443,141 matches
-
moment Eminescu, recitând Glossa În varianta mea englezească (care, În treacăt fie spus, a inspirat cu câțiva ani În urmă pe compozitorul american William Toutant să scrie o piesă pentru bariton și pian - prezentată deja la câteva festivaluri internaționale). Am prezentat Glossa În contrast cu celebrul If a lui Rudyard Kipling și Desiderata americanului Max Ehrmann (1928), poeme similare prin oferirea unor precepte existențiale. (Faptul că Desiderata a ajuns În topul ... muzical prin anii „60, recitata pe fundalul unui cor bisericesc, arata că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
DE CONSUM, În ARTA ECHILIBRULUI. Contactul cu natura, sportul și artele Îi pot ajuta să se defuleze sănătos, pentru a și ajuta organismul să se reîncarce permanent energetic. Dacă națiunea e În pericol, acest sistem de educație a băieților nu prezintă nici un risc, pentru că implicarea sentimentală În RĂZBOAIELE DE APĂRARE face ca adrenalina să crească din spirit național. În cazul altor tipuri de războaie, militarii de carieră, plătiți și antrenați să fie agresivi, nu se implică sentimental. Sunt oameni cu spirit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
la construirea unui soclu pentru statuia lui Eminescu de la Montreal. În numărul viitor la revistei Destine literare și pe internet la site-ul ACSR se va reveni cu detalii. Numai atunci când magnifica sculptură În bronz a lui Eminescu va fi prezentată așa cum se cuvine, chiar și cei mai sceptici români vor Înțelege ce genială capodoperă ne-a lăsat Maestrul, care se va bucura și ne va binecuvânta de acolo, de sus, din Rai. Drum bun spre eternitate, Maestre Gorduz ! Alexandru Cetățeanu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
adaptarea discursului "în funcție de interesul fiecărei epoci, acordând rolul principal, rând pe rând, arhitectului, edificiului, programelor sau ideologiei." (pag. 23), dar și preocuparea constantă pentru referințele la contextul internațional. Capitolul Des principautés danubiennes ŕ la Roumanie (De la principatele dunărene la România) prezintă o necesară și binevenită trecere în revistă a principalelor evenimente din istoria agitată a provinciilor românești, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și până la proclamarea Regatului, în 1881, precum și cele mai importante repere artistice din istoria arhitecturii noastre (pentru Moldova
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
triplă aniversare istorică: 25 de ani de la proclamarea Regatului, 40 de ani de domnie a lui Carol I și 1800 de ani de la instalarea primilor coloniști romani pe teritoriul vechii Dacii. Dar "demersul manifestării nu se rezumă doar la a prezenta împreună trecutul și prezentul, România istorică și România modernă; adevăratul scop este de a prefigura viitorul națiunii - România unită, visul tuturor românilor" (pag. 137); în acest sens, o mare importanță a revenit pavilioanelor românilor din afara Regatului, care exprimau moștenirea comună
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
articolului despre lingvistică matematică nu omit măcar una dintre monografiile mele. Când ați trecut la studiul matematic al literaturii? În 1966 am ținut la Facultatea de Litere (pe atunci se numea altfel) un curs de poetică matematică, în cadrul căruia am prezentat primele mele cercetări în domeniul strategiei personajelor teatrale. Am avut atunci șansa de a-l avea ca student pe actualul profesor Mihai Dinu, care a preluat această ștafetă cu un talent ieșit din comun. Pe cine ați mai "corupt"? Și
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
și poetic. O fază intermediară este aceea din "Artă și știință" (1986). Literatura și matematica, fiice ale miturilor La ce similarități vă referiți? De obicei, nu prea se vorbește despre ele. Să încercăm o privire istorică asupra culturii, așa cum se prezintă ea în tradiția vechilor greci. Atât literatura cât și matematica sunt fiice ale miturilor. Cunoașterea mitică se pierde în negura timpurilor, dar literatura apare abia cu Homer iar, câteva secole mai târziu, apare și matematica, prin Thales și Pitagora. Totuși
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
de maestru în ciclul său "Mythologiques", dar și în cărți ulterioare, mai puțin cunoscute în România. Mi s-au cristalizat atunci o serie de trăsături ale miturilor pe care le regăsim atât în literatură, cât și în matematică. Le-am prezentat în 1993 la Collčge de France, unde Lévi-Strauss mă invitase să organizez un seminar. Despre ce trăsături este vorba? Prima care atrage atenția este faptul că toate trei, miturile, literatura și matematica, ne propun universuri de ficțiune. Apoi, toate trei
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
în vedere atât jocul în sensul englezescului îgame', cât și pe cel în sensul lui îplay'; iar pe îgame' îl avem în vedere atât în ipostaza de îludus', cât și în aceea de joc de strategie. Metafora este și ea prezentă în toate, mai cu seamă în forma ei creativă, cognitivă, autoreferențială; cu alte cuvinte, ea nu se referă la entități prealabil constituite, ci la entități care emerg chiar sub acțiunea procesului metaforic. Mai sunt și altele, dar ne oprim aici
