4,641 matches
-
costisitoarea activitate desfășurată din banii săi. Dacă s-ar recunoaște, ca în Statele Unite, că misiunea statului este de a procura tuturor o securitate deplină, această misiune ar putea fi îndeplinită cu câteva sute de milioane. Grație acestei economii, combinată cu prosperitatea industrială, va fi în sfârșit posibil să fie înființat impozitul direct, unic, lovind exclusiv proprietatea realizată de orice natură. Dar pentru asta, trebuie așteptat ca experiențe probabil crude să diminueze puțin credința noastră în Stat și să o mărească pe
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ei înșiși, în chestiunea tarifelor, germenii acestui comunism care îi înspăimântă acum, pentru că cereau legii suplimente de profit în prejudiciul claselor muncitoare. Vedeam că aceste clase nu vor întârzia să reclame de asemenea, în virtutea egalității, beneficiul legii aplicate să niveleze prosperitatea, ceea ce înseamnă comunism. Să se citească primul document emanat de la Asociația noastră, programul redactat într-o ședință pregătitoare, în 10 mai 1846; vă veți convinge care a fost gândirea noastră dominantă: Schimbul este un drept natural ca și Proprietatea. Orice
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Nu există zi în care să nu îmi ajungă cinci sau șase prin poștă, și toate, remarcați bine, complet diferite. Într-adevăr, nu este oare o nebunie să se creadă că o națiune poate gusta oarece odihnă morală și oarece prosperitate materială, când este admis în principiu că, de pe o zi pe alta, legislatorul poate să o arunce în întregime într-una din cele o sută de mii de matrici de fraternitate pe care a preferat-o momentan? Să îmi fie
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu impieteze asupra drepturilor celuilalt. Proba va fi cu atât mai interesantă, căci e o chestiune de fapt aceea că, popoarele care se apropie cel mai mult de acest sistem le depășesc pe toate celelalte în materie de securitate, de prosperitate, de egalitate și de demnitate. Da, dacă mi-ar mai rămâne zece ani de trăit, aș da cu plăcere nouă pentru a asista satisfăcut la realizarea unei astfel de experiențe în patria mea. Căci iată, mi se pare, lucrurile la
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
legislația să facă un pas înainte și că ea trebuia, în sfârșit, să se impregneze de principiul fraternității. De aici, aceste școli saint-simoniene, fourieriste, comuniste, oweniste; de aici, aceste tentative de organizare a muncii; aceste declarații că statul datorează subzistența, prosperitatea, educația tuturor cetățenilor; că trebuie să fie generos, caritabil, prezent pentru toți, devotat tuturor; că misiunea sa este de a alăpta copiii, de a instrui tinerimea, de a asigura locuri de muncă celor puternici, de a da pensii celor slabi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
parazit și devorant? Nu este oare clar, dimpotrivă, că acest angrenaj este de natură să absoarbă multe forțe utile și să reducă șit mai mult partea muncitorilor? Nu se vede de asemenea că aceștia vor pierde, odată cu o porțiune a prosperității lor, și o porțiune din libertatea lor? Din orice punct de vedere aș considera legea umană, nu văd că s-ar putea să i se ceară altceva în mod rezonabil decât Justiția. Că este vorba, de pildă, de religie. Cu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
bogăția, concluzia este că între oameni există deplasări de avere și niciodată progres general. Exact ceea ce spuneam la început. Dacă, dimpotrivă, vedeți adevărata bogăție în abundența lucrurilor utile capabile să ne satisfacă nevoile și gusturile, veți înțelege cum este posibilă prosperitatea simultană. Numerarul nu servește decât la a facilita transmiterea dintr-o mână într-alta a acestor lucruri utile, fapt care se îndeplinește la fel de bine cu o uncie de metal rar, ca aurul, și cu o livră de metal mai abundent
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
infinită a climatelor, a anotimpurilor, a forțelor naturale și a aptitudinilor, cu toate că Dumnezeu nu le-a repartizat atât de inegal între oameni decât pentru a-i reuni, prin schimb, în legăturile unei fraternități universale. Acest lucru înseamnă a stânjeni dezvoltarea prosperității publice, întrucât cel care nu este liber să facă schimb, nu este liber să își aleagă locul de muncă și se vede constrâns să dea o direcție falsă eforturilor, facultăților, capitalurilor și banilor pe care natura i-a pus la
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cantitate dată din propria muncă. Sub un regim liber, se vor vedea o grămadă de ambarcațiuni mergând să caute alimente și materiale în insulele și continentele vecine și ducând acolo ca plată produse prelucrate. Proprietarii se vor bucura de toată prosperitatea la care au dreptul să pretindă; va fi menținut un echilibru just între valoarea muncii industriale și valoarea muncii agricole. Dar, în această situație, proprietarii insulei fac un calcul: Dacă am împiedica proletarii să muncească pentru străini și să primească
