1,955 matches
-
de la" pentru femininele cu consoana și "de l’" pentru masculinele și femininele care încep cu vocală sunt la origine prepoziția "de" + articolul hotărât singular, combinație care s-a specializat pentru funcția de articol partitiv și nu este de confundat cu prepoziția "de" + articol hotărât înaintea substantivelor singulare cu funcție de atribut sau de complement. Aceasta înlocuire are loc în câteva cazuri: 1. În general în propoziție negativă: Constituie excepție de la această cazul când negația se referă la numele predicativ ("Je ne suiș
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Mexic”. Sunt și câteva țări cu nume la plural, care primesc articolul "leș": "leș Etats-Unis d’Amérique" „Statele Unite ale Americii”, "leș Pays-Bas" „Țările de Jos”, "leș Philippines" „Filipinele”. Numele de țări și de regiuni de genul feminin se folosesc cu prepoziția "en" „în” fără articol (en Pologne" „în Polonia”, en Transylvanie" „în Transilvania”), la fel ca și numele de țări masculine care încep cu vocală: en Iran" „în Iran”. Cu aceeași funcție, celelalte nume masculine singulare de țări primesc prepoziția "à
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
cu prepoziția "en" „în” fără articol (en Pologne" „în Polonia”, en Transylvanie" „în Transilvania”), la fel ca și numele de țări masculine care încep cu vocală: en Iran" „în Iran”. Cu aceeași funcție, celelalte nume masculine singulare de țări primesc prepoziția "à" contrasa cu articolul "le": au Japon" „în Japonia”. Înaintea numelor de țări la plural se folosește tot "à", contrasa cu "leș": "aux États-Unis" „în Statele Unite”. Adjectivul calificativ francez se aseamănă cu substantivul în privința formării femininului și a pluralului, si
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
numeralul "mille" „mie” nu se pune niciodată la plural ("trois mille" „trei mii”, "trois mille cinq" „trei mii cinci”), iar corespondentul lui „o mie” este "mille" singur, fără "un". Numeralele terminate în "-illion" și "milliard" sunt urmate în general de prepoziția "de", care le leagă de substantivul din grupul substantival: "trois millions d’habitants", "cinq milliards d’années" „cinci miliarde de ani”. Însă numărul care îl conține pe "million" nu este urmat de "de" dacă "million" mai este urmat de o
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
douze", care poate fi și împărțit în două: "une demi-douzaine" „șase” (literal „o jumatate de duzină”). Mai este și "une huitaine", de la "huit" „opt”, care se folosește numai pentru zile, însemnând că substantiv „o saptămână”. Aceste numerale se leaga cu prepoziția "de" de eventualul substantiv care le urmează, unele pot fi puse la plural și sunt totdeauna precedate sau de un cardinal, sau de articol hotărât, sau de articolul nehotărât "des": "Îl a une quarantaine d’années" „Are vreo patruzeci de
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
tot cu scop de scoatere în evidență, dar detașat printr-o scurtă pauză în vorbire (cu virgulă în scris): "Țoi, reste ici !" „Tu rămâi aici!” Pronumele care exprimă altfel de complemente decât cel indirect de atribuire poate fi numai cu prepoziție și disjunct, dar nu totdeauna este scos în evidență. Pronumele cu prepoziție se pot referi numai la persoane, eventual la animale. După conjuncții se folosesc tot formele disjuncte: "Ce n’est pas moi qui ai cassé la vitre mais lui
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
pauză în vorbire (cu virgulă în scris): "Țoi, reste ici !" „Tu rămâi aici!” Pronumele care exprimă altfel de complemente decât cel indirect de atribuire poate fi numai cu prepoziție și disjunct, dar nu totdeauna este scos în evidență. Pronumele cu prepoziție se pot referi numai la persoane, eventual la animale. După conjuncții se folosesc tot formele disjuncte: "Ce n’est pas moi qui ai cassé la vitre mais lui „Nu eu am spart geamul, ci el”, "Ils șont plus pauvres que
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
pas moi qui ai cassé la vitre mais lui „Nu eu am spart geamul, ci el”, "Ils șont plus pauvres que nous „Ei sunt mai săraci decât noi”. Pronumelui reflexiv conjunct "se" îi corespunde pronumele disjunct "soi", folosit numai după prepoziții și conjuncții, și numai referitor la o persoană nedefinita, de exemplu în proverbe: "Chacun pour soi et Dieu pour tous" „Fiecare pentru sine și Dumnezeu pentru toți”, " On trouve toujours plus petit que soi" „Găsești totdeauna pe cineva mai mic
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
pe cineva mai mic decât tine”. Pronumele disjuncte pot fi întărite cu cuvântul "même(s)" atașat acestora (în scris cu cratima): "Elle le prepare elle-même" „Îl prepară ea însăși”. Și pentru întărirea persoanei posesorului se folosește pronumele personal disjunct, cu prepoziția "à": "C’est mă maison à moi „Este casa mea”. Acest grup pronominal poate fi și sinonim al pronumelui posesiv. Cu verbul "être" este chiar preferat: "Cette voiture est la mienne = Cette voiture est à moi „Mașină asta e a
