3,755 matches
-
înfrupt din tinerețea și din energia lor. E adevărat, uneori situația mă depășește, dar nu-mi dau voie să obosesc. Nu-mi dau voie să mă plictisesc. Nici să sper, nici să fac proiecte. Știu că timpul mi se com primă văzând cu ochii. Îl văd grafic cum se îngustează în fața mea. Dar refuz să-mi plâng de milă. Mă agăț de orice plăcere. Am devenit, de pildă, dependentă de telefonul pe care mi-l dă Adriana Bittel, seară de seară
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
deținătorii unei bogate experiențe de viață, erau totodată continuatori ai învățăturilor moștenite de la înaintași, păstrători ai tradițiilor și ai credinței la lumina cărora au crescut și au viețuit, ei reprezentând sursa de îndemnuri și povețe pentru copii și tineri. Școala primară rurală, care a cunoscut o mai mare răspândire la răscrucea veacurilor al XIX lea și al XX-lea, alături de biserică și de căminele culturale a contribuit la luminarea spirituală a așezărilor rurale. Din satele întunecate și nevoiașe au început să
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fost așa. Și mai pe urmă numai, am căutat să-mi dau seama de ce sunt așa... Aș putea continua. Mai e oare nevoie? Cred că cei care mă citesc au impresia că le vorbește un om căzut din lună... Anecdota primează Eu n-am fost contimporanul Junimii; adică n-am avut și n-am putut avea nici un fel de relațiuni cu această veche asociațiune. Când ochii mei s-au deschis, cu agera curiozitate a tinereței, la lucrurile înconjurătoare, Junimea trăise. Maiorescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Junimii pentru glumă, pentru vorba de spirit, Gheorghe Panu vorbește încă, în cartea sa, de atenția pe care vechii junimiști o acordau în cercul lor anecdotei, cu privire la care ei proclamaseră, ca pe cine știe ce principiu, maxima de atunci devenită celebră: anecdota primează. De altfel, lucrurile aceste, de atâtea ori confirmate de cei cu dreptul de a o face, se știu de toată lumea. Am reflectat adese asupra lor. Și cred că printre elementele servind la caracterizarea spiritului Junimii, cum și a mediului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
toată lumea. Am reflectat adese asupra lor. Și cred că printre elementele servind la caracterizarea spiritului Junimii, cum și a mediului și condițiilor în care s-a format acel spirit, toate aceste nu înseamnă deloc puțin lucru. Căci pentru ca anecdota să primeze, trebuia, întâi, ca cei care decretaseră acest lucru să acuze o stare de suflet potrivită, o inimă ușoară, generoasă, largă, o dispoziție netulburată de preocupări grave sau de pasiuni și de viții. Starea aceasta era în nota acelor timpuri fericite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
sale politice, când o parte din idealurile noastre naționale se găseau împlinite, când fiecare se credea în drept să privească viitorul cu speranță și încredere, când, din toate punctele de vedere, viața socială era simplă, ușoară, liniștită. Pentru ca anecdota să primeze, mai trebuia, de asemeni, ca, în mintea celor ce o onorau, ea însăși să reprezinte valoarea unui lucru deosebit și ales. Trebuia ca acei ce o cultivau să fie oameni de spirit, adică să poseadă acea distincție a inteligenței, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a câștigat, atât în formă și ca spirit cât și ca prestigiu. De altmintrelea, ea nici n-a servit, în mediul acela, critica negativă; și în orice caz, activitatea Junimii nu se caracterizează deloc prin critica negativă. Dar anecdota a primat odată, când oamenii din societatea noastră erau simpli, buni și veseli, când știau să râdă și când prețuiau râsul ca pe unul din lucrurile bune ale vieții. Și azi se spun anecdote. Și azi lumea râde. Dar parcă nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
unei mișcări de felul celei care m-a cucerit, sub conducerea unui șef care a devenit simbolul ideilor ce ne leagă, lupta e ușoară și sigură: la capătul ei ne așteaptă laurii (aplauze)." (O, naivă tinerețe! O, admirabilă naivitate!) * Anecdota primează (pag. 250). În anii la care se referă notele aceste ale mele, principalele asociațiuni literare și științifice care au trăit la Iași ar fi cam următoarele: Grupul format în jurul revistei Contimporanul, despre care am vorbit puțin mai înainte și care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
