15,139 matches
-
din Israel și Statele Unite ale Americii și a unor cercetători în domeniul istoriei, oameni de cultură, cadre didactice și membri ai comunității evreiești din județ. Președintele și premierul au transmis, la rândul lor, câte un mesaj. Massmedia nu s-au preocupat peste măsură de semnificația acestei zile, iar în agenda parlamentară nu figurează nimic pe această temă. Și, având în minte filmarea pe care o pomeneam săptămâna trecută, de la recenta sesiune extraordinară a Parlamentului, poate e mai bine că forul legislativ
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4943_a_6268]
-
să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare desfășurării normale a procesului de producție, la un înalt nivel tehnic și cu randament economic maxim, să asigure un control eficient al îndeplinirii sarcinilor de plan în toate compartimentele, să se preocupe de îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă și de viață, să organizeze și să sprijine perfecționarea pregătirii profesionale a persoanelor încadrate în munca. ... (2) În întreaga activitate, ele trebuie să aplice consecvent principiul muncii și conducerii colective și să informeze
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
națională, în a cărei judicioasa utilizare de către lucrătorii din agricultură și silvicultura este interesat vital întregul popor. ... (2) Oamenii muncii din agricultură și silvicultura au îndatorirea să pună în valoare întregul potențial productiv al fondului funciar și silvic, să se preocupe de înlăturarea oricăror forme de risipă și degradare a terenurilor agricole, a fondului forestier, să asigure dezvoltarea zootehniei și producției animaliere, în vederea sporirii continue a producției agricole, a productivității muncii, a belșugului de produse agroalimentare. ... (3) Fiecare lucrător din agricultură
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
forme de risipă și degradare a terenurilor agricole, a fondului forestier, să asigure dezvoltarea zootehniei și producției animaliere, în vederea sporirii continue a producției agricole, a productivității muncii, a belșugului de produse agroalimentare. ... (3) Fiecare lucrător din agricultură trebuie să se preocupe de valorificarea la maximum a posibilităților create prin eforturile întregii societăți, pentru aplicarea pe scară largă a cuceririlor științei și tehnicii avansate în producția agricolă, extinderea mecanizării complexe, a chimizării și irigațiilor. Articolul 33 (1) Lucrătorii din unitățile agricole de
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
comerciale și de prestări de servicii îi revine obligația să pună la dispoziția populației mărfuri și servicii de bună calitate, să asigure satisfacerea promptă și ireproșabila a cererilor acesteia. ... (2) Lucrătorii din comerț și prestări de servicii trebuie să se preocupe permanent de lărgirea bazei tehnico-materiale și amplasarea rețelei de desfacere în funcție de nevoile populației, de modernizarea continuă a procesului de desfacere, să păstreze o permanentă legătură cu producția în vederea asigurării sortimentelor solicitate de consumatori. ... (3) Personalul care lucrează în activitatea de
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
și valorificarea superioară a bazei energetice și de materii prime, la perfecționarea tehnologiilor și la modernizarea produselor din toate ramurile, la crearea de noi materiale și a unor aparaturi de înalt nivel tehnic. Articolul 48 Fiecare cercetător trebuie să se preocupe în permanență de scurtarea duratei ciclului de cercetare și de finalizarea cercetărilor prin introducerea în producție a rezultatelor obținute; trebuie să se țină o permanentă legătură cu activitatea creatoare a producătorilor de bunuri materiale, cu specialiștii care lucreaza nemijlocit în
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
de unitățile prevăzute în alineatul precedent se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. ... Articolul 128 Asigurarea folosirii judicioase a timpului liber fiind o problemă de interes social, organele de stat, sindicatele, celelalte organizații obștești, fiecare unitate, trebuie să se preocupe de condițiile necesare recreerii, refacerii capacității de muncă, lărgirea orizontului de cultură și de cunoaștere a tuturor celor ce muncesc. Oamenii muncii și familiile lor beneficiază de locuri de odihnă și agrement, biblioteci, case de cultură, cluburi, terenuri și baze
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
lume și societate, la cultivarea trăsăturilor morale corespunzătoare principiilor eticii și echitații socialiste și comuniste; ele răspund de organizarea activității cultural-artistice și sportive din unități, folosind în acest scop baza materială proprie și mijloacele de care dispun unitățile socialiste, se preocupă de bună organizare și folosire judicioasa a timpului liber al oamenilor muncii, colaborînd strîns cu celelalte organizații obștești și cu organele de specialitate. Articolul 167 Sindicatele participa în mod nemijlocit, împreună cu organele de stat competențe, la elaborarea și aplicarea tuturor
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
