9,624 matches
-
regimul financiar. Încercările lui cată să se îndrepte înainte de toate la schimbarea regimului economic și a celui social, la sporirea și diversificarea muncii, la eliberarea ei de sub robia cheltuielelor de transport și de transmisiune, la deprinderea fiecăruia individ cu munca productivă la care e predispus, la încurajarea acesteia, la descurajarea ocupațiunilor improductive. El nu poate substitui dărilor indirecte pe cele directe fără ca societatea însăși să fi ajuns a suprima enormele sume ce le mistuie mijlocirile de tot feliul. Numai când aceste
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
munca altora, fără a se cerceta daca ai vrun merit, vro capacitate, vro aptitudine. Pentru a căpătui suma aceasta de bulgari tâmpi și de grecotei pornoscopi și netrebnici, cari n-au nici posibilitatea de a se ocupa cu o muncă productivă, se creează din ce în ce mai multe funcțiuni cari să atârne direct de stat. Astfel Regia Monopolului Tutunurilor, răscumpărarea drumurilor de fier și multe alte creațiuni nouă au dat ocazia să se înmulțească din ce în ce numărul semistrăinilor avizați la buget, deci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
E din ce în ce mai greu de-a agonisi mijloace de subzistență în neatârnare de guvern și sporirea funcțiilor sporește numărul celor ce aleargă după ele, înzecind servilismul și baseța acestora cătră cei cari dispun de distribuirea posturilor. Prin distragerea oamenilor de la ocupațiuni productive, prin aruncarea pe terenul politicei, prin avizarea lor de a trăi speculîndu-și drepturile politice și votul, populația întreagă a orașelor va ajunge la ideea fatală că e mai lesne și mai bine de a trăi din munca altora decât din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adecă pentru servicii făcute de străini; că ele se risipesc pe lux și în mod improductiv, că la dispoziția muncii din țară nu rămâne aproape nimic. A treia piedecă, cea mai grea din toate, e lipsa de aptitudini, de forțe productive. Brațe și creieri au toți, dar nimeni nu i-a învățat cum să le întrebuințeze în modul cel mai folositor. De aceea românul e redus la cele mai grele și mai puțin productive soiuri de muncă.: o clasă de mijloc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
toate, e lipsa de aptitudini, de forțe productive. Brațe și creieri au toți, dar nimeni nu i-a învățat cum să le întrebuințeze în modul cel mai folositor. De aceea românul e redus la cele mai grele și mai puțin productive soiuri de muncă.: o clasă de mijloc în care munca să consiste în combinarea forței musculare cu cea nervoasă nu există la noi decât în începuturile unei industrii nouă, în resturile anticuate ale unei industrii vechi. Iată dar mediul asfixiant
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sporire a cheltuielelor și a datoriei publice? Fără-ndoială nu. Nu-l credem capabil nici pe "Romînul" de-a afirma că sutele de milioane ale datori[e]i publice și zecile de milioane ale bugetelor s-au cheltuit în mod productiv. Reorganizarea dinlăuntrul țării făcîndu-se cu oameni de aceeași calificațiune ca ale guvernelor trecute, nu s-au făcut decât a se spori personalul și a se plăti îndoit și-ntreit Mihăleștii și Chirițopolii, Ciocârlanii și Ciocârliile moștenite din trecut. Sporul deci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin activitate industrială, o valoare încincită și înzecită decum aveam înainte, încît, deși ar importa mai mult decât esportă, bunurile dinlăuntrul țării se înmulțesc și ceea ce se 'nmulțește și mai mult este aptitudinea de-a produce aceste bunuri, e puterea productivă a industriei naționale. Națiile agricole, din contră, esportă materii brute a căror valoare nu se poate sui decât în margini restrânse, a căror masă chiar nu poate spori în infinit; în schimb ele importă obiecte industriale menite a se consuma
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cămătărie, că țara întreagă amenință a se împărți în două mari grupuri de oameni: funcționari români și proprietari străini? Cum să poată fi altfel când statul însuși este acela care tinde a detrage pe român de la orice muncă serioasă și productivă, când pentru fiece absolvent a patru clase primare există directorate de bancă și sinecure publice bine plătite, când guvernul este acela care favorizează coruperea oamenilor prin crearea de posturi bugetare din ce în ce mai numeroase? Pe lângă armata permanentă, care, din cauza relei noastre situații
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
noastră guvernantă. Mintea unor asemenea nenorociți degenerează precum ar degenera musculatura unui om care ar ședea toată viața în pat. Moleșirea instrumentului intelectual, lenea de-a gândi proprie tuturor biurocrațiilor și, ca rezultat final, incapacitatea de-a munci în mod productiv, iată rolul atotputerniciei statului precum o visează d-nii roșii. Și nu e de ajuns puterea monopolizatoare care o are deja statul până azi; d. Brătianu mai tinde a absorbi și a majoriza pe de-a pururea și puținele elemente independente
