2,828 matches
-
nu înțeleg total schimbarea radicală ce a făcut-o (ai citit, cred, ceea ce a scris în Cronica, despre carte) . Cum eu uit ușor, pentru felul în care se poartă acum, încep să uit de amărăciunile pe care mi le-a pricinuit adeseori dl. Ciopraga... Acum nu fac aproape nimic. Mă lupt doar cu astenia, cu insomniile, cu mine însumi, într-un cuvînt. și, desigur, observ lumea... Cîteva rînduri de la tine mi-ar face bine sufletește. Cu toată prietenia, Mihai Drăgan P.S.
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
special, era întîiul ei țel. Iar al doilea factura povestirii care încerca să împletească un comentariu (psihologic) cu o substanță epică (mărturisirea subiectului). Nici una, nici alta nu a interesat pe cronicarul de la Orizont. Opacitate? Nu aș crede. Mai degrabă iritarea pricinuită de „Hîrtii uitate”, în care a văzut (complet eronat) o răfuială a autorului cu critica, în realitate bietul autor nefăcînd altceva decît să imagineze un model pentru acel tip de critic ce-și pune o serie de probleme insolubile. În
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
repetîndu-le cu obstinație. Cînd interlocutorul se supără, Ecoul îl snopește în bătaie și-l lasă schilod ori îl leagă fedeleș cu mațe de om, din care are coșuri pline. Alte tradiții îi atribuie bătrînei pe nume Ecou puterea de a pricinui crampe, ceea ce este de asemenea o modalitate de a-și paraliza victimele. Este adevărat că Ecoul se arată uneori milos. Un căpcăun îl întreabă încotro a luat-o un fugar care încearcă să-i scape. Ecoul îl întîrzie repetîndu-i întrebările
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
datoria externă a Statelor Unite. Ce efect au toate acestea asupra relațiilor americano-chineze? Să amintim mai întâi că, la puțin timp după instalarea la Casa Albă a președintelui George W. Bush în 2001, în aceste relații a intervenit un moment critic, pricinuit de doborârea unui avion militar american care zbura deasupra apelor chinezești în apropierea insulei Taiwan. Tensiunea a fost depășită și relațiile americano-chineze au cunoscut o continuă ameliorare, întreruptă doar de imixtiuni ale Washingtonului în Taiwan, pe care guvernul chinez îl
[Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
să-i vadă pe cei doi, mamă și fiu. Amintirile ei sunt pline de căldură: „am găsit-o surâzătoare, liniștită, mulțumită, cu micuțul ei lângă ea. <...> Mihai arăta bine și mulțumit și complet neștiutor de zbuciumul pe care ni-l pricinuise”. Încântată de nașterea primului nepot, dar și de faptul că succesiunea la tron era asigurată și multe din grijile provocate de acest subiect gingaș erau spulberate, proaspăta bunică a oferit personalului un mic dejun, la care au participat cei mai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
mai mult în glumă: Alias, de ți-ai schimbat numele, ar fi bine să-ți schimbi și moravurile! Aluzia nu prea subtilă fiind legată de pasiunea lui pentru pictură, îndeosebi nuduri. O altă întâmplare, neplăcută de data asta, a fost pricinuită de autobiografia scrisă la cererea unui funcționar din serviciul de documente secrete. În mod conștient a trecut cu vederea schimbarea numelui la vârsta de douăzeci de ani, dar birocratul a aflat nu se știe cum de acea "scăpare" și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
În cadrul reformelor instaurate de domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat, s-a hotărât printre altele ca „femei cârciumărițe, precum moldovence așa și jidoavce”, să nu mai aibă voie să vândă băutură, „nici la târg, nici la țară”, pentru că „s-au cunoscut că pricinuesc multe lucruri fără de cale, fiind Într-adins femei și fete tinere”. Comentând această „poruncă domnească”, un cronicar din epocă se bucura de faptul că astfel „a Încetat vechea deprindere a boierilor de a pune femei la cârciumi și mai ales
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1832, chiar În Regulamentul Organic al Moldovei, cârciumarilor evrei le erau impuse restricții la comercializarea vinului, pe motiv că aceștia „ar avea adeseaori un vin necurat sau stricat” și că, „prin darea orânzilor pe la jidovi, [...] dovedit este că ei jidovii pricinuesc multă necurățenie În băutură” <endnote id="(322, p. 204 ; 536, p. 23)"/>. Perce perea băuturii vândute de către evrei ca fiind „necurată” provenea de la perceperea evreilor Înșiși ca fiind „necurați” (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Dar și de la considerarea băuturii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cânte la cel dintâi semn al clienților” <endnote id="(363, p. 171)"/>. Așa cum am văzut, Încă din 1743 domnitorul Constantin Mavrocordat a interzis ca „femei cârciumărițe, precum moldovence așa și jidoavce”, să mai vândă băutură, pentru că „s-au cunoscut că pricinuesc multe lucruri fără de cale, fiind Într-adins femei și fete tinere”. În folclorul polonez apare foarte adesea imaginea soției cârciumarului evreu, pe care o cheamă, de regulă, Haia - o evreică frumoasă, veselă, care vinde clienților votcă, dar și dansează și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
