180,565 matches
-
a spus lu' frati-su"; "am povestit toate astea lu' buni și lu' bunu" ("Dilema" 324, 1999, 2); în ultimul exemplu, asimilarea cu numele proprii e evidentă. Acolo unde articolul nu e necesar, pentru că forma pronominală este deja în genitiv, prezența sa exprimă mai ales extinderea unei mărci de oralitate necultivată, intenția de a vorbi altfel decît cer normele: "ni se făcuse dor de mișto-urile lu' matale" (EZ 2326, 2000, 10). Confruntînd situația actuală cu descrierea dată de Iorgu Iordan
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
imediat al istoriei mici. Deși generația mijlocie și cea tînără n-o mai cunosc deloc, sau o cunosc extrem de vag, mai curînd prin cartea pe care a scris-o acum cîțiva ani despre Ion Țuculescu decît prin expoziții ori prin prezența publică nemijlocită, artista a continuat să trăiască în intimitatea creației artistice, a creației în general și a creației proprii. Rezultatul acestei așteptări este proiectul unei cărți de autor, intitulată Chipuri și locuri, - un fel de album tematic alcătuit exclusiv din
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
făcut studiile prin Bucovina și prin Ardeal și cunosc bine literatura românească, și cea vechea și cea mai nouă". Și scriitorul ardelean a pus textul între semnele citării, reproducînd exact spusele poetului. La 9 iulie 1869, M. Eminescu își semnalează prezența la Sibiu cu propria lui mînă: "Și totuși... în registrul de vizitatori al Muzeului de Naturale din Sibiu întîlnim însemnarea "M. Eminescu, 1869 iulie 9" (Gh. Pavelescu, Eminescu și Sibiul, Sibiu, 1998, p. 44, facsimilul la p. 78). Fie că
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
ceilalți. Pentru că o singură distincție este posibilă deși cu totul nesatisfăcătoare, aceea între mine și ceilalți!! Ceilalți din interiorul și din exteriorul meu. Ei sunt diferiți, chiar dacă-s cuprinși numai în gândul meu despre ei sau în lumina lumii exterioare, prezența lor fiind totdeauna alta decât prezența mea. Iată deci linia de separație. Eu și ceilalți. Dar în timp ce despre mine nu știu decât că vreau să fiu, pe ceilalți îi pot descrie după aparența lor, după fizionomia lor. Pe cât de bizar
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
posibilă deși cu totul nesatisfăcătoare, aceea între mine și ceilalți!! Ceilalți din interiorul și din exteriorul meu. Ei sunt diferiți, chiar dacă-s cuprinși numai în gândul meu despre ei sau în lumina lumii exterioare, prezența lor fiind totdeauna alta decât prezența mea. Iată deci linia de separație. Eu și ceilalți. Dar în timp ce despre mine nu știu decât că vreau să fiu, pe ceilalți îi pot descrie după aparența lor, după fizionomia lor. Pe cât de bizar pe atâta de adevărat că - despre
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
decât că vreau să fiu, pe ceilalți îi pot descrie după aparența lor, după fizionomia lor. Pe cât de bizar pe atâta de adevărat că - despre ei știu de fapt mai mult decât despre mine însumi. Și atunci mă umplu cu prezența lor. Ei din afara mea pătrund în interiorul meu, devin "conținutul" meu. Toată lumea asta străină este acum singura mea realitate pentru că pare a avea un sens pe când eu, n-am decât un singur rost, acela de a fi. Lumea poate fi privită
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
parcă ele, cuvintele au devenit incredibile. Patosul lor consolator nu mai are nici o acoperire. În clipele grele auzi o altă voce interioară, anonimă și familiară, o voce de fapt mută, pentru că n-are cuvinte. Ea induce un sentiment puternic de prezență, de apartenență la ceva care poate fi "lumea", dar nu se legitimează și nu se explică. Mecanismul speranței, prin excelență nerațional, funcționează prin impulsul cel mai firesc al lumii, acela de a-și afirma și dovedi mereu consistența. Libertatea de
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
legitimează și nu se explică. Mecanismul speranței, prin excelență nerațional, funcționează prin impulsul cel mai firesc al lumii, acela de a-și afirma și dovedi mereu consistența. Libertatea de a nu cunoaște Ziua începe și se termină în pragul somnului. Prezența lui este percepută ca o întrerupere a continuității, ca o înlocuire a lucrurilor cunoscute din "program" cu o stare de obscuritate fără legătură cu ele. Acceptăm somnul pentru firescul lui, căci el se impune ca - libertatea de a nu mai
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
oferă o imagine pregnantă a schimbării de mentalitate și de gust, nu numai la nivelul Academiei, dar și la nivelul Americii... Indicele de așteptare, indicele de toleranță și indicele de luciditate s-au schimbat, în mod vizibil. La alte ediții, prezența unui film ca American Beauty ar fi fost de neconceput. S-ar putea spune că nu numai Europa se americanizează, dar și America se europenizează! (e adevărat, nu pînă la a-i place, cu adevărat, Woody Allen, ne-nominalizat la
