2,009 matches
-
sensul de "mamă"); * specializarea formei de plural în funcție de sensul cuvântului: virus viruși (în domeniul informaticii), virusuri (în medicină); element elemenți (componente ale caloriferului), elemente (componente) etc. I.7.4. Principiul sintactic explică 29 scrierea omofonelor (a structurilor care au aceeași pronunție): o dată / odată, nici o dată / nici odată / niciodată, de loc/ deloc etc. De exemplu: A citit o dată textul. (numeral adverbial) A marcat o dată în agendă. (articol nehotărât + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu trei. (numeral cardinal + substantiv) A marcat o dată
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limbajului. O posibilă clasificare a tulburărilor de limbaj, ar fi: 1. Afaziile: afectează înțelegerea și exprimarea verbală și apare ca urmare a unor leziuni cerebrale ale centrilor limbajului. Sunt frecvente în accidentele vasculare cerebrale (la hipertensivi). 2. Dislaliile: defecte de pronunție a unor cuvinte determinate de leziuni sau malformații ale organelor fonatorii. Apar mai ales în corelație cu tulburările auditive (hipoacuzie). 3. Surdomutitatea: este o tulburare determinată de surditate congenitală sau câștigată. Întârzierea limbajului: este determinată de dezvoltarea insuficientă a funcțiilor
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
al slovelor vechi. Problema diminutivelor ("să intru într-o slujbuliță, sau pînișoară, să câștig la părăluțe, să-mi fac o căscioară și să trăiesc bine cu mescioara mea, cu vinișorul meu...") se transformă aiurea în bufonerie. Eliade parodiază cu plăcere pronunția victimelor sale, a dascălului ardelean, a cutărui căuzaș peltic, a lui C. A. Rosetti, "poețoiul" cu ochii "mai boboșați decât ai unui broscoi uriaș". Ocările țâșnesc negre, într-o retorică gâlgâitoare, cu o ură așa de materială încît pamfletul devine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
le cînta. ............................................................................. Cinstește ca fieșcare limba și neamu-ți mai mult...” pentru ca, numaidecît, gîndul să alunece spre latura comercială a lucrurilor. Dialectica lui Pann este, În rezumat, aceasta: mai demult, cînd nu existau traduceri, aveai dreptate, frate, „să te pocești” cu pronunția străină; acum Însă, cînd traducerile există, Îmbrățișează de grabă operele scrise „pe limba tatii ș-a mamii, pe care o și vorbești”! Abilă demonstrație! Întîi flatarea sentimentului național, apoi subtila reclamă a cărții. Urmează faza a treia: preîntîmpinarea (intimidarea) criticii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sau mai putin accentuate. Practicienii (logopezi, psihopedagogi, profesori de educație specială etc.) țin, în general, seama de ritmul propriu de dezvoltare psihică al fiecărui copil în diagnosticarea și terapia acestor tulburări de limbaj. Una dintre cele mai frecvente tulburări de pronunție este dislalia. Manifestată că o incapacitate a copilului de a emite foneme, atât în vorbirea spontană, cât și în cea repetată, izolat sau în silabe și cuvinte, aceasta tulburare nu este întotdeauna de natură patologica. La copiii dislalici apar deformări
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
dislalia. Manifestată că o incapacitate a copilului de a emite foneme, atât în vorbirea spontană, cât și în cea repetată, izolat sau în silabe și cuvinte, aceasta tulburare nu este întotdeauna de natură patologica. La copiii dislalici apar deformări în pronunția sunetelor, confuzii și înlocuiri ale sunetelor mai greu de pronunțat, o insuficiență diferențiere între sunetele sonore și cele surde etc. Dacă în vorbirea micului școlar este afectat un singur fonem sau foneme din aceeași grupa de articulare, vorbim de dislalie