său Doina : De la Nistru pân’la Tisa Tot românul plânsu-mi-s-a Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate. Poetul nu-i numea pe evrei ca atare, dar multă lume Îi bănuia În spatele termenilor de „străini” și „străinătate”. „Multe necazuri ne pricinuia [poemul] Doina”, Își va aduce aminte scriitorul A. Axelrad. „Băieții creștini susțineau că e vorba acolo de jidani și, sprijiniți de autoritatea lui Eminescu, ne cărau la pumni” <endnote id="(699, I, p. 224)"/>. În perioada interbelică, și intelectualii naționaliști
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În război, mai ales că nu credea nici un moment În sprijinul militar al Rusiei. După anunțarea intrării În război, s-a retras la Țibănești, unde a rămas mai multă vreme, urmărind cu interes evoluția frontului, Într-un profund zbucium sufletesc pricinuit de moartea fiului său, locotenentul Petre Carp, ucis În primele săptămâni ale războiului, pe frontul carpatin la Maghiaruș. Lovitura fusese atât de crudă, Încât părea că avea să-l doboare, mai ales că vedea cum prevederilor sale se adevereau de la
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Arhangheli, în capitala voievozilor Moldovei, luna Noiembrie avea să aducă cu ea o serie de dureroase întâmplări. Cutremurul de la 9 spre 10 Noiembrie părea ca o prevestire de spaimă pentru cele ce aveau să urmeze. Totodată, pentru noi de la Minister pricinuia nesfârșite probleme greu de rezolvat. Teatrul Național și Opera rămăseseră fără localuri, multe muzee și biserici grav avariate. Cu toate acestea, datorită sârguinței lui Radu Gyr și a lui Acterian au reînceput aproape imediat spectacolele Naționalului în sala Teatrului Comedia
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mă amestec în niciun fel în atribuțiunile celorlalți camarazi, prin intervenții la alte Ministere, și nici chiar la Educație; în al doilea rând, să nu iau nicio măsură care ar putea fi interpretată drept o răzbunare împotriva acelor ce îmi pricinuiseră supărări oricât de serioase. Singura excepție în privința „demersurilor” am fă-[240]cut-o la Ministerul Sănătății, pentru soțul unei verișoare, medic refugiat din Transilvania și încadrat la un spital inferior acelui condus de el mai înainte. Intervenția mea n-a avut
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Ministerul Sănătății, pentru soțul unei verișoare, medic refugiat din Transilvania și încadrat la un spital inferior acelui condus de el mai înainte. Intervenția mea n-a avut niciun succes, socotindu-se că doctorul B. n-avea dreptate, însă i-a pricinuit mai târziu multe neplăceri, deoarece din pricina scrisorii mele (rămasă la dosar!) a fost considerat legionar și (firesc, nu-i așa?) a fost persecutat, anchetat și sâcâit trei ani și mai bine de doctorul Tomescu. Acest personaj mă saluta până la pământ
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
anchetat și sâcâit trei ani și mai bine de doctorul Tomescu. Acest personaj mă saluta până la pământ pe când era numai decan (numit de noi), dar după 21 Ianuarie nici nu mă mai cunoștea... În ceea ce privește atitudinea mea față de acei care-mi pricinuiseră serioase neplăceri, mi-am impus o pasivitate deplină, lăsându-i pe toți în pace, să-și vadă de propriile interese. Însă această rezervă a mea nu i-a împiedicat pe unii dintre ei să spună vrute și nevrute. Astfel, fostul prieten C. C
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
azvârlit de Paul Boncom lui Mussolini și întreaga atitudine a lui Aristide Briand , sunt dovezi ce nu pot fi contestate. Dimpotrivă, încercarea lui Piér[r]e Laval de a stabili raporturi mai amicale între cele două puteri vecine a eșuat, pricinuind chiar răsturnarea lui Laval. A urmat însă nenorocita poveste a sancțiunilor împotriva Italiei, pentru vina de a-și fi îngăduit să-și mărească imperiul colonial în dauna lui Hailé Selassié . Discutând principial, firește că anexarea Abisiniei de către Italia era un
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
1806, Michelson, în numele împăratului Alexandru, anunța românilor că numai din grija pentru păzirea liniștii lor și pentru drepturile lor câștigate pornise războiul, care are ca scop păzirea intereselor Rusiei și ale Principatelor: „... Orișicum vor fi întâmplările, noi făgăduim a vă pricinui desfătare în toate prilejurile înaltei noastre ocrotiri și că fiind în lucrare tot felul de chipuri ce va fi în puterea noastră, ca să lucrați împreună la mântuitoarea săvârșire ce vă punem înainte, care este de a împinge din hotarele voastre
