleasă ca o formă de societate
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
siguranță și o inflexiune descrescândă pentru nesiguranță. Alternarea tonurilor evită monotonia și direcționează atenția ascultătorului. Pauza Ea ne dă timp să ne reglăm respirația, iar auditoriul are timpul necesar să ne culeagă ideile. Nu ne grăbim niciodată în discurs sau prelegere academică: facem pauze, astfel încât auditoriul să ne "digere" spusele. Problema este următoarea: Unde facem aceste pauze? Pauzele din vorbire au același rol ca punctuația în scriere. De regulă, pauzele scurte divid ideile dintr-o frază, iar cele lungi marchează sfârșitul
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
nu ar trebui să ne surprindă, deoarece studiile au mai arătat că utilizarea cuvintelor cu caracter vag de către profesori este în strânsă legătură cu nivelul lor de cunoștințe, mai exact, cu cât mai puțin știe profesorul conținutul lecției sau al prelegerii academice, cu atât mai des va folosi termeni cu caracter vag. Analize de acest fel au fost realizate și pe discursurile și interviurile politicienilor care au scos la iveală conținuturile vagi ale mesajelor pe care le transmit audienței. S-a
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și atât forma, cât și întrebuințarea lor de astăzi, poate să steie în legătură cu însemnarea de odinioară. Pentru noi acest fragment certifică ideea că scriitorul putea alege în opera sa numele eroilor ținând cont de etimologia lor. A ținut chiar o prelegere publică în ciclul celor organizate de tribuniști cu titlul Despre înțelesul cuvântului (2/14 decembrie 1884, 10/22 februarie 1885). Nu cunoaștem din păcate textul acesteia, însă probabil că a luat în discuție chestiuni ca acelea de mai sus și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
matematica pură vreo legătură cu științele?14 Felix E. Browder Departe de a fi o varietate ezoterică a metafizicii, matematica pură a avut și va continua să aibă o interacțiune puternică și conectată în mod natural cu științele. Titlurile date prelegerilor și articolelor sunt destinate pentru reclamă sau seducție. Acestea ar trebui fie să dea o aură strălucitoare subiectului, prin identificarea lui cu ceva ce este deja atractiv pentru publicul potențial, fie să se folosească de ideile preconcepute ale audienței pentru
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
inutilității) matematicii, în legătură cu care există multă confuzie în gândire. Trebuie să luăm în considerare și dacă matematica este într-adevăr atât de "inofensivă", aserțiune pe care am preluat-o de-a gata, fără să-mi mai pun vreo întrebare, în prelegerile mele de la Oxford. O știință sau o artă pot fi socotite "utile" dacă dezvoltarea lor mărește, chiar și indirect, bunăstarea materială și confortul oamenilor, dacă promovează fericirea, folosind acest cuvânt în sensul brut și cel mai comun. Astfel, medicina și
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
sunt concepte matematice. Cuiva din afară i s-ar părea cel puțin paradoxal, dar pentru un geometru acesta este un truism; și cred că aș putea să aduc mai multă lumină prin exemplificarea care urmează. Să presupunem că susțin o prelegere despre un sistem geometric oarecare, cum ar fi geometria euclidiană normală, și că desenez pe tablă imagini pentru a stimula imaginația publicului, niște desene de linii drepte sau cercuri sau elipse pline de stângăcie. Mai întâi, este clar că adevărul
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
meu ascultătorilor, și, dacă pot face asta, nu merită să fie redesenate de cel mai priceput desenator. Ele sunt ilustrații pedagogice, nu parte a obiectului real al conferinței mele. Să mergem acum un pas mai departe. Sala în care susțin prelegerea este parte a lumii fizice și are ea însăși un anume tipar. Studiul acestui tipar și al tiparelor generale ale realității fizice este o știință de sine stătătoare, pe care o putem numi "geometrie fizică". În continuare, să presupunem că
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
amintesc pe Eddington dând un fericit exemplu pentru lipsa de atractivitate a științei "folositoare". Asociația Britanică a ținut o întrunire la Leeds, și s-a gândit că membrii ar dori să audă ceva despre aplicațiile științei la industria "lânii". Dar prelegerile și demonstrațiile aranjate în acest scop au fost mai degrabă un fiasco. Era clar că membrii (cetățeni din Leeds sau nu) doreau să se distreze, și că "lâna" nu era deloc un subiect amuzant. Așadar, participarea la aceste prelegeri a
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Dar prelegerile și demonstrațiile aranjate în acest scop au fost mai degrabă un fiasco. Era clar că membrii (cetățeni din Leeds sau nu) doreau să se distreze, și că "lâna" nu era deloc un subiect amuzant. Așadar, participarea la aceste prelegeri a fost foarte dezamăgitoare, dar cei care au ținut prelegeri despre excavațiile de la Knossos, sau despre relativitate, sau despre teorii sau numere prime au fost încântați de publicul pe care l-au atras. Care părți ale matematicii sunt folositoare? Mai
