2,208 matches
-
noros, dar este în mod clar în infraroșu transparent. Aceste lentile multiple colectează lumină în infraroșu. Lumina în infraroșu ajunge la senzorul propriu-zis care transformă această energie infraroșie în energie electrică, care poate fi analizată de un circuit de procesare (procesor) și care va diferenția alarmele false de alarmele reale. Senzorul de mișcare infraroșu (PIR) detectează căldura emisă de un organism din câmpul său de acțiune. Senzorii sunt adesea montați la corpurile de iluminat pentru siguranța casei. Senzorul PIR se activează
Senzor infraroșu pasiv () [Corola-website/Science/326751_a_328080]
-
și unele efecte de bază în timp ce pentru video adăuga efecte de tranziții și muzică pentru unele videoclipuri. Suportă fișierele MPEG-4 și DivX / XviD dispune de un radio FM Stereo cu RDS. Nokia X7 ruleaza pe un 680 MHz ARM 11 procesor, Broadcom BCM2727 GPU cu doar 256 MB de RAM. Telefonul vine preinstalate cu jocuri pe cartela microSD inclusă de 8GB Asphalt 5 și Galaxy on Fire. X7 vine cu suita QuickOffice care permite doar vizualizarea documentelor nu permite editarea. Modificările
Nokia X7-00 () [Corola-website/Science/325542_a_326871]
-
s Science Fiction Magazine"<br> 133. Autobiografia<br> 134. Preinfarctul<br> 135. Crown Publishers<br> 136. Simon & Schuster<br> 137. Chestiunile mărunte<br> 138. Nightfall, Inc.<br> 139. Hugh Downs<br> 140. Best-seller-ul<br> 141. Ecorui din trecut<br> 142. Procesorul de texte<br> 143. Poliția<br> 144. Heinz Pagels<br> 145. Noile romane cu roboți<br> 146. Din nou despre Robyn<br> 147. Operația pe cord<br> 148. Azazel<br> 149. ""<br> 150. Limuzinele<br> 151. Umaniștii<br> 152. Vârsta
Autobiografie (Isaac Asimov) () [Corola-website/Science/325569_a_326898]
-
este dezvoltat de compania Nokia. Smartphone-ul are un ecran AMOLED de 3.7 inchi, procesor cu un nucleu tactat la 1.4 GHz, memorie internă de 16 GB. Ca conectivitate găsim Wi-Fi 802.11 b/g/n, 3G, GPS, Bluetooth 2.1, micro-USB. Camera este de 8 megapixeli cu lentile Carl Zeiss și are bliț
Nokia Lumia 800 () [Corola-website/Science/325691_a_327020]
-
în totalitate pe Linux. A fost conceput inital pentru dezvoltatorii Nokia că și N950, apoi a ieșit la sară largă pentru public. Are Bluetooth, Wi-Fi, Infraroșu. Traficul de date se poate realiza cu GPRS, EDGE, HSDPA, HSUPA sau prin UMTS. Procesorul este Cortex-A8 tactat la 600 MHz, memoria internă de 32 GB și are 256 MB RAM. Slotul microSD suporta până la 16 GB și este echipat cu o ieșire TV. Difuzoarele sunt stereo și are o mufa audio de 3.5
Nokia N900 () [Corola-website/Science/325769_a_327098]
-
transmită unde audio pe FM-ul radiourilor uzuale, precum un modulator de mașină) Din fabrica este destul de saracacacios în aplicații, neincluzând software pt radio, însă se poate îmbunătăți ulterior. Cu ajutorul unor aplicații se pot îmbunătăți considerent caracteristicile terminalului. De exemplu, procesorul poate rula "safe" la 900MHz și până la 1150MHz (ATENȚIE, recomandat doar pentru utilizatorii experți!), se poate folosi că telecomandă universală, se pot citi e-bookuri/audio bookuri, poate suporta mai multe tipuri de video, incluzând HD (preluând subtitrarea prezenta în folder
Nokia N900 () [Corola-website/Science/325769_a_327098]
-
curățare a senzorului • Granulația ISO între 100 și 3200 (6400 și 12800 numai pentru anumite funcții) • Auto corecție • Fotografiere continuă de până la 6.2 cadre pe secundă (maxim 90 de imagini continuu pentru formatul JPEG și 16 pentru formatul RAW) • Procesor de imagine DIGIC 4 • Montura pentru lentile Canon EF/EF-S • Compatibil cu blit-uri externe „Canon EX Speedlite” • Formate video PÂL/NTSC/HDMI • Tipuri de fișiere: JPEG, RAW, sRAW1 (7,1 MP) și sRAW2 (3,8 MP) • Fotografiere simultană