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
îndepărtase din hotarele lor orice vrăjmaș, dar se instalase ea în locul altora, pentru totdeauna. Însă am văzut că, prin tratatul secret, împăratul Alexandru anexa țările noastre fiindcă nu voia să le lase pradă barbariei turcești. În ce privește desfătarea ce avea să pricinuiască țărilor noastre șederea într-însele a oștilor împărătești, vom vedea mai departe de ce fel a fost acea desfătare. Consulul austriac din Iași, Duldner, scria la 23 august 1810, Cabinetului din Viena: „... Starea de anarhie care domnește în această țară, în
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
general al armatei, se află de două zile în București. Boierii Divanului Țării Românești, mergând in corpore să-1 felicite pentru fericita lui sosire în oraș, el a revărsat asupra lor injuriile și cele mai violente învinovățiri, pentru că ei ar fi pricinuit dezastrele armatelor M. S. I., prin reaua voință ce au arătat-o în facerea furniturilor necesare. În zadar i-au prezentat boierii că ei predase tot ce țara poseda și chiar ceea ce nu poseda, deoarece cumpărase în Austria și în
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
împiedice ca această priveghere să se schimbe în dușmănie pe față, purtarea ei față de Principate a fost plină de cruțare. Le-a dat ca guvernator pe contele Pahlen, om cinstit și moderat. În curând, temperamentul rusesc și forța împrejurărilor au pricinuit o schimbare, și generalul Jeltuhin a venit cu singura misiune de a scoate din aceste provincii tot ce erau în stare să predea: în oameni, în bani, în cai, în alimente de tot felul. Caracterul acestui general era potrivit acestei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
cum a urmat să se servească de sprijinul Consulatului General al Rusiei ca de o pârghie cu care să zguduie autoritatea legiuită a domnitorului... În februarie 1842, sosea la București vestea că la Brăila se întâmplaseră în ajun noi dezordini, pricinuite de bulgari, cu prilejul cărora căzuseră mai mulți ofițeri și soldați români. Dașcov luă pe față apărarea bulgarilor, calificând purtarea trupelor de asasinate. Făcându-se o cercetare la fața locului de către fratele domnului: ... D. Mihai Ghica găsi pe șeful complotului
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
împotriva opoziției în cazul când, pe calea conciliațiunii, guvernul lui nu ar putea ajunge la un rezultat mulțumitor. Se dă principelui Bibescu sfatul de a pune în lucrare contractul minelor; totuși, Cabinetul rusesc are grijă să dezaprobe clauza care a pricinuit mai cu seamă dezacordul Obșteștii Adunări, adică termenul de 12 ani statornicit pentru exploatarea lor și înclină cu tot înadinsul spre folosul ce ar rezulta printr-o înțelegere de bună voie cu proprietarii în această privință. Dând înadins răspunsuri atât
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a Porții, pentru a scăpa de protectoratul ce Rusia îl face să apese asupra ei, n-a avut drept rezultat decât să-1 facă mai greu... Vestea plecării lui Duhamel din București produse o vie bucurie lui Știrbei: ... Aceste vești au pricinuit aici o vie bucurie; aceea a Domnului era vizibilă. Prezența comisarului rus îl paraliza în acțiunea lui; are să se simtă, într-adevăr, mai domn în absența acestui aspru și inflexibil reprezentant al protectoratului... Iată ce găsim în alt raport al
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
În camionul pe care Îl deținea, aducîndu-ne În acest oraș liniștit din inima țării. Ca să fiu sincer, cred că au fost cîteva momente cînd cred că prietenul nostru și-ar fi dorit să nu ne fi cunoscut, fiindcă i-am pricinuit o noapte de somn incomod, dar nu are a se Învinui decît pe sine pentru asta, deoarece se tot lăuda cu banii pe care i-a dat pe femei și ne-a invitat să petrecem o noapte la „cabaret“, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
buchet de crini înfloriți. Tulpina crinului simbolizează religiozitatea Mariei, frunzele umilința ei, petalele albe virginitatea, iar parfumul divinitatea ei. A devenit un atribut al tuturor sfinților. Totodată, poezia amintită mai sus, în care autoarea compătimește imensa suferință a Maicii Domnului pricinuită de Patimile Domnului, ne duce cu gândul la pătimirea mamelor și soțiilor ai căror fii și soți au devenit în temnițele comuniste urmașii Mântuitorului. Tu stai învăluită în lunga Ta tăcere, În poală porți pe Fiul - mănunchi de crini zdrobiți
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]