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
politic: În opinia mea afirmă acesta instituțiile pe care le posedăm și cele pe care le putem obține pe căi legale sunt suficiente, dacă facem uz clar de ele, pentru a duce patria noastră la un înalt grad de libertate, prosperitate și grandoare. Dreptul de a vota impozitul, dând cetățenilor facultatea de a extinde sau de a restrânge după bunul plac acțiunea puterii, nu înseamnă oare administrarea de către public a lucrului public? Unde nu putem ajunge la uzul judicios al acestui
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Ciclurile economice de "avânt și cădere" sunt puse uneori pe seama sprijinirii pe piețe. Dovezile empirice arată însă că supraproducția generalizată nu este o trăsătură a piețelor; când mai multe bunuri și servicii sunt produse, prețurile se ajustează și rezultatul este prosperitatea generală, nu o "cădere". Când o industrie sau alta se extinde dincolo de capacitatea pieței de a susține profitabilitatea, intervine un proces de autocorecție și semnalele profitului fac ca resursele să fie redirecționate spre alte câmpuri de activitate. Nu există niciun
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să le respingem aplicarea la acele probleme la care ele oferă soluții eficiente și juste. Piețele libere probabil că nu rezolvă toate problemele imaginabile cu care s-ar putea confrunta umanitatea, dar ele pot să producă și produc libertate și prosperitate și există argumente în acest sens. Tom G. PALMER În aceeași colecție, au mai apărut (selectiv): Constituția libertății, Friedrich A. Hayek Democrația și alternativele ei, R. Rose, W. Mishler, Ch. Haerpfer Democrația și criticii ei, Robert A. Dahl Despre libertate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a rămas neschimbată 7500 de ani. Construirea marelui baraj de la Assuan (1971), ridicat pentru a controla curgerea fluviului, a furniza electricitate și o nouă irigare dăunează din pricina cantităților uriașe de apă ce se evaporă din rezervorul său, lacul Nasser. Marea prosperitate creată de Nil a permis egiptenilor să construiască temple și monumente închinate zeilor și regilor (Abu Simbel, Teba, Karnak, Luxor, Valea Regilor). Pe alocuri, străvechiul ritm al existenței, incluzând agricultura și pescuitul, par a nu se fi schimbat cu nimic
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
2 oare. Mulțămirea se vedea zugrăvită pe fețele profesorilor și a elevilor. Pe la sfârșitul mesei d. director al cursului superior a ridicat un toast în onoarea și pentru viitorul elevilor ce au sfârșit cursurile, pentru succesul urmașilor lor și pentru prosperitatea Institutului Academic, aducând cu deosebire mulțămiri în numele Institutului elevilor din acest an care au mănținut cu demnitate onoarea Institutului Academic la esamenul de bacalaureat din această sesiune și în particular a citat pe d. A. Păcleanu, care în tot timpul cât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prin purtarea esemplară, având totdeauna locul I-i între camerazii săi și pe care l-a păstrat și la bacalaureat. La acest toast au răspuns doi din elevi, esprimînd sentimentele lor de recunoștință corpului didactic al Institutului Academic și urând prosperitate școalei a căria bănci le părăsesc astăzi. [21 mai 1876] {EminescuOpIX 113} CASA DE DEPUNERI Notița din no. trecut privitoare la Constantin Arion, casierul dosit al Casei de depuneri și consemnațiuni, a fost ecoul unui vuiet public cam exagerat. Neputința
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au fost depus conform legii Cheri. Urmând regulele dinastiei otomane, prințul moștenitor legitim, sultanul Abdul-Hamid Khan, s-a suit pe tron astăzi 11 Chaban al anului 1293. Dumnezeu să 'ngăduie ca venirea sa să fie o cauză de fericire și prosperitate pentru toți supușii săi, Amin. Veți proclama în public avenirea Maiestății Sale. Urmând vechiului obicei în toate localitățile ce au un fort sau baterii se vor slobozi salve de câte douăzecișiuna bătăi de tunuri de cinci ori pe zi trei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce poate împăca toate popoarele, federalismul singura cale trainică care să le lipească unul de altul. Monarhia federalistă ar avea puterea necesității, ar fi dezlegarea definitivă a cestiunii naționalităților și ar cuprinde în sine o dezvoltare atât de multilaterală încît prosperitatea generală abia se poate calcula de prevederile omenești. Monarhia dualistă este tiranizarea popoarelor sub piciorul a două elemente numeric - neînsemnate și urâte de toți din cauza suficienții și aroganței lor. Aceste dezvoltări ni s-au părut necesare pentru a ilustra pericolul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în sara ședinței comitetului stângelor Senatului un discurs criticând într-un mod foarte viu actele guvernului și recunoscând că nici o tranzacțiune nu este posibilă. El sperează că Franța va intra într-o lungă perioadă de pace, de repaos și de prosperitate. O nouă reuniune plenară a stângelor Senatului s-au fixat pentru ziua de 6 noiemvrie. Se anunță că d. Fourtou pregătește elementele unui mare discurs, destinat a apară dinaintea Camerei politica urmată de guvern de la 16 mai. Le Soleil anunță