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
și Propoziția imperativa ale articolului Sintaxa limbii franceze. Sunt în general considerate tot pronume personale două pronume conjuncte care nu au corespondențe exacte în română, numite pronume adverbiale. Sunt două asemenea pronume, "y" și "en". Al doilea este omonim cu prepoziția "en". Sunt cuvinte cel mai adesea neaccentuate, în afară de cazul când sunt subordonate unui verb la imperativ, forma pozitivă. Pronumele "y" poate avea două funcții sintactice. Complement circumstanțial de loc. În această calitate poate înlocui un grup nominal cu orice prepoziție
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
prepoziția "en". Sunt cuvinte cel mai adesea neaccentuate, în afară de cazul când sunt subordonate unui verb la imperativ, forma pozitivă. Pronumele "y" poate avea două funcții sintactice. Complement circumstanțial de loc. În această calitate poate înlocui un grup nominal cu orice prepoziție, în afară de "de". Exemple: Complement indirect. În această calitate, "y" poate înlocui mai multe construcții, cu limitarea că în ele trebuie să fie prezentă prepoziția "à": "Y" mai este prezent și în unele grupuri de cuvinte fixe, în care nu este
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
funcții sintactice. Complement circumstanțial de loc. În această calitate poate înlocui un grup nominal cu orice prepoziție, în afară de "de". Exemple: Complement indirect. În această calitate, "y" poate înlocui mai multe construcții, cu limitarea că în ele trebuie să fie prezentă prepoziția "à": "Y" mai este prezent și în unele grupuri de cuvinte fixe, în care nu este analizabil, de exemplu "îl y a" „există, se află”, "ça y est" „gata, s-a făcut” etc. Pronumele "en" are mai multe funcții decât
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
îl y a" „există, se află”, "ça y est" „gata, s-a făcut” etc. Pronumele "en" are mai multe funcții decât "y". În majoritatea lor, elementul comun este că înlocuiește construcții în care este prezentă într-un fel sau altul prepoziția "de". În mod excepțional, se poate referi și în limba standard la o persoană, când are funcția de complement direct. Complement circumstanțial de loc. În această calitate, "en" poate înlocui numai grupuri nominale cu prepoziția "de": "- Tu vas à Bordeaux
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
într-un fel sau altul prepoziția "de". În mod excepțional, se poate referi și în limba standard la o persoană, când are funcția de complement direct. Complement circumstanțial de loc. În această calitate, "en" poate înlocui numai grupuri nominale cu prepoziția "de": "- Tu vas à Bordeaux ? - Non, j’en viens" (subînțeles "Je viens de Bordeaux") „- Mergi la Bordeaux? - Nu, de acolo vin”. Complement indirect. În această calitate înlocuiește: Complement direct. Cu această funcție, "en" înlocuiește: După cum se vede, în calitate de complement direct
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
direct. Cu această funcție, "en" înlocuiește: După cum se vede, în calitate de complement direct, "en" nu are alt echivalent în română decât subînțelegerea a ceea ce înlocuiește. Atribut. "En" poate înlocui și un atribut substantival inanimat ce exprimă un posesor, acesta fiind cu prepoziția "de": "Je connais tous leș détails de la question" „Cunosc toate detaliile chestiunii” → "J’en connais tous leș détails" „Îi cunosc toate detaliile”. "En" se gaseste de asemenea în construcții fixe, precum verbul "s’en aller" „a se duce”: "Je m
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
insoluble, et ce pour deux raisons :..." „Problemă dumneavoastră nu are soluție, si aceasta din două motive:...”. 2. Cela, ceci și ça se referă la un substantiv, un verb la infinitiv sau o propoziție, îndeplinind funcția de subiect, de atribut cu prepoziție sau de complement: "Cela" se folosește în registrul elevat, în general reluând ceva enunțat înaintea să: Îl a perdu șes parents très jeune ; cela l’a marqué pour la vie" „Și-a pierdut părinții de foarte tânăr; aceasta l-a
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
ne reviendra jamais" „Pot să-ți spun asta: Jules nu se va întoarce niciodată”. Trei dintre pronumele interogative sunt invariabile: "Qui" se referă numai la persoane și cuvintele acordate cu acest pronume sunt totdeauna la masculin singular. "Que" (totdeauna fără prepoziție) vizează complementul direct inanimat în propoziție interogativa cu subiectul după predicat: "Que voulez-vous ?" „Ce vreți?”. În cea cu topica subiect + predicat se folosește expresia interogativa "qu’est-ce que": "Qu’est-ce que vous voulez ?" "Quoi" vizează tot inanimate. Două alte pronume
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
