KorAP: Find »[drukola/base=programatic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...77 78 79 ...115 >

2,857 matches

Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243

și independente. Combinație, deloc oximoronică, de antidinasticism și autohtonism antisemit, concurenți ai lui Maiorescu în spațiul cultural ieșean, fracționiștii sunt cei care intră în mitologia junimistă drept efigie a naționalismului orb și a inculturii agresive. Contra școalei Bărnuțiu este textul programatic în care se poate citi delimitarea maioresciană de invitația politică la barbarie. Pe acest fundal al radicalizării spiritelor și al perspec tivei abdicării lui Carol I, o parte a Junimii intră în orbita conservatoare, acceptând invitația formulată de G. Costa

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
În fiecare moment în care patima mulțimii sau demagogia unor conducători înclină balanța către fanatism și violență publică, amintirea junimismului poate servi ca obstacol în calea acestei tendințe funeste. Căci junimismul oferă imaginea stenică a unei conduite ideologice care refuză programatic recursul la forțele telurice ale cetății, evocate, memorabil și vizionar, de Maiorescu în „Contra școalei Bărnuțiu“. Rațiunea, iar nu orbirea, moderația, iar nu inspirația alimentată de resentiment: după un secol al rătăcirilor, junimismul e parte din tradiția românească a libertății

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

în sens strict, maiorescianismul apare ca depășit și elementar”. Pe de altă parte, structuralismul a făcut din analiza miturilor o preocupare esențială, iar figuri de seamă au fost supuse la revizuiri critice, care, de multe ori, au însemnat o demitizare programatică. Nu putem ști dacă prin această carte lui Maiorescu i se rezervase un nou exil, întrucât schimbarea regimului în 1989 i-a anulat posibilul impact negativ. Probabil că nu s-ar fi întâmplat nimic, nici dacă ar fi apărut cu

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
au apărut premise reale pentru normalizarea relațiilor dintre URSS și aliații ei, pe de o parte, și Iugoslavia, pe de altă parte. Fiind puși în fața necesității exprimării unor concluzii referitoare la politica externă a regimului stalinist și trasării unor acțiuni programatice în viitor, urmașii „tătucului popoarelor” au fost nevoiți să recunoască insuccesul campaniei antiiugoslave. Cu cât devenea mai zgomotoasă isteria antiiugoslavă în afara țării, cu atât mai mare sprijin primea regimul lui Tito în interior, deoarece relațiile încordate dintre naționalitățile iugoslave treceau

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
a fi prima care tratează aceste chestiuni pe baza studiului principalelor fonduri arhivistice (Arhivele Naționale, fond CC al PCR, Arhiva MAE, Arhivele Militare Române, Arhivele fostelor partide comuniste din Cehoslovacia și Ungaria, Arhiva postului de radio „Europa Liberă”), presa, „Documentele programatice” ale PCR, bibliografie. în ceea ce privește presa românească, unul dintre aspectele studiate este relația dintre ceea ce se discuta în Biroul Politic despre politica externă și modul cum erau reflectate de presă aceste discuții. Totuși, autorul nu este foarte explicit în a arăta

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
chiar să-și părăsească meseria de bază și să se angajeze în alte domenii” (p. 87). Este un veritabil rechizitoriu care ar fi putut constitui un real J’accuse dacă autorul ar fi avut înclinația de a scrie un text programatic. Se mai poate face ceva în această tristă situație? Bogdan Murgescu, fire optimistă, după cât s-a văzut, reușește să ofere câteva posibile soluții, dacă nu chiar și un program de reformă. Așa încât autorul identifică și principalele direcții de îmbunătățire a

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906

iluminismului, roiesc discursurile paralele, subversive, ale astrologiei și alchimiei, ale artei memorării și divinației, discursurile excesului de interpretare ale iubirii și geloziei, în general ceea ce raționalismul celei de-a doua tematizări a numit vocile imaginarului. Ceea ce a fost inițiat programatic de iluminism a devenit realitate mai ales pentru epoca de după filosofia kantiană, pentru atât de pozitivistul secol trecut. Desigur și pozitivitatea sa a fost anturată de cunoașteri pentru care inteligibilitatea lumii se construia altfel decât prin modelul logic al determinismului

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
epocii actuale a culturii occidentale este aceea de postmodernă. Filosofia pare să se simtă la ea acasă în acest context și formele ei de manifestare sunt multiple. O întîlnim mai peste tot: în inima criticii literare și a manifestărilor artistice programatice, în nucleul metaforic al teoriilor științifice, în etica și dreptul ecologic, în dezbaterile politice și în marginea "teologiilor morții lui Dumnezeu". Locurile unde se face auzit discursul filosofiei actuale sunt și ele diferite: de la învățămîntul universitar umanist până la presa cotidiană