literar la Iași 182 "Irozii" 191 Epigonii 199 Însemnările unui ziarist din alte timpuri 205 Noutatea 212 Seara 216 Caragiale, orator politic 219 Agresiv fără voie 224 Contraste 227 De ce n-am devenit antisemit 233 Profesiune de credință 244 Anecdota primează 250 Umbre pe ecranul lanternei magice 263 Pe urma pașilor mei proprii 279 NOTE pentru explicațiunea imaginilor cuprinse în acest volum 289 NOTE cu privire la text 310 Fotografiile au fost, în cea mai mare parte, executate de către fotografii: S. Suchar (Foto-Regal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Berenyi sau Adrian Popovici e OK ! E o chestiune de bun-simț. CNC (care a personalizat pervers întregul scandal, de parcă ar fi fost la mijloc doar cazul Puiu, regizorul premiat la Cannes supărat că nu primește cei 7 000 de euro primă de dezvoltare) nu înțelege că nu este vorba doarș despre faptul că Puiu, Jude, Budrala, Ciulei etc. trebuie să facă film cu bani de la CNC ; este vorba despre faptul că Nicolaescu, Barna, Berenyi, Popovici etc. nu trebuie să mai facă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și curăției tot astfel și cei căsătoriți sunt considerați ca niște împărați cu menirea curăției. De aceea aceste elemente liturgice care au avut un simbolism și o întrebuințare acolo unde s-au format și practicat, nu au reprezenrtat pentru Biserică primară obiectul unui uz necesar, ci adaptarea lor în cultul creștin s-a făcut după o conștientizare că ele nu reprezintă un râu ascuns ci un lucru care a luat naștere în mod natural datorită trebuințelor de exteriorizare a trăirilor spirituale
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și întărește rigorile unei structuri clasice a monografiilor despre personalități ale culturii și științei. După un argument al Aurei Popescu, urmează, în Cronologie, o bază de date biografice, e drept, cam schematica, dar țintă albumului nu e una expres monografica, primând în esență reproducerile artistice din creația pictorului. În cuprinsul a 296 de pagini, pe hârtie tipografica de o deosebită calitate, sunt reproduse fotografii de familie și imagini de la vernisajul expozițional comemorativ (1996), alte câteva reprezentând imagini ale urbei Hușilor, fotocopii
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
că am reușit să-i impun respect prin atitudinea mea obraznică. Dar, odată ce el a depus armele, mă văd nevoit să le depun și eu: îmi scot casca, îmi reiau aerul modest și-i întind dosarul spunîndu-i ce vreau. Materia primă o luați de aici din combinat, îmi spune șeful Aprovizionării, nu trebuie semnătura mea. Tovarășa Roman m-a trimis, zic eu. Tovarășa Roman trebuia să știe asta. Totuși, ca să nu vă mai poarte pe drum, vă voi scrie pe primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
aranjează toate și cum evoluăm fără eforturi. Sanda, fără efort, și-a ales locul în fotoliul în care stăteai tu câteodată seara, când vorbeai la telefon; ea stătea într-o poziție modestă, dar bine vârâtă, până în fundul fotoliului; îmi aminteam prima ei apariție la „Sb[urătorul]“, acum vreo douăzeci de ani, și-mi ziceam că a rămas aceeași: o ființă de o mare cinste, incapabilă de înșelătorii și de slăbiciuni. Cu asemenea prieteni minunați ne continuăm fără eforturi colaborarea. Întorcându-mă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mari, nu aduce profit; facem eforturi să acordăm băi gratuite săracilor”. În școlile evreiești învață 500 de copii săraci, capătă instrucție gratuită, prin cărți și rechizite. Este și o cantină în care mănâncă pe zi 200 de copii săraci. Școala primară izraelito-română de băieți, a fost înființată în anul 1910; școala are autorizația de funcționare nr.69072 din 18 oct.1910 și la fel autorizația nr.110157 din 13 octombrie 1932, fără drept de publicitate; drept de publicitate este dat prin
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
instituțiilor de sănătate și ocrotire aparținând organizațiilor particulare”, cu următoarele precizări: „școala primară de băieți din str.Al.I.Cuza, nr.13, cu patru săli de clasă și vestibul, a fost rechiziționată fără ordin scris, de armată pentru cazarmă; școala primară de fete, din str.Al.I.Cuza, nr.13, cu patru săli de clasă și un vestibul a fost rechiziționată de Corp 8 armată și Pionieri Compania 2/4 poliție, folosită ca birouri centrale și cazarmă. De asemenea, grădina de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
autorizată de Ministerul Educației Naționale cu nr.87478/1933, cu drept de publicitate prin ordinul nr.940/33, funcționa cu un număr de 232 de elevi și cu trei cadre didactice: Meier Herșcu Herșcovici, Mina Cohn și Reghina Segal. Școala primară izraelito-română de fete, autorizată cu nr.3813 din 16 iulie 1935, funcționa cu un număr 201 de eleve și șase cadre didactice: Gusta Lincher, titular din anul 1920, Sura Trebici, titular din 1920, Șmil Barid și Levi Rabinsohn titulari din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