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
mai degrabă un fiasco. Era clar că membrii (cetățeni din Leeds sau nu) doreau să se distreze, și că "lâna" nu era deloc un subiect amuzant. Așadar, participarea la aceste prelegeri a fost foarte dezamăgitoare, dar cei care au ținut prelegeri despre excavațiile de la Knossos, sau despre relativitate, sau despre teorii sau numere prime au fost încântați de publicul pe care l-au atras. Care părți ale matematicii sunt folositoare? Mai întâi, cea mai mare parte a matematicii, aritmeticii, algebrei elementare
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cât și intuiția își au fiecare rolul său. Amândouă sunt indispensabile. Logica, singura care poate da certitudine, este instrumentul pentru demonstrație; intuiția este instrumentul pentru invenție. Dar în momentul formulării acestei concluzii, mă simt cuprins de scrupule. La începutul acestei prelegeri, am făcut distincția între două feluri de minți matematice, unele logice și analiste, celelalte intuitive și geometrice. Ei bine, și analiștii au fost inventatori. Numele pe care le-am citat mai devreme mă scutesc de alte precizări. Există aici o
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ce urmează câteva opinii ale unor matematicieni contemporani. Cum să comunici matematica 1 P.R. Halmos Justificare Scopul rândurilor care urmează este de a sugera tânărului matematician ce ar trebui (și, mai ales, ce nu ar trebui) să facă la primele prelegeri publice ale cursului său. Prin "prelegere publică" înțeleg ceva asemănător unei prezentări de tipul colocviului (în fața unui întreg departament al unei mari universități) sau ca invitat (în fața membrilor participanți la o reuniune a Societății Matematice Americane); nu mă refer la
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
matematicieni contemporani. Cum să comunici matematica 1 P.R. Halmos Justificare Scopul rândurilor care urmează este de a sugera tânărului matematician ce ar trebui (și, mai ales, ce nu ar trebui) să facă la primele prelegeri publice ale cursului său. Prin "prelegere publică" înțeleg ceva asemănător unei prezentări de tipul colocviului (în fața unui întreg departament al unei mari universități) sau ca invitat (în fața membrilor participanți la o reuniune a Societății Matematice Americane); nu mă refer la o sală de curs (pentru începători
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cum este acesta le poate spune are cel puțin un contraexemplu în practica unui geniu. Autorii unor lucrări asemănătoare acestui articol știu asta, dar după o prima aproximare trebuie să ignore totul, altfel nu ar mai termina nimic niciodată. De ce prelegere Care este scopul unei prelegeri publice? Răspuns: să atragă și să informeze. Ne place ceea ce facem și ne-ar plăcea să placă și altora; și credem că aceste calități ale subiectului sunt suficient de bune încât oricine, indiferent ce este
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
spune are cel puțin un contraexemplu în practica unui geniu. Autorii unor lucrări asemănătoare acestui articol știu asta, dar după o prima aproximare trebuie să ignore totul, altfel nu ar mai termina nimic niciodată. De ce prelegere Care este scopul unei prelegeri publice? Răspuns: să atragă și să informeze. Ne place ceea ce facem și ne-ar plăcea să placă și altora; și credem că aceste calități ale subiectului sunt suficient de bune încât oricine, indiferent ce este, să nu se poată abține
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
placă și altora; și credem că aceste calități ale subiectului sunt suficient de bune încât oricine, indiferent ce este, să nu se poată abține de a fi atras de ele. Așadar, un răspuns mai bun ar putea fi: scopul unei prelegeri publice este să informeze, dar s-o facă de așa manieră încât audiența să aibă posibilitatea de a absorbi informația. O prezentare atractivă, dar fără conținut nu are nicio valoare, să fiți siguri de asta, dar o bucată de informație
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Simplitate Mai puțin este mai mult, a spus marele arhitect Mies van der Rone, și dacă toți lectorii și-ar reaminti acest adagiu, întreaga audiență ar fi, în același timp, mai înțeleaptă și mai fericită. V-a displăcut vreodată o prelegere pentru că era prea elementară? Sunt sigur că există persoane care ar răspunde da la această întrebare, dar nu multe. De fiecare dată când am pus această întrebare, persoana întrebată a spus nu, și apoi a părut puțin surprinsă la auzul
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]