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750

2003). Așa cum spuneam și la început, este o poezie care te scoate din toate cele rele, gri, neplăcute, triste, fără a te scoate cu totul, eventual, din cele triste... E.B. ...Da, există o melancolie. Dar să știți, chestia asta era programatică pentru mine, fiindcă în perioada în care am debutat, și după aceea, toți erau abisali, metafizici, "Necuvintele", "11 elegii", teme mari, grave. Mi-am spus, "domnule, nu se mai poate așa", toți erau extraordinar de supărați, profund și profunzi. Chiar

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

de zi cu zi. Da, oamenii sunt anticapitaliști din diferite motive și dezbaterea este cel puțin una interesantă. În dimensiunea sa ideologică anti-capitalismul poartă denumirea de socialism sau fascism. De această dată discursul nu mai este unul întâmplător, ci unul programatic, profund ideologizat. În această dezbatere am plecat de la premisa corectă a faptului că prin anti-capitalism oamenii chiar au crezut că pot schimba ceva din nedreptatea și minusurile vieții lor pe acest pământ. De ce a eșuat socialismul? Pentru că și în societate

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
a unui plan ideologic alcătuit de cineva pentru a schimba lumea. Capitalismul nu s-a născut din dorința de a îndrepta o lume pe care unii oameni o consideră ca fiind construită strâmb. Oamenii nu și-au propus în mod programatic, înlocuirea feudalismului cu capitalismul. Nu este nimic programatic și nimic premeditat în apariția sa. Capitalismul este în esență, o etapă a aventurii umane în căutarea mai-binelui. Aventura umană în înțelesul construcției unei civilizații puternice și durabile, începe în urmă cu

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
a schimba lumea. Capitalismul nu s-a născut din dorința de a îndrepta o lume pe care unii oameni o consideră ca fiind construită strâmb. Oamenii nu și-au propus în mod programatic, înlocuirea feudalismului cu capitalismul. Nu este nimic programatic și nimic premeditat în apariția sa. Capitalismul este în esență, o etapă a aventurii umane în căutarea mai-binelui. Aventura umană în înțelesul construcției unei civilizații puternice și durabile, începe în urmă cu 11000 de ani când, la sfârșitul ultimei ere

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
au propus să răspundă la întrebări fundamentale ale economiei ca știință și anume: Ce bunuri trebuie produse și în ce cantitate? Cum să fie produse aceste bunuri? Pentru cine sunt produse aceste bunuri 12? Cu toate că nu-și propune în mod programatic, asemenea socialismului, capitalismul răspunde în mod simplu la întrebările legate de producție și repartiție, instituind criterii simple și flexibile după care oamenii au acces la muncă și la împărțirea rezultatelor muncii. În general, în judecățile despre capitalism trebuie să evităm

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
potoli foamea. Dacă vom înțelege corect mitul căderii omului vom înțelege, în sfârșit, că lumea capitalistă nu este altceva decât o nouă construcție, o nouă încercare pe drumul desăvârșirii umane și nu un mod de producție care și-a propus programatic să exploateze oameni, să provoace războaie, sau să-i jefuiască pe cei slabi și mai puțin dotați tehnic tehnologic. În același timp, cel puternic nu poate fi învinovățit de existența celui slab. Puterea ca și slăbiciunea, atât la nivelul oamenilor

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
este o construcție socială deschisă, în permanentă schimbare și adaptare în raport cu proiectul uman de existență și afirmare. Capitalismul poate fi numit ca fiind și un mecanism de produs avuție. Pentru prima dată în istoria sa, omul își propune în mod programatic să producă avuție și ajunge să producă avuție. Din acest punct de vedere, dimensiunea economică a acestei construcții sociale este una pregnantă. Mașinismul și revoluția industrială sunt efectele unei asemenea tendințe. Lumea capitalistă va căuta în permanență resurse, dar și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
mai greu de demontat și de combătut. Fețele capitalismului sunt mult mai netede și mai dificil de ,,prins" în dezbaterea ideologică. Se întâmplă așa pentru că fiind în sine ,,o ordine naturală a construcției sociale", capitalismul nu își asumă în mod programatic succese sau eșecuri. Lumea capitalistă este pur și simplu o lume care ,,este" și nimic altceva. Lumea liberă nu promite nimic și nu oferă nimic, în mod dinainte planificat, ființei umane. Capitalismul ne îndeamnă ,,să fim", nepunându-ne condiții de