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
Scubla face sinteza cercetărilor pe această temă în cartea Lire Lévi-Strauss, iar în 2001 Pierre Maranda editează la Toronto University Press cartea colectivă The double twist; from ethnography to morphodynamics, unde câțiva dintre exegeții cei mai importanți ai problemei își prezintă punctul de vedere. Formula canonică a mitului este față de mit ceea ce mitul este față de lume: o esențializare de ordinul al doilea. Narativitatea, în toate manifestările ei, se dovedește a se afla sub semnul intuiției geniale a maestrului antropologiei culturale. Civilizația
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
fost câteva zeci de recenzii, în România și în alte țări (apăruseră imediat versiuni în germană și în sârbo-croată, un capitol în spaniolă; pe de altă parte, am publicat în reviste de specialitate articole în engleză sau franceză în care prezentam fragmente ale ei). Cea mai negativă recenzie a fost aceea a lui Vasile Florescu, specialist bine cunoscut în retorică; acesta respingea orice tentativă de a implica științele exacte în domeniul poeticii. Cea mai entuziastă recenzie a aparținut lui Jean-Marie Klinkenberg
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
sunete. Binevoitorii, dimpotrivă, ar motiva că este un mijloc eficient de a convinge masele ce nu cugetă destul. Iar eu vin și spun că aduce oarecum cu a te dezbrăca în public. Numai că la Madeleine un atare oratoriu îl prezintă pe compozitor într-o ținută impecabilă, de gală. Nu numai haina face pe om, ci și circumstanțele, căci ele te pot îmbrăca și dezbrăca după cum le este pofta. Și, bineînțeles, interesul. Două chipuri, aceiași ochi. Două priviri, același orizont. Două
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
în spațiul culturii. Readusă în actualitate și adusă la zi, cartea lui Barbu Brezianu este, pînă în acest moment, singurul instrument de contracarare. în cele peste trei sute de pagini, format A4, personalitatea brâncușiană și lucrările din România ale sculptorului sînt prezentate în toate dimensiunile lor. Rînd pe rînd sînt inventariate, fără efuziune și fără interpretări voluntariste, cronologia brâncușiană în contextul cultural românesc, european și mondial, cronologia expozițiilor colective și personale, operele prezente în colecțiile românești, sculptura de interior, sculptura funerară și
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]
-
lui Brâncuși din România și chiar de lucrările altor artiști care au, într-un fel sau altul, legătură cu Brâncuși. Acest sinoptic al prezenței brâncușiene în spațiul cultural românesc este, mai apoi, adîncit pînă la epuizarea informației. Fiecare lucrare este prezentată exhaustiv din punct de vedere istoric, tehnic și bibliografic, urmărindu-i-se, în același timp, traseele, succesivele schimbări ale regimului juridic și de proprietate, starea de conservare, precum și integritatea fizică și morală. Din această prezentare, extinsă în atîtea direcții și
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]
-
de pe noptieră"), conține un singur personaj inventat, nu întâmplător contabilul ospiciului, martor și grefier al vieții lui Sade, de felul lui Serenus Zeitblom din Doktor Faustus de Th. Mann. Celălalt narator este Sade însuși, încă seducător și lacom să scrie, prezentat verosimil, cu multă culoare și neașteptată gingășie. Directorul ospiciului, Dl. de Coulmiers, doctorii, ultima amantă a lui Sade sunt personaje care au existat și în realitate. Mottoul este dintr-un roman al eroului principal: "O, cât de frumoasă poate fi
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
și trimis la o fabrică, pe post de muncitor necalificat. Cu litere de-o șchioapă, sub genericul Dezvăluiri, Gardianul publică însă, ca pe un episod incriminant, pe prima pagină, începutul memoriului "Stimate Tovarășe Secretar General" și o frază introductivă aiuritoare: "Prezentăm azi scrisorile prin care Andrei Pleșu îi spunea lui Nicolae Ceaușescu despre informațiile date la Securitate" (sic!). Care ar fi ideea? Că, iată, și Pleșu... A citit și Cronicarul memoriul - e memoriu, și nu "scrisoare", domnilor gazetari, iar subiectul este
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
a cărnii", ceea ce face din Bătrînul o "dramă fiziologică". Societatea din Fecioarele despletite se situează la un nivel de educație superior celui sufletesc. Ca tot cronicarul, G. Călinescu are simpatii și idiosincrazii. Unele, foarte tranșante: " Poezia d-lui M. Codreanu prezintă trei note specifice: forma fixă a sonetului, recompensa națională și lipsa de talent." Al. O. Teodoreanu îi place fără întoarcere, Voronca îi displace tot așa. A și avut cu cei de la revista unu o polemică pe tema unei cronici în
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