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui Morgenthau, recunoscută explicit de acesta: "Văzut în mod obiectiv, ca o realitate independentă de reflecție, interesul național poate fi înțeles ca esența comportamentului posibil, a cărui realizare într-o situație istorică concretă maximizează [interesele] existențiale ale statului [securitate, putere, prosperitate]" (Kindermann 1986: 20, trad. S.G.). În fiecare situație există, potrivit logicii interesului național, o alegere rațională optimă, indiferent dacă actorul este sau nu conștient de opțiunile pe care le are. În acest context trebuie înțeleasă perspectiva mai mecanică asupra balanței
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
esențiale ale statelor. Mulți au observat în ultima vreme că scopuri legate de bunăstare au venit în completarea vederilor tradiționale privind puterea și teritoriul". (Holsti 1985: 140) Robert Gilpin este unul dintre cei care au pus în evidență relația dintre prosperitate și putere, iar Holsti l-a inclus în paradigma clasică fără să se gîndească prea mult. Gilpin definește totuși această relație dintre prosperitate și putere într-un mod nu foarte diferit de autorii neomarxiști. Sinteza sa, așa cum vom vedea mai
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
teritoriul". (Holsti 1985: 140) Robert Gilpin este unul dintre cei care au pus în evidență relația dintre prosperitate și putere, iar Holsti l-a inclus în paradigma clasică fără să se gîndească prea mult. Gilpin definește totuși această relație dintre prosperitate și putere într-un mod nu foarte diferit de autorii neomarxiști. Sinteza sa, așa cum vom vedea mai tîrziu (capitolul 11), este cu siguranță mult mai departe de disputa asupra polarității, decît de autorii neomarxiști (Cardoso, de pildă). Aceasta nu este
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
corporațiilor multinaționale. Urmînd un raționament al lui Giovanni Arrighi, Bruce Russett spune: "Decolonizarea înseamnă accelerarea introducerii ca-pitalismului avansat în lumea a treia, iar SUA reprezentau capitalismul cel mai eficient. Regimurile postbelice din domeniul comerțului și al finanțelor internaționale au adus prosperitate în întreaga lume, și nu în ultimul rînd în Statele Unite". (Russett 1985: 218) În al doilea rînd, dacă luăm în serios interpretarea menționată mai sus asupra căderii sistemului Bretton-Woods, rezultă că esența explicației se modifică, de la declinul puterii relative, la
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
interesele membrilor dominanți [ai statelor]", sau ale coaliției conducătoare (Gilpin 1981:19). Totuși, atunci cînd continuă discuția asupra așa-numitelor interese ale politicii externe sau naționale, el revine la o poziție universalistă, în care interesele sînt cele de securitate și prosperitate și sînt consecințe logice ale intereselor permanente la nivel individual. Astfel Gilpin rămîne indecis de partea cui să se alăture în ceea ce Raymond Aron a numit "dialogul dintre Clausewitz și Lenin": "[Clausewitz] nu pune în discuție noțiunea de bine comun
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
asupra maturității statului francez unitar. Reflecția se va produce în cadrul societății franceze, trecând peste deosebirile de culoare politică, cu precădere referitor la pagubele pe care lipsa descentralizării și a regionalizării le pot provoca asupra modernizării gestiunii afacerilor publice și a prosperității cetățenilor francezi. În fine, și mai ales pentru cei ce sunt interesați în detaliu de politicile publice, autorul prezintă de o manieră explicită în capitolele sale: sistemul de vot în cadrul alegerilor locale, reprezentarea politică la nivelul comunei, orașului, departamentului și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
trebuie să plece de la colectivitățile teritoriale, aducând în cadrul dezbaterii propuneri proprii. Nu în ultimul rând, discutăm și despre dezvoltarea atașamentului membrilor comunității față de valorile pe care le consideră cele mai reprezentative, dar și de implicarea constantă și voluntară în asigurarea prosperității colectivităților ce-i definesc. Parcurgând paginile acestei cărți, vom putea ,,simți românește" pe pielea ,,franceză" a administrației locale. Nu trebuie, așadar, să (mai) inventam nimic, ci doar să deschidem bine ochii și să vedem ce se întâmplă în jurul nostru, în
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]