2,396 matches
-
episcopul vicar Vasile Someșanul. Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” are un plan identic cu al majorității bisericilor de lemn din Podișul transilvano-someșan: pronaosul și naosul de formă rectangulară, iar absida altarului de formă poligonală, mai îngustă decât restul clădirii. Deasupra pronaosului se află turnul-clopotniță, de forma unei prisme, cu secțiunea plană pătrată, cu galerie în partea superioară a tamburului, încoronat cu un coif ascuțit. Intrarea în biserică se deschide în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este tăvănit, iar naosul și altarul
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
poligonală, mai îngustă decât restul clădirii. Deasupra pronaosului se află turnul-clopotniță, de forma unei prisme, cu secțiunea plană pătrată, cu galerie în partea superioară a tamburului, încoronat cu un coif ascuțit. Intrarea în biserică se deschide în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este tăvănit, iar naosul și altarul au câte o boltă semicilindrică. Pereții interiori au fost acoperiți cu picturi în anul 1821 de zugravul Ioan Perșe, paroh al Elciului. Pictura se mai păstrează doar fragmentar. Patrimoniu: clopote de 30 de
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
mai îngustă decât restul clădirii. Deasupra pronaosului se află turnul-clopotniță, de forma unei prisme, cu secțiunea plană pătrată, cu galerie în partea superioară a tamburului, încoronat cu un coif ascuțit. Intrarea în biserică se deschide în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este tăvănit, iar naosul și altarul au câte o boltă semicilindrică. Pereții interiori au fost acoperiți cu picturi în anul 1821 de zugravul Ioan Perșe, paroh al Elciului. Pictura se mai păstrează doar fragmentar. Patrimoniu: clopote de 30 de kg
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
Grinzile bolții au fost decorate cu motivul rozetei. Pictura: Pictura murală datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și a fost realizată de un meșter din zonă, într-un stil de factură populară, naivă, cu o cromatică veselă. Picturile din pronaos s-au distrus complet, iar tavanul a fost înlocuit. Pe bolta semicilindrică a naosului apar scene din Ciclul Patimilor, cei patru evangheliști, prooroci și mucenici în medalion. Tot pe bolta naosului se disting scenele Vindecarea orbului și Duminica Tomii. Pe
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
secol XVIII: Încoronarea Domnului și Deisis, flancând ușa de intrare în naos. Starea de conservare: Șindrila este foarte veche și trebuie înlocuită. În schimb, pereții și baza din piatră se prezintă încă bine. Ferestrele nu au geamuri. În interior, în pronaosul tăvănit, picturile s-au distrus. De o parte și de alta a ușii de acces în naos atârnă două icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea, reprezentând Încoronarea Domnului și un Deisis. Dincolo de peretele despărțitor, bolta semicilindrică de scândură
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
la începutul secolului al XX-lea, se știa că este „foarte veche”, a fost construită în jurul anului 1700, în mijlocul unei păduri de pe Dealul Bisericii, în partea de miazănoapte a satului. Lăcașul, ridicat pe o fundație de piatră, este împărțit în pronaos, naos și absida altarului de formă pentagonală decroșată. Turnul înălțat deasupra pronaosului este o prismă cu secțiune plană pătrată, prevăzut cu un foișor deschis prin arcade semicirculare și încoronat cu un coif tronconic. Accesul se face pe latura de sud
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
a fost construită în jurul anului 1700, în mijlocul unei păduri de pe Dealul Bisericii, în partea de miazănoapte a satului. Lăcașul, ridicat pe o fundație de piatră, este împărțit în pronaos, naos și absida altarului de formă pentagonală decroșată. Turnul înălțat deasupra pronaosului este o prismă cu secțiune plană pătrată, prevăzut cu un foișor deschis prin arcade semicirculare și încoronat cu un coif tronconic. Accesul se face pe latura de sud. În interior prima încăpere are tavan, iar naosul și absida altarului au
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
sfaturi morale etc. Proiectul bisericii poate fi văzut în lucrarea "„Die Griechisch-Orientalische Pfarrkirche in Bossancze”" a arhitectului Karl Romstorfer. Biserica are o lungime de 41,32 m și o lățime de 12 m. Ea este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Deasupra pridvorului se află o scară în spirală care urcă în cafas (balconul pentru cor), apoi într-o cămăruță rotundă pentru ustensile, într-o încăpere mai spațioasă (camera comorii) și în sfârșit în pod. Pronaosul are o
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Deasupra pridvorului se află o scară în spirală care urcă în cafas (balconul pentru cor), apoi într-o cămăruță rotundă pentru ustensile, într-o încăpere mai spațioasă (camera comorii) și în sfârșit în pod. Pronaosul are o lungime de 16,48 m și o lățime de 8,6 m și este prevăzut cu o ușă de ieșire din biserică. Absidele laterale din naos și absida altarului sunt semirotunde și destul de mari și se află cu
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
așezată pe o temelie din piatră. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură de culoare albastră. Construcția este în formă de navă, cu altar poligonal. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă. Acoperișul este în patru ape.