Canon EOS 50D () [Corola-website/Science/325767_a_327096]
-
si apoi în jos, în eșantion pentru a se potrivi rezoluția de afișare. Deci, un FSAA 2x ar face 4 pixeli supersampled pentru fiecare pixel din fiecare cadru. În timp ce redarea la rezoluție mai mare va produce rezultate mai bune, putere procesor mai este nevoie de care pot degradă performanță și rata de cadre. Uneori, FSAA este pus în aplicare în hardware-ul în așa fel încât o aplicație grafică este conștient imaginile sunt în curs de supersampled și apoi în jos
Anti-aliasing () [Corola-website/Science/325004_a_326333]
-
adaptoare grafice începeau să împingă limitele de PCI, un bus cu banda partajata. Această a condus la dezvoltarea de AGP, un "bus" dedicat adaptoarelor grafice. Principalul avantaj al AGP față de PCI este că asigura o cale dedicată între slot și procesorul mai degrabă decât de partajarea PCI bus. În plus la o lipsă de conflicte pentru bus, conexiunea directă permite viteze de ceas mai mari. AGP utilizează de asemenea adresarea sideband, în sensul că adresa și magistralele de date sunt separate
Accelerated Graphics Port () [Corola-website/Science/326050_a_327379]
-
necesar, pentru stocare texturii, permițând că placă grafică să le acceseze direct. Suma maximă de memorie de sistem disponibile pentru AGP este definit că AGP aperture. Slotul AGP a apărut mai întâi pe plăcile compatibile cu x86 , sistem bazat pe procesoare Socket 7 Intel Pentium P5 și Slot 1 P6 Pentium ÎI. Intel a introdus suportul AGP cu i440LX 1 Slot chipset pe 26 august, 1997, si un val de produse urmat de toate marile furnizori de plăci de sistem. Primele
Accelerated Graphics Port () [Corola-website/Science/326050_a_327379]
-
primul pe piață. Primele chipseturi video AGP dispunând de suport inclus Randarea Vérité V2200, 3dfx Voodoo Banshee, Nvidia RIVA 128, 3Dlabs PERMEDIA 2, Intel i740, AȚI Rage series, Matrox Millennium ÎI, si S3 ViRGE GX/2. Primele plăci AGP foloseau procesoare grafice construite în jurul PCI și au fost pur și simplu legate prin punte la AGP. Această a dus la plăci video care beneficiază puțin de noul bus, singura îmbunătățire fiind utilizarea de 66 MHz bus ceas, cu lățime de bandă
Accelerated Graphics Port () [Corola-website/Science/326050_a_327379]
-
în mai 2012. La vremea lansării, Samsung Galaxy S II a fost cel mai subțire "smartphone", având grosimea de doar 8,49 mm, exceptând cele două ridicături care au majorat grosimea la 9,91 mm. Galaxy S II are un procesor cu două nuclee de 1,2 GHz cu un sistem Exynos pe cip (SoC), un RAM de 1 GO, un ecran Super AMOLED Plus de 10,8 cm (4,3 inchi) și o cameră de 8 megapixeli cu bliț incorporat
Samsung Galaxy S II () [Corola-website/Science/326102_a_327431]
-
afirmat că Motorola și-a făcut reclamă falsă, compania susținând că modelul Atrix este cel mai performant "smartphone" de pe piață. Autoritatea de Control al Reclamelor din Regatul Unit a dovedit contrariul, demonstrând că Galaxy S II este mai performant datorită procesorului mai rapid. Telefonul Samsung Galaxy S II dispune de un procesor cu două nuclee tactat la 1,2 GHz cu tehnologia SoC (sistem-pe-cip) Exynos, montat pe GPU-ul cu folosință proprie ARM Mali-400 MP. La câtva timp de la lansarea aparatului
Samsung Galaxy S II () [Corola-website/Science/326102_a_327431]
-