organizații obștești și cu organele de specialitate. Articolul 167 Sindicatele participa în mod nemijlocit, împreună cu organele de stat competențe, la elaborarea și aplicarea tuturor reglementărilor privind drepturile și obligațiilor persoanelor încadrate în munca, precum și a celor privind protecția muncii; se preocupă de aplicarea corectă a sistemului de remunerare a muncii; urmăresc respectarea programului de lucru și a timpului de odihnă, a celorlalte măsuri stabilite de legislația muncii. Articolul 168 Împreună cu comitetele și consiliile oamenilor muncii, sindicatele asigura bună pregătire și desfășurare
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
pe fondul temerilor privind o nouă intrare în recesiune. "Doresc ca americanii și partenerii noștri din întreaga lume să știe acest lucru: vom ieși din criză, lucrurile se vor îmbunătăți", a spus Obama, în momentul în care piețele financiare sunt preocupate din cauza perspectivelor economiei globale. Barack Obama a subliniat că, în pofida unui "an tumultos", economia a reușit să creeze locuri de muncă în sectorul privat 17 luni la rând. Totuși, liderul de la Casa Albă a avertizat că ritmul actual de creștere
Barack Obama dă asigurări că Statele Unite îşi vor reveni din criza economică () [Corola-journal/Journalistic/59944_a_61269]
-
Iar apoi încheie convorbirea, scoate firul din ureche, scoate telefonul mobil din poșetă, îl închide, îl înfige în nisipul nevăzut de vorbe pe care tocmai le-a deșertat și trage conștiincios fermoarul. Imaginea unui tânăr cu ten măsliniu care citește preocupat din manualul de învățare a limbii olandeze pentru străini și roade capătul creionului ca pe o bomboană gumată. Tânărul scoate tot timpul creionul din gură și subliniază cuvinte. Apoi pune pentru o clipă cartea pe genunchi, întoarce capul spre fereastră
Dubravka Ugrešic - Ministerul durerii by Octavia Ne () [Corola-journal/Journalistic/6023_a_7348]
-
în țări care fac deja parte din zona de liberă circulație. „Danemarca a anunțat că intenționează să reia controlul pașapoartelor la graniță, iar refugiații care au plecat din nordul Africii au provocat o dispută între Franța și Italia“, adaugă ziarul. „Preocupată de temerile privind intensificarea imigrației dinspre sud, Uniunea Europeană le-a spus celor mai noi membri ai săi, România și Bulgaria, că vor mai avea de așteptat“ înainte de aderarea la Schengen, apreciază New York Times. România și Bulgaria afirmă că au îndeplinit
New York Times: Refuzul de a primi România şi Bulgaria în Schengen, lovitură politică pentru cele două guverne () [Corola-journal/Journalistic/59584_a_60909]
-
de pace, înțelegere între popoare și progres social. În îndeplinirea sarcinilor sale, personalul didactic este chemat să dea dovadă de o înaltă conștiința cetățeneasca și profesională, să aibă o comportare demnă în școală, în familie și în societate, să se preocupe permanent de ridicarea nivelului pregătirii sale de specialitate, pedagogice și ideologice. Articolul 2 Prezentul statut prevede funcțiile didactice din instituțiile de învățămînt și reglementează ocuparea lor, transferarea , detașarea și eliberarea din funcție, drepturile și îndatoririle personalului didactic, perfecționarea, criteriile de
LEGE nr. 6 din 14 martie 1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106269_a_107598]
-
să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare desfășurării normale a procesului de producție, la un înalt nivel tehnic și cu randament economic maxim, să asigure un control eficient al îndeplinirii sarcinilor de plan în toate compartimentele, să se preocupe de îmbunătățirea continuă a condițiilor de munc�� și de viață, să organizeze și să sprijine perfecționarea pregătirii profesionale a persoanelor încadrate în munca. ... (2) În întreaga activitate, ele trebuie să aplice consecvent principiul muncii și conducerii colective și să informeze
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
națională, în a cărei judicioasa utilizare de către lucrătorii din agricultură și silvicultura este interesat vital întregul popor. ... (2) Oamenii muncii din agricultură și silvicultura au îndatorirea să pună în valoare întregul potențial productiv al fondului funciar și silvic, să se preocupe de înlăturarea oricăror forme de risipă și degradare a terenurilor agricole, a fondului forestier, să asigure dezvoltarea zootehniei și producției animaliere, în vederea sporirii continue a producției agricole, a productivității muncii, a belșugului de produse agroalimentare. ... (3) Fiecare lucrător din agricultură
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
forme de risipă și degradare a terenurilor agricole, a fondului forestier, să asigure dezvoltarea zootehniei și producției animaliere, în vederea sporirii continue a producției agricole, a productivității muncii, a belșugului de produse agroalimentare. ... (3) Fiecare lucrător din agricultură trebuie să se preocupe de valorificarea la maximum a posibilităților create prin eforturile întregii societăți, pentru aplicarea pe scară largă a cuceririlor științei și tehnicii avansate în producția agricolă, extinderea mecanizării complexe, a chimizării și irigațiilor. Articolul 33 (1) Lucrătorii din unitățile agricole de
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