h) Dezvoltarea spiritului critic față de manifestările negative În comportamentul unor elevi; i) Promovarea experienței Înaintate a elevilor”. Dreptu-i că unele sub-puncte aveau o valoare de netăgăduit numai dacă facem o comparație cu ceea ce se Întâmplă astăzi În Învățământul românesc, unde primează tutunul, drogul, alcoolul, violența, sexul, ș.a. d.u. Tovarăși profesori, dumnezeu nu există iar dracu’ sîntem noi! Care este trecut de o anumită vârstă și a Învățat carte Înainte de 1989, știe că educația ateistă a elevilor de toate gradele era
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Uniunea Artiștilor Plastici din România, Complexul Național Muzeal Moldova Iași. A realizat portrete din care mai multe din cele dedicate lui George Enescu se află la Muzeul Memorial din Dorohoi și compoziții realiste bazate pe efecte de clarobscur, făcând să primeze în general valorile de reprezentare a imaginii. Tonurile cromatice sunt „într-un dulce stil clasic”. Peisagist de vocație, colorist rafinat a atins virtuozități de maestru. Albumul Constantin Radinschi între real și imaginar-reveria, apărut la Editura Pim, Iași, 2002 este ultimul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
căilor sau în cuverturi. În cele din urmă, el l-a admonestat pe Alexandru: (Ori îți vezi de treabă, ori pleci din casa mea, n-am chef să vină ăștia mereu pe capul meu!) Năzbâtiile politice ale lui Alexandru au primat însă, mai ales că munca nu-i prea plăcea. Alexandru Penu și-a părăsit părinții, pe care chiar i-a renegat. Hotărât, el și-a schimbat numele din Penu în Iliescu, declarând rudelor: Veți vedea voi ce bine o vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
obligatorie ca să vezi mai bine. M-am întrebat nu o dată și continui să mă întreb... Străduindu-mă neîncetat să judec drept și să rămân lucid - în toate împrejurările. Pe la începutul anilor ’70, trecând prin București și vizitându-ne, Tania, verișoara primară mai tânără cu circa treizeci de ani a mamei, ne-a povestit, indignată, cum, la Chișinău, unde locuiește, ducându-se într-o zi să vadă cel mai bun și mai românesc film al lui Loteanu, a fost deranjată în tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în care se înscrie la loc de cinste și soprana Ella Urmă. Deschizând, așadar, cu succes drumul viitoarelor cântărețe ce vor aborda râvnitul și dificilul rol, doamna Urmă (cum au apelat-o și în plină epocă stalinistă toți colegii) este prima pe scena ieșeană în rolul principal din Traviata și la premiera din decembrie 1956. De altfel, domeniul în care și-a găsit consacrarea (și pe care l-a îndrăgit cel mai mult) i-a adus și cele mai mari satisfacții
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
să faci cum crezi că este mai bine pentru tine și familia ta. Am auzit spunându-se mereu că interesele partidului trebuiesc puse mai presus decât interesele personale. Astea sunt lozinci, tovarășa! Fă cum te învăț eu, că nu ești prima orășeancă pe care o ung primar la țară. 119 Concediu ai avut de când te-a adus la țară? m-a întrebat secretarul de județ. N-am avut nici o zi de concediu. Vei avea o săptămână de concediu. Am vorbit cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Uniunii Sovietice. Menționând elementul românesc răspândit În Federația Rusă trebuie să ne referim la motivația individului, grupului sau comunității de a părăsi mediul natal. Sunt două circumstanțe principiale; Opțiunea Înstrăinării ca decizie benevolă și constrângerea de Înstrăinare. În primul caz primează atracția unui alt orizont În speranța să-și valorifice mai bine Însușirile, talentul cu dorința de a asigura o mai bună situație materială. Emigrația este adesea determinată de adversități politice, discriminări, dificultăți materiale. Odată realizat În noul mediu strein cetățeanul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Întruna de crearea și Încurajarea unei industrii naționale dar.... puțini Își dau seama de adevăratele condițiuni În care ea poate prospera. Trei sunt factorii fără de care progresul nu trece din câmpul steril al aspirațiunilor În câmpul fertil al realizărilor: materia primă abundentă, combustibilul, și forța motrice ieftină (mașini și lucrători perfecționați)”. Carp a prezentat greutățile pe care le ridica elaborarea și aplicarea unei legi a minelor, cea dintâi fiind legată de proprietate, formulând mai multe Întrebari, dintre care cea mai importantă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]