Oscar 2000: Punga de plastic și statueta de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17200_a_18525]
-
prima carte de critică și istorie literară care-l definea. Nu-l cunoșteam personal în 1970. Am scris atunci întîia cronică la o carte a lui. Reputația profesorului clujean era totuși bine stabilită. Cîțiva dintre foștii lui studenți erau deja prezențe remarcabile în viața literară. Grupați în jurul revistei Echinox, universitari, cei mai mulți sau răspîndiți prin școlile și publicațiile transilvănene, ei purtau mai departe acel amestec, specific profesorului, de severă erudiție ardelenească și de imaginație meridională, nemaiîntîlnit la predecesorii lor. în puteai observa
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
care și-a confecționat-o cu migală, grație mass-media-ei, în primul rînd; astfel se induce în opinia publică un fals chip de împrumut, atrăgător și direct, popular și moral... Analizînd personalitatea unui asemenea specimen descoperim, printre trăsăturile sale de caracter, prezența agresivității multiforme, manifestată ca un fel de istorie naturală a Răului. Xenofobul este întotdeauna contra cuiva, deoarece își născocește în permanență inamici, adversari de-o zi ori de-o viață. Cît despre opusul acestuia, xenofilul se simte bine, normal, uman
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
mă consolau pentru multele insuccese școlare. I.C.: Dar prima dvs. operă literară propriu-zisă? Cum s-a născut? P.Ch.: Îmi pare semnificativ că prima chemare literară de oarecare importanță - desigur nu într-atîta încît să merite tipărirea, dezvăluirea ei - se leagă de prezența, în marginea Constanței, a cimitirului orașului, aflat în continuarea cîmpiei, această stepă dobrogeană. Vizitele în cimitir mi se însoțeau de amintirea mamei, dar poate și de chemarea ciudată a viitoarei mele vocații. Treceam pe aleile largi, unde coloniștii greci din
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
rugat să-mi vorbiți. Mi-aș permite să observ că printre ultimele dvs. realizări este și lucrarea care se intitulează Immortalité et décomposition dans l'art du Moyen Age. Cred că nu a fost o preocupare, dar mai curînd o prezență acest orizont al tainelor morții. P.Ch.: Într-adevăr, deși trecerea mea către studiul artei medievale s-a făcut venind de pe un teren laic. Dar dragostea, frumusețea și moartea au același izvor. A fost firesc ca acest cimitir să fi fost
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
legănat, de chemarea privirii ei. A apărut dintre case și și-a micșorat pașii pentru a-mi fi aproape, iar eu am urmat-o fără ezitare. Nu pot nici acum să îmi explic un alt îndemn decît al legăturii dintre prezența morții și dorința de a o ignora, fuga de propriul sfîrșit către contopirea care, în mod firesc, dă naștere vieții. (Ceea ce a și alăturat, în jurul Mediteranei, în Grecia de pildă, "eros" de "thanatos", cimitirele de lupanare.) Poate am simțit doar
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
biblioteca personală, înainte de anul 1989, arătându-se rușinat de faptul că acasă la el, lucru de care m-am convins personal, nu avea nici pe departe atâtea cărți câte aveam eu în bibliotecă<footnote Între altele remarca, cu nedisimulată uimire, prezența unor cărți de autori frabncezi, clasici sau contemporani, despre care spunea că, în Franța, îi puteai întâlni doar în biblioteci, că inclusiv intelectuali francezi de marcă aveau dificultăți în a-și procura multe cărți importante din domeniul literar sau al
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
Mircea Mihăieș Nici prezența, cu creionul după ureche și socotitoarea în mână, a marelui jongleur finanțist Mugur Isărescu, nici cutele tot mai adânci dintre sprâncenele d-lui Decebal etc. Remeș n-au grăbit finalizarea bugetului pe 2000. Ca o fatalitate, el ajunge sub privirile
Bugetul, un loc umed, întunecat și rece by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17206_a_18531]
-
laic, m-am aventurat totuși să fac o lectură cu creionul în mână, pentru a încerca, apoi, să redau "cu cuvintele mele", cum se spunea în școala generală, ce am înțeles. Înainte de a mă război cu cifrele propriu-zise, aș remarca prezența pe lista "ordonatorilor principali de credite" a unor instituții bizare. Ca de pildă, "Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989". Ce rost va fi având o asemenea instituție, doar bunul Dumnezeu știe! Cu atât mai mult cu cât
Bugetul, un loc umed, întunecat și rece by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17206_a_18531]
-