comerciale și de prestări de servicii îi revine obligația să pună la dispoziția populației mărfuri și servicii de bună calitate, să asigure satisfacerea promptă și ireproșabila a cererilor acesteia. ... (2) Lucrătorii din comer�� și prestări de servicii trebuie să se preocupe permanent de lărgirea bazei tehnico-materiale și amplasarea rețelei de desfacere în funcție de nevoile populației, de modernizarea continuă a procesului de desfacere, să păstreze o permanentă legătură cu producția în vederea asigurării sortimentelor solicitate de consumatori. ... (3) Personalul care lucrează în activitatea de
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
și valorificarea superioară a bazei energetice și de materii prime, la perfecționarea tehnologiilor și la modernizarea produselor din toate ramurile, la crearea de noi materiale și a unor aparaturi de înalt nivel tehnic. Articolul 48 Fiecare cercetător trebuie să se preocupe în permanență de scurtarea duratei ciclului de cercetare și de finalizarea cercetărilor prin introducerea în producție a rezultatelor obținute; trebuie să se țină o permanentă legătură cu activitatea creatoare a producătorilor de bunuri materiale, cu specialiștii care lucreaza nemijlocit în
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
de unitățile prevăzute în alineatul precedent se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. ... Articolul 128 Asigurarea folosirii judicioase a timpului liber fiind o problemă de interes social, organele de stat, sindicatele, celelalte organizații obștești, fiecare unitate, trebuie să se preocupe de condițiile necesare recreerii, refacerii capacității de muncă, lărgirea orizontului de cultură și de cunoaștere a tuturor celor ce muncesc. Oamenii muncii și familiile lor beneficiază de locuri de odihnă și agrement, biblioteci, case de cultură, cluburi, terenuri și baze
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
lume și societate, la cultivarea trăsăturilor morale corespunzătoare principiilor eticii și echitații socialiste și comuniste; ele răspund de organizarea activității cultural-artistice și sportive din unități, folosind în acest scop baza materială proprie și mijloacele de care dispun unitățile socialiste, se preocupă de bună organizare și folosire judicioasa a timpului liber al oamenilor muncii, colaborînd strîns cu celelalte organizații obștești și cu organele de specialitate. Articolul 167 Sindicatele participa în mod nemijlocit, împreună cu organele de stat competențe, la elaborarea și aplicarea tuturor
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
organizații obștești și cu organele de specialitate. Articolul 167 Sindicatele participa în mod nemijlocit, împreună cu organele de stat competențe, la elaborarea și aplicarea tuturor reglementărilor privind drepturile și obligațiile persoanelor încadrate în munca, precum și a celor privind protecția muncii; se preocupă de aplicarea corectă a sistemului de remunerare a muncii; urmăresc respectarea programului de lucru și a timpului de odihnă, a celorlalte măsuri stabilite de legislația muncii. Articolul 168 Împreună cu comitetele și consiliile oamenilor muncii, sindicatele asigura bună pregătire și desfășurare
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
naturalețe, uneori cu aplomb (atracția autorului pentru teatru, atracție ce l-a dus la scrierea unor piese nesemnificative, l-a ajutat însă în arta replicilor). Viața la țară și complementul său (Tănase Scatiu) posedă în ansamblu o schemă narativă interesantă: preocupate să sugereze, prin lentoare și previzibil, ritmul însuși al vieții, romanele beneficiază de finaluri neașteptate și violente; Viața la țară se încheie cu `nfruntarea dintre Matei Damian și Tănase Scatiu, iar cel de-al doilea roman, încheiat în mod precipitat
Scriitorul politicos: Duiliu Zamfirescu (fragment) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5970_a_7295]
-
analiștii pun în evidență situația dificilă a Franței. "Franța este în pragul unei crizei de nervi, iar în 2013 soarta Europei se va juca pe teritoriul Hexagonului," scrie Bernard Guetta în Libération. Deși urgentă este redresarea economică, francezii par mai preocupați de "afacerea Depardieu" sau de dreptul homosexualilor de a se căsători.
Specialiștii în geopolitică avertizează: 2013 aduce războaie și criză by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/57049_a_58374]
-
să scrie despre poezia proaspătului nomenclaturist nu opt, cum i se solicitase cu sfială, ci direct cincisprezece rânduri! Datorită farmecului cu care le povestește Gheran, chiar și gesturile acestea de cedare au un umor al lor. Nu verdictul etic îl preocupă. Și n-ar trebui să ne preocupe nici pe noi. Remarcabilă observație: „Pe nesimțite, mahalaua se mutase în centru, mai ales în privința vocabularului.” Iată ce dă coerență și, în fond, vitalitate, Artei de a fi păgubaș. Singurul viciu amendat e
Oborul pentru totdeauna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5722_a_7047]
-
opt, cum i se solicitase cu sfială, ci direct cincisprezece rânduri! Datorită farmecului cu care le povestește Gheran, chiar și gesturile acestea de cedare au un umor al lor. Nu verdictul etic îl preocupă. Și n-ar trebui să ne preocupe nici pe noi. Remarcabilă observație: „Pe nesimțite, mahalaua se mutase în centru, mai ales în privința vocabularului.” Iată ce dă coerență și, în fond, vitalitate, Artei de a fi păgubaș. Singurul viciu amendat e prostia. Celelalte sunt doar numite. Naratorul are
Oborul pentru totdeauna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5722_a_7047]