Biserica de lemn din Mădârjești () [Corola-website/Science/317332_a_318661]
-
unde se află pridvorul de acces) și cu etaj din lemn. Dimensiunile construcției sunt 5,90 m x 13,20 m, iar înălțimea până la coama acoperișului este de 6,80 m. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul este despărțit de naos printr-o colonadă care se termină la partea superioară cu o grindă cu înflorituri. Lăcașul de cult are un pod cu plafon boltit, fiind realizate 3 bolți octogonale de dimensiuni diferite, peste
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
de acces) și cu etaj din lemn. Dimensiunile construcției sunt 5,90 m x 13,20 m, iar înălțimea până la coama acoperișului este de 6,80 m. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul este despărțit de naos printr-o colonadă care se termină la partea superioară cu o grindă cu înflorituri. Lăcașul de cult are un pod cu plafon boltit, fiind realizate 3 bolți octogonale de dimensiuni diferite, peste pronaos, naos și altar
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
naos și altar. Pronaosul este despărțit de naos printr-o colonadă care se termină la partea superioară cu o grindă cu înflorituri. Lăcașul de cult are un pod cu plafon boltit, fiind realizate 3 bolți octogonale de dimensiuni diferite, peste pronaos, naos și altar. Stranele sunt din lemn de stejar și datează din 1777, după cum atestă o inscripție. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat și pictat. Pereții interiori ai bisericii sunt pictați, pictura fiind refăcută în decursul timpului, probabil la
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
m lungime, 5,30 m lățime și 2,48 m înălțimea până la streașină. Construcția are formă dreptunghiulară (de navă), cu un pridvor alipit pe latura de sud și cu altar poligonal. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. De clădirea bisericii este adosat pe latura de sud un pridvor peste care se înalță turnul clopotniță de formă pătrată și acoperit cu învelitoare în patru ape. Pridvorul a fost la început deschis, dar în prezent este
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
De clădirea bisericii este adosat pe latura de sud un pridvor peste care se înalță turnul clopotniță de formă pătrată și acoperit cu învelitoare în patru ape. Pridvorul a fost la început deschis, dar în prezent este închis cu scânduri. Pronaosul este despărțit de naos prin stâlpi și schelet din lemn închis cu scânduri, lăsând trei goluri dreptunghiulare de acces. Pronaosul, naosul și altarul au bolți octogonale de dimensiuni diferite. Spațiul interior nu mai are detaliile inițiale ale prelucrării lemnului, fiind
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
și acoperit cu învelitoare în patru ape. Pridvorul a fost la început deschis, dar în prezent este închis cu scânduri. Pronaosul este despărțit de naos prin stâlpi și schelet din lemn închis cu scânduri, lăsând trei goluri dreptunghiulare de acces. Pronaosul, naosul și altarul au bolți octogonale de dimensiuni diferite. Spațiul interior nu mai are detaliile inițiale ale prelucrării lemnului, fiind "simplificat" cu finisaje noi.