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sau omitere se poate observa și la diftongi, triftongi, care sunt uneori reduși la o singură vocală. O altă tulburare de factură dislalică întâlnită la copiii cu deficiență de învățare cu care am lucrat o reprezintă agramatismul, în care, pe lângă pronunție, este tulburata și structura lingvistică. PĂrțile de vorbire nu sunt folosite corect în propoziție și în frază pentru că micul școlar nu respectă regulile gramaticale. În vorbirea acestor copii sunt frecvente propozițiile eliptice de subiect și predicat, sau propozițiile exprimate printr
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
maxilare, limba, buze, palat dur, palat moale), cum apar, de pildă, în rinolalie, tulburare în care se observă o deficiență de includere și distribuție a rezonantei nazale și se manifestă prin nazalizarea suplimentară/parazitara sau insuficientă a vorbirii. În rinolalie, pronunția sunetelor este defectuoasă, cu precădere a consoanelor „m” [i „n”. Alte cauze care pot genera dislalii funcționale sunt date de anomaliile sau leziunile organice periferice ale aparatului vorbirii sau de anumite deficite senzoriale. Astfel, o pondere semnificativă a dislalicilor cu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
63) sunt de părere că în antecedențele copiilor cu dislexie-disgrafie a existat o întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, consecințele acesteia observându-se în plan articulator, în planul vocabularului și al construcțiilor verbale. Astfel, sub aspect articulator, se constată o pronunție defectuoasă a consoanelor și grupurilor de consoane și o insuficiență discriminare fonetica, cu dificultăți în repetarea unui fonem, dificultăți de analiză și sinteză la nivel de sunete și cuvinte etc. Sub aspectul vocabularului, copilul dislexo disgrafic are, în general, un
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
anumite persoane. Situația poate dura câteva zile/săptămâni sau câțiva ani. Mutismul poate apărea la unii logopați pe fondul altor tulburări, ca reacție la metode psihopedagogice inadecvate sau datorită mediului școlar insecurizant și conștientizării handicapului verbal. O altă tulburare de pronunție pe care am întâlnit-o la școlarul mic este dizartria. Aceasta nu este o tulburare de vorbire, ci numai de rostire. Deci, nu afectează vorbirea în general, ci numai vorbirea rostita, care apare disritmică, disfonică, confuză, cu o pronunțată rezonanță
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
nu provoacă abandonarea celei incorecte, creându-se o juxtapunere continuă a frazelor corect construite cu cele incorecte sau incomplete. Că și în cazul logopatului fără deficiență mintală, cele mai frecvente tulburări de limbaj la elevii școlii speciale sunt tulburările de pronunție: dislaliile simple și polimorfe și, mai rar, se întâlnesc alalii și dizartrii. O altă tulburare des întâlnită la elevii cu deficiență mintală este întârzierea în dezvoltarea limbajului. Dezvoltarea întârziată se reflectă în plan fonetic, lexical, semantic, morfologic, sintactic și oglindește
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
revistă tulburările de limbaj propriu zise întâlnite la elevii integrați, o proporție însemnată o reprezintă dislaliile simple sau polimorfe, afectate fiind sunetele din grupa siflantelor, șuierătoarelor, africatelor și vibrantei r, adică sunetele care necesită o diferențiere mai fină. Stereotipiile de pronunție defectuoasă se asociază adesea cu tulburări ale citit-scrisului. De altfel, la clasele II-IV, frecvență cea mai mare este dată de tulburările limbajului scris. Dislexiiledisgrafiile întâlnite se prezintă sub diferite forme și intensități, de la simple greutăți în citire și scriere până la
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