modelul Atrix este cel mai performant "smartphone" de pe piață. Autoritatea de Control al Reclamelor din Regatul Unit a dovedit contrariul, demonstrând că Galaxy S II este mai performant datorită procesorului mai rapid. Telefonul Samsung Galaxy S II dispune de un procesor cu două nuclee tactat la 1,2 GHz cu tehnologia SoC (sistem-pe-cip) Exynos, montat pe GPU-ul cu folosință proprie ARM Mali-400 MP. La câtva timp de la lansarea aparatului, Samsung a lansat de asemenea și „Tegra 2” de la Nvidia special
Samsung Galaxy S II () [Corola-website/Science/326102_a_327431]
-
fost primul smartphone ce folosea Android 2.3 Gingerbread și al doilea după Google Nexus Galaxy ce folosește noul sistem de operare Android 4.0 Ice Cream Sandwich. Dispozitivul nu suportă micro SD dar are 16 GB memorie internă și procesor ARM Cortex A8 Hummingbird de 1 GHz. Nexus S poate lucra în rețelele GSM și UMTS, este dotat cu module Wi-Fi, Bluetooth 2.1 și GPS cu suportare A-GPS. Dispozitivul deasemeni suportă tehnologia legăturii fără fir NFC, ce permite
Google Nexus S () [Corola-website/Science/326209_a_327538]
-
distribuită a operațiilor de mapare și reducere. Toate operațiile de mapare sunt independente unele de altele, ceea ce permite ca toate mapările să se paralelizeze, deși în practică numărul lor este limitat de numărul surselor de informație independente și de numărul procesoarelor din proximitatea fiecărei surse. În mod similar, un set de noduri reducătoare poate realiza faza de reducere, presupunând că toate rezultatele operației de mapare care au o cheie comună sunt livrate aceluiași nod reducător în același moment. În pofida faptului că
Apache Hadoop () [Corola-website/Science/326248_a_327577]
-
(Compute Unified Device Architecture) este o arhitectură software și hardware pentru calculul paralel al datelor dezvoltată de către compania americană NVIDIA. este utilizată atât în seriile de procesoare grafice destinate utilizatorilor obișnuiți cât și în cele profesionale. O serie de interfețe de calcul din arhitectura CUDA sunt similare cu cele ale principalilor competitori: OpenCL de la Khronos Group și DirectCompute de la Microsoft. Dezvoltatorii pot accesa prin intermediul CUDA setul de
CUDA () [Corola-website/Science/322713_a_324042]
-
profesionale. O serie de interfețe de calcul din arhitectura CUDA sunt similare cu cele ale principalilor competitori: OpenCL de la Khronos Group și DirectCompute de la Microsoft. Dezvoltatorii pot accesa prin intermediul CUDA setul de instrucțiuni și memoria elementelor de calcul paralel din procesoarele grafice. Utilizând CUDA, cele mai recente procesoare grafice NVIDIA pot realiza calcule specifice microprocesoarelor. Totuși, spre deosebire de acestea, arhitectura procesoarelor video este concepută pentru execuția simultană a numeroase fire, cu o viteză scăzută și nu a unui singur fir dar foarte
CUDA () [Corola-website/Science/322713_a_324042]
-
din arhitectura CUDA sunt similare cu cele ale principalilor competitori: OpenCL de la Khronos Group și DirectCompute de la Microsoft. Dezvoltatorii pot accesa prin intermediul CUDA setul de instrucțiuni și memoria elementelor de calcul paralel din procesoarele grafice. Utilizând CUDA, cele mai recente procesoare grafice NVIDIA pot realiza calcule specifice microprocesoarelor. Totuși, spre deosebire de acestea, arhitectura procesoarelor video este concepută pentru execuția simultană a numeroase fire, cu o viteză scăzută și nu a unui singur fir dar foarte rapid. Această tehnică de rezolvare a problemelor
CUDA () [Corola-website/Science/322713_a_324042]
-