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
perioadă construirii sale. Totuși, cercetările arheologice efectuate aici în anul 1984 au scos la iveală ruinele unei biserici mai vechi, din lemn, pe temelie de piatră nelegata cu mortar, construită la sfârșitul secolului al XIV-lea. Cu acest prilej, în pronaosul acestei biserici a fost descoperit în iulie 1984 trupul unei domnite îmbrăcate în haine scumpe, având un inel de aur cu rubin. Cavoul datează din secolul al XVII-lea. Mormântul a fost bine conservat, iar hainele și tot inventarul au
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
puse în două sicrie mari și îngropate în cimitir, precum și două gropi comune cu câte 10 schelete, care proveneau probabil din timpul epidemiei de holeră din 1770. Reparațiile din 1893 au fost mai complexe. S-a înlăturat zidul despărțitor dintre pronaos și naos, s-a acoperit edificiul cu învelitoare din tablă, s-au amplasat cruci noi pe turla, s-a curățat pictură și s-a refăcut iconostasul. Meritul acestor reparații îi revine preotului paroh Constantin Sbiera, care a păstorit aici între
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
metoh al Mănăstirii Putna. În locul acestei bisericuțe de lemn, în anul 1673, domnitorul Ștefan Petriceicu zidește o biserică de piatră cu hramul Sf. Onufrie (sau Sf. Onofrei, după cum i se mai spune). Pe peretele pridvorului, deasupra ușii de acces în pronaos, se află pisania cu stema Moldovei, încadrată într-un arabesc, având următoarea inscripție în limba slavona: ""Aceasta biserică a zidit-o Io Ștefan Petriceicu Vodă cu soția sa Maria în anul 7181 (=1673)"". Biserică a fost sfințită de către mitropolitul Dosoftei
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
de 7 contraforturi cu înălțimea de 5 m. Conform istoricului de artă Vasile Drăguț, biserica este ""o replică a Putnei, la proporții mai mici, dar de o notabilă frumusețe"". . Interiorul frumos boltit al bisericii este format din 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în pridvor se face prin două uși de aceleași dimensiuni (una pe latura de sud și alte pe latura de nord, actualmente nefolosita). Pridvorul este luminat prin două ferestre mari pe latura de vest. Pridvorul este
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
altar. Intrarea în pridvor se face prin două uși de aceleași dimensiuni (una pe latura de sud și alte pe latura de nord, actualmente nefolosita). Pridvorul este luminat prin două ferestre mari pe latura de vest. Pridvorul este despărțit de pronaos printr-un perete masiv de piatră, străpuns de ușă de stejar care datează de la zidire. Pronaosul are în părțile laterale două nișe semicirculare, boltite, fiind împodobite cu arcuri paralele sculptate în piatră. Pronaosul este separat de naos nu printr-un
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
sud și alte pe latura de nord, actualmente nefolosita). Pridvorul este luminat prin două ferestre mari pe latura de vest. Pridvorul este despărțit de pronaos printr-un perete masiv de piatră, străpuns de ușă de stejar care datează de la zidire. Pronaosul are în părțile laterale două nișe semicirculare, boltite, fiind împodobite cu arcuri paralele sculptate în piatră. Pronaosul este separat de naos nu printr-un perete, ci prin două coloane masive de piatră ce formează trei arce boltite. Naosul se află
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
latura de vest. Pridvorul este despărțit de pronaos printr-un perete masiv de piatră, străpuns de ușă de stejar care datează de la zidire. Pronaosul are în părțile laterale două nișe semicirculare, boltite, fiind împodobite cu arcuri paralele sculptate în piatră. Pronaosul este separat de naos nu printr-un perete, ci prin două coloane masive de piatră ce formează trei arce boltite. Naosul se află cu o treaptă mai jos decât pronaosul și este lărgit cu două abside laterale străpunse de câte
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
semicirculare, boltite, fiind împodobite cu arcuri paralele sculptate în piatră. Pronaosul este separat de naos nu printr-un perete, ci prin două coloane masive de piatră ce formează trei arce boltite. Naosul se află cu o treaptă mai jos decât pronaosul și este lărgit cu două abside laterale străpunse de câte trei ferestre lărgite în interior și îngustate pe exterior. Deasupra naosului se află o turla octogonala sprijinită pe o bază stelata. Altarul are forma semicirculara, cu trei ferestre sub care
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
turle și are o învelitoare din tablă zincată. Intrarea în biserică se face prin două uși: una situată în peretele sudic al pridvorului și alta situată în peretele nordic al altarului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul, situat în partea de sud-vest a edificiului, are o formă dreptunghiulară și este închis. În peretele sudic se află o ușă de intrare mărginită de o parte și de alta de două ferestre dreptunghiulare. De asemenea
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]