activitățile de educare a limbajului. Dată fiind importantă ei, trebuie punctate valențele didactico-metodice ale demersului de analiză și sinteză fonetica. Metodă fonetica analitico-sintetică de bazează pe o particularitate a limbii române, în care scrierea se realizează în același fel cu pronunția, adică scriem așa cum pronunțam (există și unele excepții). Acesta metodă are două etape: analiza fonetica și sinteză fonetica. Succesul analizei și sintezei fonetice este obținut dacă se realizează participarea simultană a multor analizatori pentru educarea atenției în actul de comunicare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
fonetica analitico-sintetică, pentru că aceasta contribuie în mod direct la prevenirea și corectarea inversiunilor, omisiunilor, înlocuirilor de sunete/litere/silabe atât în rostire cât și în scriere. Se fac exerciții de analiză și sinteză fonetica pentru a exersă capacitatea de articulare, pronunție clară, corectă a sunetului în silaba și cuvânt. Aceste exerciții contribuie la dezvoltarea auzului fonematic, pentru ca elevii învăța să selecteze sunetul ce-l rostesc individual și, ulterior, în combinații de silabe și cuvinte paronime. Utilitatea acestor exerciții se găsește și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sinteză la nivel de silaba, trecerea de la silaba la cuvânt. Se insistă pe pronunțarea clară, corectă a sunetelor, silabelor, cuvintelor, fiind necesară implicarea multisenzorială în actul citit scrisului: analizatorul vizual, auditiv, verbo motor. Concomitent cu prevenirea și corectarea greșelilor de pronunție și exprimare, se are în vedere și reglarea respirației prin efectuarea constantă a unor exerciții specifice (vezi perioadă preabecedară), precum și formarea unui ritm normal de vorbire. În perioada preabecedară se pot efectua exerciții de analiză și sinteză fonetica, după cum urmează
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
chiar și în ciclul gimnazial. ● Citirea cuvintelor Pentru citirea cuvintelor, elevul trebuie să probeze anumite deprinderi: exprimarea articulata, pronunțarea clară și pe cât posibil corectă a silabelor, sunetelor și cuvintelor. Pe langă tulburările de limbaj, sunt copii ale căror greșeli de pronunție apar din folosirea unui limbaj incorect în familie (copii care spun „pane”, prăjâturî”, în loc de „pâine”, „prăjitură”). Aceste dificultăți de pronunție se reflectă negativ și în actul de scriere. 26 Pentru exersarea câmpului de citire de un cuvânt, copiii au parcurs
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și pe cât posibil corectă a silabelor, sunetelor și cuvintelor. Pe langă tulburările de limbaj, sunt copii ale căror greșeli de pronunție apar din folosirea unui limbaj incorect în familie (copii care spun „pane”, prăjâturî”, în loc de „pâine”, „prăjitură”). Aceste dificultăți de pronunție se reflectă negativ și în actul de scriere. 26 Pentru exersarea câmpului de citire de un cuvânt, copiii au parcurs și parcurg exerciții de exersare a auzului fonematic, exerciții prin care se respectă pauzele corecte în vorbire, accentuează corect cuvintele
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
minimalizata citirea-model. Chiar dacă elevii au deprinderi corecte de citire, citirea-model le oferă ocazia de a învăța prin imitație exprimarea clară, corectă, fluenta în comunicare, intonație portivită semnelor de punctuație etc. Acest procedeu de citire-model obligă practicienii la respectare unor cerințe: pronunție clară, corectă; ton potrivit conținutului citit; intonație adecvată, corespunzătoare semnelor de punctuație; 29 citire în ritmul potrivit nivelului clasei/elevului căruia ne adresăm; antrenarea citirii conștiente prin solicitarea elevilor de a urmări (cu degetul, cu bețișorul, cu stiloul închis, cu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Fiecare elev va fi solicitat să extragă un jeton / jucărie, pe care o va denumi. Apoi în cor toți elevii repeta denumirea obiectului. Profesorul întreabă „Cine face așa?”. Apoi copilul solicitat pronunța sunetul/onomatopeea. Se insistă până se obține o pronunție corectă (relativ corectă). Prin imitație, toți elevii vor pronunța la început cu voce șoptita, apoi cu voce tare. Se mimează acțiunea (în limbaj mimico-gestual). Elevii vor fi solicitați să pronunțe următoarele onomatopee: șarpele (șșș), albina (zzz), vântul (vâj), trenul (ss