substantivul poate avea doi determinanți. Din punctul de vedere al acestora, grupul substantival poate fi: Grupului substantival îi pot aparține în afara determinantului/determinanților și unul sau mai multe atribute. Acestea pot fi adjectivale, substantivale sau pronominale, ultimele două totdeauna cu prepoziție. Atributul adjectival se acordă în gen și număr cu substantivul. În franceză este complexă chestiunea locului atributului adjectival față de substantiv. De cele mai multe ori, locul atibutului adjectival este după substantiv, unele putând stă numai după acesta. Acestea sunt așa-numitele „adjective
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
un adjectiv clasificator, precis, obiectiv, si nu unul vag sau subiectiv: "une maison blanche pittoresque" „o casă albă pitoreasca”, "un seul autre grand problème" „o singură altă problemă mare”. Atributele exprimate prin substantiv, pronume, verb la infinitiv sau adverb cu prepoziție stau totdeauna după substantivul determinat: Dacă un substantiv are un atribut cu prepoziție și un atribut adjectival de plasat după substantiv, atributul cu prepoziție este plasat înaintea adjectivului: "un manteau d’hiver neuf" „un palton de iarnă nou”. Și adjectivul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
blanche pittoresque" „o casă albă pitoreasca”, "un seul autre grand problème" „o singură altă problemă mare”. Atributele exprimate prin substantiv, pronume, verb la infinitiv sau adverb cu prepoziție stau totdeauna după substantivul determinat: Dacă un substantiv are un atribut cu prepoziție și un atribut adjectival de plasat după substantiv, atributul cu prepoziție este plasat înaintea adjectivului: "un manteau d’hiver neuf" „un palton de iarnă nou”. Și adjectivul categorizator stă totdeauna înaintea celorlalte feluri de adjective de plasat după substantiv: "le
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
o singură altă problemă mare”. Atributele exprimate prin substantiv, pronume, verb la infinitiv sau adverb cu prepoziție stau totdeauna după substantivul determinat: Dacă un substantiv are un atribut cu prepoziție și un atribut adjectival de plasat după substantiv, atributul cu prepoziție este plasat înaintea adjectivului: "un manteau d’hiver neuf" „un palton de iarnă nou”. Și adjectivul categorizator stă totdeauna înaintea celorlalte feluri de adjective de plasat după substantiv: "le budget militaire russe" „bugetul militar rus”. Se întâmplă adesea că substantivul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
tot fără articol: "Paris", "Bucarest" etc. Excepții: "Le Havre", "La Rochelle" etc. Dintre numele de țări, doar câteva nu primesc articol, de exemplu "Israël" „Israel”. Mai multe nume de insule nu au nici ele articol: "Cuba", "Madagascar" etc. 2. După prepoziții și conjuncții, lipsa articolului înaintea substantivului comun depinde de sensul prepoziției/conjuncției. Exemple cu prepoziții: O conjuncție după care nu se folosește articol este "comme" cu sensul „că, în calitate de”: "Îl travaille comme ingénieur" „Lucrează ca inginer”. Același sens îl are
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
etc. Dintre numele de țări, doar câteva nu primesc articol, de exemplu "Israël" „Israel”. Mai multe nume de insule nu au nici ele articol: "Cuba", "Madagascar" etc. 2. După prepoziții și conjuncții, lipsa articolului înaintea substantivului comun depinde de sensul prepoziției/conjuncției. Exemple cu prepoziții: O conjuncție după care nu se folosește articol este "comme" cu sensul „că, în calitate de”: "Îl travaille comme ingénieur" „Lucrează ca inginer”. Același sens îl are și locuțiunea conjuncționala "en tânt que": "Îl travaille en tânt qu
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
țări, doar câteva nu primesc articol, de exemplu "Israël" „Israel”. Mai multe nume de insule nu au nici ele articol: "Cuba", "Madagascar" etc. 2. După prepoziții și conjuncții, lipsa articolului înaintea substantivului comun depinde de sensul prepoziției/conjuncției. Exemple cu prepoziții: O conjuncție după care nu se folosește articol este "comme" cu sensul „că, în calitate de”: "Îl travaille comme ingénieur" „Lucrează ca inginer”. Același sens îl are și locuțiunea conjuncționala "en tânt que": "Îl travaille en tânt qu’ingénier" „Lucrează în calitate de inginer
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
economiști, juriști și alți cercetători se ocupă de această problemă”. 8. În titluri, incripții, meniuri: Adjectivul poate avea complement care, în afară construcțiilor comparative, poate fi exprimat de un adverb, un substantiv, un pronume sau un verb la infinitiv cu prepoziție. Acestea se plasează în felul următor: Pronumele care exprimă complementul este cel mai adesea de forma accentuată, dar cu unele adjective poate fi și de forma neaccentuata, și atunci este fără prepoziție, locul său fiind înaintea predicatului: "Cette voiture est
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]