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
schimbare în istoria omenirii de la Edictul Korona, avem o solicitare. Dat fiind faptul că ai prevăzut și posibilitatea unui eșec, întreaga acțiune pare menită mai mult să elimine fizic Abația decât să ne dea Lumi Agricole mai multe și mai productive. De aceea, trebuie să te rugăm să ne răspunzi sincer la o întrebare: toată desfășurarea asta de forțe și nebunia care va urma are vreo legătură cu faptul că în Câmpia Pannoniei sunt înmormîntați strămoșii voștri? Bella privi spre Kasser
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
putem permite să pierdem austral pentru a căuta niște ființe care probabil că au murit demult prin mlaștinile vreunei lumi neospitaliere. Comandantul îl privi pe vorbitor și pe față îi înflori un zâmbet larg. Stiros fusese de departe cea mai productivă dintre Lumile Agricole și era normal ca un Johansson născut acolo să vorbească în primul rând despre resurse. - Exact asta doream și eu să vă propun, domnilor. Să sistăm cercetările noastre în spațiul îndepărtat... - Nu se poate! Trebuie să fie
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Mulți naratori la persoana întîi merg și mai departe, transcriind ceea ce ei însuși au trăit, lăsînd narațiunea să se nască din nou din imaginația lor. În timpul acestui proces, granița dintre amintire și creație este adesea suspendată. Memoria reproductivă și imaginația productivă se dovedesc a fi două aspecte diferite ale unuia și aceluiași proces 496. Funcția memoriei în narațiunea la persoana întîi depășește de departe abilitatea care este atribuită în mod convențional memoriei, și anume aceea de a vizualiza și de a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pe urmele cunoașterii, am preferat, după unele ezitări, să alegem drumurile umblate și puțin riscante ale unui curs organizat pas cu pas, pe bază de însemnări, un curs care s-ar vrea a fi mai puțin didactic și mai mult productiv. Ce ne-a îndemnat la studiul medierilor? Interesul nostru mai vechi pentru figura mediatorului, a acelui hommedium scribul, clericul, intelectualul. Genealogia istorică a acestei ființe intermediare, Janus bifrons, ducea la o bifurcație; el era în același timp omul lui Dumnezeu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mesaj, constituie pentru noi eșantionul din care putem alege. La fel se întîmplă cu perioadele istorice pe care Saint-Simon le numea "critice" și pe care noi le numim de tranziție sau de ruptură. Există acolo pepiniere pentru experimente contagioase mai productive decît în perioadele "organice" în care domnesc coeziunea socială și stabilitatea. Preferăm deci secolul al XVI-lea secolului al XVII-lea și secolul XX secolului al XIX-lea. Instabilitatea reține în mai mare măsură atenția mediologilor, care sînt interesați de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
scrisoarea din Ems scrisă de Bismarck, care permite declanșarea războiului franco-german din 1870, sau, și mai grăitor, cu "romanul istoric" al lui Mably, care, suprapunînd istoria francilor și pe aceea a galilor, a contribuit la crearea Franței moderne (greșelile sînt productive în istorie). Narativul restrînge cîmpul de anchetă la literar și la trecut, astfel că mitologiile și ideologiile vizează explicit organizarea unui viitor colectiv. "Naraticul" lui Faye se referă mai ales la o topografie a discursurilor, în care enunțurile se schimbă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
progres? • Mizele dematerializării • Monumente vulnerabile • Democratizare: față și revers COMANDA PRIN MATERIE E posibil ca suportul să se vadă mai puțin și să conteze mai mult. În civilizația concepută ca sistem de producție a semnelor, el nu reprezintă nici forța productivă, nici sursa de energie, ci materia primă. Nici mai mult, nici mai puțin. La începutul începuturilor un dat al naturii, la începutul istoriei un hazard natural, istoria Rațiunii începe ca un lucru natural. Ceva legat de floră, faună, pedologie, climat
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
specializată, în așa fel încît puterea de arbitraj a tehnicienilor crește odată cu capacitățile tehnice ale mediumului. O mînă de specialiști devin, între secolele al XV-lea și al XVI-lea, în cîteva decenii, mînuitori ai unei aparaturi de înalt nivel productiv (cu atît mai discreționare cu cît s-a văzut limitată de criza economică de la sfîrșitul secolului al XVI-lea și de maltusianismul monarhic al secolului al XVII-lea). În perioada Renașterii, Elzevirii se descurcau cu douăzeci de ucenici care lucrau
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