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
procesul învățării și al recuperării copiilor cu dizabilități, deoarece computerul are două roluri importante: suport în comunicare, sprijin în învățare; Folosite în anumite contexte instructiv terapeutice, aplicațiile I.A.O. pot ajuta elevii să-și corecteze vorbirea și scrierea, ortografia, pronunția, auzul fonematic, pot sprijini elevii cu disgrafie și dificultăți de orientare spațio temporală, pot educa concentrarea atenției, coordonarea oculo-manuală etc. Derulând în școala specială un proiect destinat copiilor seropozitivi, cu deficiență mintală și tulburări de limbaj, unul din scopurile noastre
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Grădiniță specială Profesor Psihopedagog: Elenă Gina CORBAN Dată: 31 martie 2006 Grupa de recuperare deficiență: Dislalie polimorfa pe fond de deficiență mintală moderată Obiectul/activitatea: Terapia tulburărilor de limbaj Subiectul: Exersarea sunetului „s” în cuvinte Etapă terapeutică: Consolidarea deprinderilor de pronunție corectă a sunetului și cuvântului Scopul: Pronunțarea corectă a unor cuvinte care conțin sunetul „s” Tipul activității: terapie de grup Obiective operaționale Cognitive: O1 Să pronunțe corect sunetul „s” în vorbirea independența și în vorbirea reflectată. O2 Să articuleze corect
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sunetul „s” în diferite poziții: inițială, finala, mediana. Psihomotorii: O5 Să execute corect, prin imitație, mișcările aparatului fonoarticulator pregătitoare pentru obținerea pronununției sunetului „s”. O6 Să execute corect exerciții de inspir/expir. Obiective afective: Stimularea voinței de a-și îmbunătăți pronunția dislalică. Participarea cu interes la lecție. Strategia didactica: Metode și procedee: o Generale: jocul didactic, conversația , explicația, demonstrația, exercițiul, metoda fonetica analitico-sintetică. o Specific logopedice: exerciții speciale de gimnastică fonoarticulatorie, imitația, vorbirea reflectată. Material didactic: oglindă, baloane, imagini reprezentând obiecte
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
1, care n-a făcut parte, cel puțin în gândul lui Eminescu, din "elementele neistorice"2. Cu toată "necompetența" sa, Eminescu, cum am spus, atinge de câteva ori și problemele lingvistice. Ba are și câteva încercări de fonetică: studii asupra pronunției dialectale 3. În privința limbii, observăm două faze în cugetarea lui Eminescu. Eminescu dinainte de 1874, când se afla în străinătate și în legături strânse cu românii din Ardeal și din Bucovina, când nu căzuse cu totul sub influența "Junimii", este un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o purificare moderată: "Celor care vor o purificare absolută a limbii le vom 1 Scrieri politice și literare ăarticolul Monumenteî. 2 Mama lui Eliade, e drept, era grecoaică. Dar latiniștii au fost români curați. 3 Op. cit., p. 409 ăCestiuni de pronunție românească. Notițeî. răspunde că acele vorbe, pe care vor ei să le alunge, sunt așa de concrete, așa de încrescute în țesătura limbii române, încît trebuie să rupi țesătura toată ca să le scoți ă...î Celor care nu vor acea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
bătut joc cu cea din urmă cruzime de ardelenism. Vorbind de o piesă localizată (Revizorul lui Gogol), în care localizatorul, dl P. Grădișteanu, pune în gura unui tip graiul ardelean șarjat, ridiculizat, Eminescu protestează, zicând că: "...a face ridicolă o pronunție înlăuntrul unui ș-aceluiași popor este procedura unui om care caută efect cu orice preț"1 . Dar această "procedură a unui om care caută efect cu orice preț" este procedura lui Alecsandri din unele comedii! Este procedura lui Caragiale din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]