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
atunci ,,construiseră socialismul". În puținătatea ideilor lor au crezut că lumea nouă în care pășeau avea nevoie să fie ,,construită". De fapt lumea liberă nu are nevoie nici de angajamente și nici de entuziasm revoluționar, patriotic sau utecist. Posibila asumare programatică a ,,construcției capitalismului" nu ne-a dus decât înspre dezvoltarea unui spirit imitativ, fals, care a presupus dezbaterea în jurul unor false modele ale unor țări libere. Cel mai simplu ar fi fost să fim noi înșine, în căutarea modelului propriu

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
acestei producții, pe care capitalismul Romei Antice nu l-a avut niciodată 126. A fost o lume a aurului și a puterii, cu ingineri și juriști geniali. Capitalismul de mai târziu va prelua, chiar fără a-și propune în mod programatic, multe dintre aceste caracteristici ale societății romane și va ajunge la rezultatul pe care îl cunoaștem, la explozia de azi. Până și monopolurile statului cum sunt cele pe sare sau cel al dreptului de a bate monedă au fost neglijate

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
se insinuează spectatorului sau telespectatorului, atunci când personajul său preferat este profund moral, dar profund sărac și trebuie să suporte lipsa de scrupule și cinismul celui bogat. Simpatia pentru omul sărac este sădită cu mare atenție chiar dacă, am putea spune, nu programatic. Deși există cazuri când acest lucru, mesajul operei de artă este anticapitalist în mod programatic, pentru că furnizorul și creatorul său este un om de stânga. Un alt motiv al anticapitalismului îl constituie convingerea celor mai mulți dintre oameni că ceea ce producem și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
și trebuie să suporte lipsa de scrupule și cinismul celui bogat. Simpatia pentru omul sărac este sădită cu mare atenție chiar dacă, am putea spune, nu programatic. Deși există cazuri când acest lucru, mesajul operei de artă este anticapitalist în mod programatic, pentru că furnizorul și creatorul său este un om de stânga. Un alt motiv al anticapitalismului îl constituie convingerea celor mai mulți dintre oameni că ceea ce producem și ceea ce deținem, capitalul și mărfurile se prezintă asemenea unui tort de aceiași mărime, iar dacă

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
apariție concentrărilor de capitaluri și averi ar face o mare eroare. Marea avere, cu toate neajunsurile sale, iradiază nivel de trai și prosperitate într-o societate. 8.2. Anticapitalismul ideologic - socialismul Cu acest subcapitol intrăm într-o dezbatere despre anticapitalismul programatic, cu o încărcătură ideologică 53. Prima întrebarea ar fi aceea legată de esența socialismului. Ce este socialismul? Răspunsul simplu ar fi acela că este o construcție socială, în rândul multor altor construcții și forme de exprimare socială umană. Socialismul este

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
fi aceea legată de esența socialismului. Ce este socialismul? Răspunsul simplu ar fi acela că este o construcție socială, în rândul multor altor construcții și forme de exprimare socială umană. Socialismul este mai mult decât atât. Este o construcție socială programatică, voluntară, ce-și propune eliminarea tuturor neajunsurilor și imperfecțiunilor construcțiilor sociale premergătoare. Socialismul evaluează erorile umane și propune un om nou, stăpân al unei ordini sociale perfecte și lipsite de frământările obișnuite. Odată cu socialismul lumea va fi mai dreaptă și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
ființa umană de-a lungul timpului. Socialiștii au promis orice, au promis chiar totul 54. Fascismul reprezintă o altă construcție ideologică anti-liberală și anticapitalistă. Este o construcție socială deviantă și tot atât de violentă precum socialismul. Ambele și-au propus în mod programatic crima individuală și socială și ambele au pus-o în practică 55. De altfel, existența lor în prim-planul vieții sociale nici nu ar fi putut fi impusă altfel, deoarece ambele suprimă valori fundamentale ale omului, cum sunt libertatea și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
și ambele atentează în mod permanent și pun sub semnul întrebării viața umană. Cu toate acestea, ambele au acționat ca utopii și au avut forța de acțiune specifică unei utopii. Socialismul este prima construcție socială care își propune în mod programatic, pe baza unui set de idei și teorii, să înlocuiască o lume nedreaptă cu una dreaptă. Marx a făcut o evaluare magistrală a momentului la care a scris, analiza sa fiind valabilă și azi, numai că atunci când a propus soluții

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
de câteva idei care ar trebui puse în practică fiind unul utopic. Omul trebuie ,,să fie" și ,,să aibă", acesta este destinul său pe pământ și asta nu putea schimba nici măcar Marx. Socialismul a fost o utopie criminală în mod programatic. Adică teoreticienii și practicienii săi au gândit crima, au programat-o și apoi au pus-o în aplicare. Clasicul socialist despre care tocmai am vorbit nu a oferit instrumentarul teoretic și practic pentru trecerea la socialism și edificarea sa. Aceasta

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]