intrat în faza de regularizare economică (cu o anume întîrziere în raport cu societățile comparabile: SUA, Germania, Italia etc.). O istorie a cenzurii în Franța s-ar putea scrie ca o istorie a disoluției sale ca entitate separată prin încorporare progresivă (și productivă) în dispozitivele de informare. În regularizarea ecleziastică, procedurile de control sînt integrate învățării regulilor discursului ilicit, sistem și conținut al învățămîntului (teologie), prin ocolirea inițierii clericale. Delegarea dreptului la cuvînt se aplică de sus în jos, printr-o cascadă de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
societatea noastră nu-i decît mărunțiș, prețul de răscumpărare a unei logofilii congenitale a statului. În fond, puterea are nevoie să vorbească și să se facă auzită; discursul este elementul său, îl reclamă, trăiește de pe urma sa. Îl preferă util, adică productiv, constructiv, pozitiv. Sau complet inutil, luxos, decorativ, adică mai puțin deranjant. În concluzie, preferă discursul său discursului altora. Fiindcă orice autor de mesaje este candidat și concurent, chiar fără știrea lui. Politica trebuie să supravegheze irigarea propriului teritoriu. Urmărește să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
-și stăpînească sursa de energie. Așa cum un teren arabil lipsit de apă este neproductiv din punct de vedere economic, o societate surdă și mută ar deveni din punct de vedere politic sterilă, de-a dreptul neguvernabilă. Canalizarea cuvîntului, forța politică productivă, joacă poate astăzi același rol strategic ca și canalizarea apei în societățile agrare arhaice. În Asia și în America precolumbiană au existat societăți hidraulice, dotate cu un mod propriu de producție, cu funcționari și tributuri. Vîrsta societăților logoreice indică celălalt
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
servi un lider sau o cauză este o distorsiune a comunității și nu o împlinire a acesteia". (2002: 17) Într-o perioadă de reașezare a capitalismului, unii au înțeles că nu vor putea obține implicarea deosebită a muncitorilor în activitatea productivă fără a le oferi senzația de bine. De aceea au căutat să construiască un soi de comunități pe lângă fabrici, așa-numitele sate-model cu case decente, școli, spitale etc. Fabrica devenea astfel parte a comunității (să-i spunem astfel), căutând prezervarea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
aceasta insecuritatea. Insecuritatea legată de viața cotidiană, de traiul zilnic, de asigurarea pe termen lung. Procesul dual de (mburghezire a proletariatului, respectiv de proletarizare a burgheziei are relevanța sa în explicarea acestor aspecte. Toate acestea se unesc în zona activității productive, a activităților economice în general. Plecând de la loialitățile de factură comunitară, Bauman consideră că la un moment dat a fost pornită o adevărată luptă împotriva comunității pentru a putea extrage individul și a-l putea integra în fluxul productiv. Dar
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
activității productive, a activităților economice în general. Plecând de la loialitățile de factură comunitară, Bauman consideră că la un moment dat a fost pornită o adevărată luptă împotriva comunității pentru a putea extrage individul și a-l putea integra în fluxul productiv. Dar deseori aceasta nu a condus la rezultatele așteptate. Una dintre explicații ar fi fost reticența funciară a oamenilor față de astfel de activități. Sau, mai direct, faptul că oamenii nu îndrăgesc munca. Dar această explicație nu este agreată de Bauman
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Dar această explicație nu este agreată de Bauman, pentru că el consideră că în comunitate același individ se dezvoltă foarte bine ca meșteșugar, artizan etc. Eșecul integrării în fluxul de producție este pus pe seama absenței sentimentului activității utile. Introduși în fluxul productiv impersonal, bazat pe contract, oamenii nu mai munceau, pentru că li se părea că fac ceva inutil. Această abordare a lui Bauman este amendabilă deoarece abordarea avută în comunitate față de muncă nu înseamnă automat respingerea ideii tendinței spre vegetare a omului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nd monopolul asupra producției din diferite ramuri. Rebotezate "corporații" ș( menținute din necesități fiscale, ele nu mai dețineau (n noile condiții niciun monopol. (n foarte scurt timp, breslele practic au dispărut. Deși din punctul de vedere al dezvoltării ș( dinamicii productive desființarea lor a reprezentat un plus, din punctul de vedere al dezvoltării structurilor comunitare a fost o pierdere. Paralel cu aceasta s-au dezvoltat manufacturile, ceea ce creștea forța de atracție exercitată de spațiul urban asupra celor care erau respinși din
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]