Khronos Group și DirectCompute de la Microsoft. Dezvoltatorii pot accesa prin intermediul CUDA setul de instrucțiuni și memoria elementelor de calcul paralel din procesoarele grafice. Utilizând CUDA, cele mai recente procesoare grafice NVIDIA pot realiza calcule specifice microprocesoarelor. Totuși, spre deosebire de acestea, arhitectura procesoarelor video este concepută pentru execuția simultană a numeroase fire, cu o viteză scăzută și nu a unui singur fir dar foarte rapid. Această tehnică de rezolvare a problemelor de uz general cu ajutorul procesoarelor video este cunoscută ca GPGPU. În industria
CUDA () [Corola-website/Science/322713_a_324042]
-
calcule specifice microprocesoarelor. Totuși, spre deosebire de acestea, arhitectura procesoarelor video este concepută pentru execuția simultană a numeroase fire, cu o viteză scăzută și nu a unui singur fir dar foarte rapid. Această tehnică de rezolvare a problemelor de uz general cu ajutorul procesoarelor video este cunoscută ca GPGPU. În industria jocurilor pe calculator, pe lângă generarea graficii, procesoarele video mai realizează și calculele pentru interacțiunea fizică dintre obiecte (fum, foc, fluide). Un exemplu în acest sens este tehnologia PhysX. CUDA mai este utilizată și
CUDA () [Corola-website/Science/322713_a_324042]
-
a numeroase fire, cu o viteză scăzută și nu a unui singur fir dar foarte rapid. Această tehnică de rezolvare a problemelor de uz general cu ajutorul procesoarelor video este cunoscută ca GPGPU. În industria jocurilor pe calculator, pe lângă generarea graficii, procesoarele video mai realizează și calculele pentru interacțiunea fizică dintre obiecte (fum, foc, fluide). Un exemplu în acest sens este tehnologia PhysX. CUDA mai este utilizată și în domeniile bioinformaticii, criptografiei precum și în alte arii ale științei și tehnologiei. CUDA pune
CUDA () [Corola-website/Science/322713_a_324042]
-
jos cât și unul de nivel înalt. Primul SDK CUDA a fost făcut public în data de 15 februarie 2007, având versiuni pentru Microsoft Windows și Linux. Versiunea 2.0 oferea suport și pentru Mac OS X. Toate seriile de procesoare NVIDIA (GeForce, Quadro și Tesla) începând cu G8X sunt compatibile CUDA. CUDA oferă o serie de avantaje față de API-urile tradiționale de prelucrare a datelor cu ajutorul procesoarelor video. Capacitatea de calcul ("Compute capability") reflectă funcționalitățile suportate de dispozitivele CUDA. Partea
CUDA () [Corola-website/Science/322713_a_324042]
-
Versiunea 2.0 oferea suport și pentru Mac OS X. Toate seriile de procesoare NVIDIA (GeForce, Quadro și Tesla) începând cu G8X sunt compatibile CUDA. CUDA oferă o serie de avantaje față de API-urile tradiționale de prelucrare a datelor cu ajutorul procesoarelor video. Capacitatea de calcul ("Compute capability") reflectă funcționalitățile suportate de dispozitivele CUDA. Partea întreaga a numărului versiunii indică echipamentele ce au aceeași arhitectură de bază. Modificările minore aduse arhitecturii se deosebesc între ele prin partea zecimala. Cunoașterea acestui număr este
CUDA () [Corola-website/Science/322713_a_324042]
-
CUDA constă în următoarele componente de bază: Un program scris pentru CUDA apelează o serie de nuclee paralele. Un nucleu se execută în paralel pe un set de thread-uri. Gruparea thread-urilor în blocuri rămâne la latitudinea compilatorului sau a programatorului. Procesorul grafic instanțiază un program nucleu ("kernel program" în engleză) într-o grila de blocuri de thread-uri. Fiecare thread din interiorul unui bloc execută o instanță a nucleului și este identificat prin contorul program, regiștri, memorie/thread, parametri de intrare și
CUDA () [Corola-website/Science/322713_a_324042]