Dumitru Hurubă Pfui, Doamne! Ne topim de căldură precum - scuzați comparația - dosarele unora, după cum ne dau de știre Telejurnalele... Noroc fain, cum zice Haralampy, că televiziunile ne prezintă din când în când emisiuni-spectacol de divertisment, ultima ispravă de acest fel fiind scheciul "Gaițele", variantă-sinteză a celebrei piese kirițesciene, în transmisiune directă de la "Teatrul" ARIS. În rolurile principale: Ana Maria Cristina, președinta trupei, în Mita I, și Gabriela Vasile
Dosariada șși alte mitu(i)riț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10338_a_11663]
-
au cunoscut sistemul sau se fac a-l fi uitat. Filiera franceză Sub acest titlu, poetul Adrian Popescu semnalează în STEAUA clujeană nr. 7-8 din 2006 apariția la Paris în Le Journal des počtes a unei selecții din poezia echinoxistă, prezentată de Horia Bădescu, fostul director al Centrului Cultural Român din Paris. Apariția cu pricina ar fi meritat oarece publicitate în țară. Mai ales că, de la programul "Frumoaselor străine", nu s-a mai auzit mare lucru despre literatura română în Franța
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
un interesant document din arhiva Șerban Cioculescu, și anume o scrisoare către marele critic a lui Theodor Lavi, fost deținut politic în epoca Dej, emigrat în Israel unde a participat la organizarea Yad Vashem-ului. Expertul în genealogii Mihai Sorin Rădulescu prezintă istoria arborescentă a familiei Kretzulescu, "singura familie boierească românească ce figurează cu rang princiar în almanahurile Gotha". Să remarcăm și atrăgătoarea înfățișare grafică a revistei Historia. Precedente ale U.E. în același număr din HISTORIA, dr. Dumitru Suciu prezintă cîteva dintre
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
Sorin Rădulescu prezintă istoria arborescentă a familiei Kretzulescu, "singura familie boierească românească ce figurează cu rang princiar în almanahurile Gotha". Să remarcăm și atrăgătoarea înfățișare grafică a revistei Historia. Precedente ale U.E. în același număr din HISTORIA, dr. Dumitru Suciu prezintă cîteva dintre tentativele mai vechi de constituire a unei mari federații europene. Cele dintîi datează chiar din secolul al XIX-lea, doar abia după primul Război Mondial preocuparea cu pricina capătă oarecare consistență. Cel dintîi protagonist al ideii unei Uniuni
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
perversitate fără limită, prin demență, puteau să dea - și adeseori asta s-a întâmplat - întrebuințări maligne unor declarații care, în sine, nu depășeau nivelul banalității. Cred că vom intra în linie dreaptă atunci când paginile întâi ale ziarelor vor începe să prezinte, alături de fotografia turnătorilor, și pe aceea a ofițerilor cărora li se turna. Alături de asistenta universitară Mona Muscă, vreau să-l văd și pe maiorul Eugen Lăcătiș. În absența unui astfel de tandem, paginile scrise de informatori riscă să rămînă doar
Tandemul securist-turnător by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10341_a_11666]
-
publice, amuzând o alta și incitând, probabil, anumite spirite, raportarea la celălalt prin dezvăluirea concretă, fizică, în fața acestuia pare a forma un mijloc predilect de exprimare pentru unii autori. Exhibiționismul dezinvolt - supralicitat în primul val al literaturii tinere de după 2000 -, prezintă, pe lângă elementul de deschidere și explorare nestingherită a dimensiunilor tabuistice ale existenței, un pronunțat caracter de îmodă' literară, de filon subteran devenit mainstream și, în consecință, despuiat de interesul îde sertar'. Criticile radicale - atât pozitive, cât și negative - neîntârziind să
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
Emile Zola apare ca o sinteză a calităților pe care se presupune că le avea intelectualul la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX: independență, intransigență față de puterea politică, curajul de a susține cauze nepopulare. Prin contrast, intelectualii contemporani sunt prezentați ca niște negustori a căror unică preocupare este de a-și transforma calificările și experiența în marfă vandabilă pe piața audio-vizuală. Seduși de mirajul televiziunii, intelectualii sacrifică argumentația rațională în favoarea unui discurs rudimentar, pentru a se bucura de simpatia publicului
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
se bucura de simpatia publicului neavizat. Compromisurile cu puterea politică sunt la ordinea zilei, fiind răsplătite cu posturi călduțe, favoruri etc. După trecerea în revistă a păcatelor de care se face vinovată intelighenția occidentală este rândul intelectualului român să se prezinte în fața judecății lui Adrian Gavrilescu. Discursul autorului capătă accente de pamflet, vizibile și în subtitlurile senzațional-comice ale capitolelor. Situația de la SNSPA, unde corpul profesoral are o componență preponderent feminină, este analizată într-un subcapitol intitulat "Mormanul de poșete". Aceeași instituție
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]