s-a ilustrat printr-o tăcere de aur - e vorba de "Avocatul Poporului" -, și numai cinci miliarde "Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității" spune ceva despre onestitatea și intențiile guvernanților noștri. După ce gonacii "României Mari" au încercat, pe bază de prezență patapieviciană, blocarea consiliului, iată că guvernul îi pune, printr-o finanțare în scârbă, capac! Nu are rost să plictisesc cititorul enumerând cât de sacrificați sunt parlamentarii, incoruptibilii de la "Curtea Supremă de Justiție" și vizionarii de la "Curtea Constituțională". Și nici logica
Bugetul, un loc umed, întunecat și rece by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17206_a_18531]
-
a destinatarului, dar care îl convoacă pe destinatar la un dineu (ce poate fi festin de piatră!) împreună cu un terț viu (Taylor, director al unui teatru parizian), căruia poate că Dumas și Nodier îi complotează astfel moartea. Sau, dimpotrivă, însăși prezența acestui terț ar putea reprezenta o garanție că și ceilalți doi (scriitori care "complotează" - ce altceva ar putea face în plin romantism?) ar putea reveni, cîndva, poate chiar la acel dineu, pe scena vieții. De altfel, în infernul provocat de
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
de faptul că Domnul Nino ne-a iertat de mult pentru ingratitudinea noastră, pentru lipsa noastră de înțelegere și de sensibilitate." Și pentru Mariana Marin, acest "senior al discreției" are o importanță specială: Ce a adus în poezia română contemporană prezența umană și poetică a lui George Almosnino? Eu cred că un lucru rar și prea puțin apreciat prin părțile noastre: șansa de a fi consolidată. Dacă am privi mai bine, am putea observa că autorii care dau stabilitate marilor literaturi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]
-
de Șaguna. Aici condeiul lui a vibrat timp de 18 ani, adică mult după ce maestrul său (mitropolitul) a murit (1873). Erau, atunci, vremurile aprige de după instituirea dualismului (1867), cînd maghiarizarea forțată a românilor (care reprezentau majoritatea populației Transilvaniei, recensămintele acreditînd prezența a trei milioane de români), româna nefiind recunoscută în administrație, în școli și licee, neîngăduindu-se o universitate în limba română iar Dieta translivană a fost desființată, lăsată, prin decret, să funcționeze numai cea budapestană. A apăra, în aceste vrăjmașe
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
Fiind resimțită lumea precum "un dar strivitor", poeta cîntă pe corzile unor stări-noțiuni declinante, care o conduc la limita inefabilului, deci a unei noi amuțiri: Insolubilă este/ sarea deziluziei/ lacrimii reci/ vezi acum/ halucinația/ remușcarea// sînt în viața asta/ pură prezență/ mută" (Ipocrizie). Stadiul ultim al acestei descompuneri îl constituie destrămarea somatică, dispariția trupului. Motiv de mîndrie pentru poetesele ce-și cîntă înflorirea nubilă ori maturitatea furtunoasă a simțurilor, aci alcătuirea trupească adoarme, orbește: "Probabil acesta-i trupul/ meu, întins;/ grijă
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
importanță. în mod straniu, cea mai puternică imagine legată de primele luni ale lui 1990 îl are în centru pe Gabriel Andreescu. Auzisem, evident, de la "Europa liberă" de opoziția sa neînfricată la regimul Ceaușescu. îi știam, din articole sau din prezența la televizor, opțiunea radicală în raport cu ticăloșia comunisto-securistă. Chiar dacă personaje gureșe, demagogi cu grade securiste, politruci dotați cu o nesimțire gigantică, securiști în blană de oaie acaparaseră microfoanele mini-parlamentului - faimosul C.P.U.N. -, știam că undeva în penumbră există și Gabriel
Taifun în Calea Victoriei, 120 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17224_a_18549]
-
literatura română mai bogată sufletește și cu o știință renovată a versului." În chip de prefață la grupajul de "critice" este publicată o convorbire a lui Al. Cistelecan cu scriitoarea stabilită în Suedia dar revenită acasă în ultimul deceniu prin prezența constantă în librării și în paginile publicațiilor literare. Răspunsurile Gabrielei Melinescu, fără umbră de vanitate sau poză, sînt conforme cu personajul rar întruchipat de ea în lumea literară românească: sinceră, altruistă, profundă, cu simțul umorului și al jocului și cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
care se simte și el, adesea, de neînlocuit, aduce o ipoteză personală despre trecut, ipoteză care poate ajunge, treptat, de neînlocuit. Un paradox al politicii imediate de la noi e că persoane care au inițial o modestie în atitudine și în prezența lor publică, ajung să se creadă de neînlocuit cînd li se spune să elibereze funcția. În ultimii ani, am văzut asemenea reacții din partea a doi foști premieri, domnii Ciorbea și Radu Vasile, iar mai de curînd din partea actualului primar general
Oamenii de neînlocuit după ce au fost înlocuiți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17238_a_18563]