2,042 matches
-
englezești respectiv Canadiene .După câtva timp ce au ajuns agenții un Volkswagen dotat cu explozive a fost amplasat pe strada respectivă (Rue verdum ) îndreptat spre apartamentul închiriat.Pe data de 22 Ianuarie 1979 , ora 3:35 după amiază Salameh și protectorii săi mergeau pe stradă într-un Chevrolet iar în acel timp explozivul din Volkswagen a fost detonat din apartament prin intermediul undelor radio, omorând pe toți cei aflați în automobil.După cinci eșecuri de al asasina pe Salameh , Mossad a reușit
Operațiunea Mânia lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/322246_a_323575]
-
al lui Brahma în mână. Se spune că după această întâmplare Bhairava a fost pedepsit să devină un cerșetor timp de doisprezece ani. În cele din urmă Brahma l-a iertat și întâmplarea a fost dată uitării. Bhairava este considerat protector al zeităților hinduse de sex feminin. De asemenea el este venerat în budism și jainism.
Bhairava () [Corola-website/Science/329546_a_330875]
-
vreme, își va diminua și ea,substanțial,suprafața, populația și puterea economică, fapt care nu va face decât să faciliteze viitoarele pierderi produse de către creștinătatea orientală în fața islamului, pierderi care vor culmina, în 1453, cu desființarea Imperiului Bizantin, leagănul și protectorul ortodoxiei . Diferitele dezvoltări istorice ale Imperiului Oriental (bizantin) și-ale celui Occidental (romano-barbar), cu trecerea timpului, au accelerat un proces de diferențiere tot mai mare între cele două comunități creștine. Aceste diferențieri atingeau atât aspecte doctrinare, cât mai ales formule
Creștinismul în Europa () [Corola-website/Science/329689_a_331018]
-
Capua pentru ceremonie. Probabil suveranul pontif spera să utilizeze Capua ca pe o contrapondere față de Apulia, așa cum se procedase în zilele bunicului și străbunicului lui Robert. De asemenea, se poate ca Robert să fi avut în intenție să devină principalul protector al papalității, după modelul antecesorilor săi. Cu toate acestea, sănătatea sa era fragedă și în curând a căzut bolnav. În cele din urmă coaliția a început negocierilor odată cu sosirea lui Roger în fruntea unei armate. Honoriu chiar a reușit să
Robert al II-lea de Capua () [Corola-website/Science/328144_a_329473]
-
Mediu, rezultând în final o bazilică romanică. În 1598 bazilica a fost grav avariată, iar după mai multe încercări eșuate de restaurare și reconstrucție prințul-arhiepiscop Wolf Dietrich (arhiepiscop în perioada 1587-1612) a ordonat demolarea clădirii. Wolf Dietrich a fost un protector și susținător al arhitecturii baroce moderne din Italia, pe care a văzut-o în special la Roma. El a dispus construirea în apropiere a clădirii "Alte Residenz", care este în prezent anexată la catedrală. Wolf Dietrich l-a angajat pe
Domul din Salzburg () [Corola-website/Science/328210_a_329539]
-
de a doua expediția împotriva Bizanțului a unchiului său, din 1084-1085. El s-a aflat alîturi de Guiscard când acesta se află pe patul de moarte și a rămas loial față de moștenitorul desemnat de unchiul său, Roger Borsa, al cărui protector a devenit. Robert și-a continuat cuceririle, acestea desfășurându-se dincolo de Fortore și ajungând până la Tronto. El a guvernat de la Bovino (cucerit în 1100) la Ascoli Piceno. Se poate să se fi aflat la conducere și în Dragonara. Până la sfârșitul
Robert I de Loritello () [Corola-website/Science/328228_a_329557]
-
normand din Dinastia Hauteville din sudul Italiei. Abelard era fiul mai mare al lui Umfredo, conte de Apulia și Calabria (1051-1057) cu soția sa, longobarda, Gaitelgrima de Salerno. Abelard urma să moștenească pământurile tatălui său, însă Robert Guiscard, unchiul și protectorul său, ales conte la moartea lui Umfredo, le-a confiscat. În aprilie 1064, Abelard s-a aliat cu trei baroni nemulțumiți: (Godefroi de Conversano, Josselin de Molfetta și Robert de Montescaglioso), într-o rebeliune contra lui Robert Guiscard, care tocmai
Abelard de Hauteville () [Corola-website/Science/328227_a_329556]
-
Rumänisch-griechisch-orientalische Kaiser-Jubiläums-Kirchenbau- und Kirchengründungsverein in Wien", cu referire la jubileul de domnie al împăratului Franz Joseph I din anul 1908. Alexandru Lupu, pe atunci colonel, ulterior general, a deținut funcția de președinte al acestei asociații. A mai fost inițiator și protector al „Clubului Român” în capitala imperiului, de asemenea membru de onoare al asociației „România Jună”. O activitate foarte importantă, așa cum se desprinde din memoriile sale a fost hotărârea de a compune o listă a românilor din Viena. În decursul anului
Alexandru Lupu () [Corola-website/Science/328309_a_329638]
-
se vor căsători fără voia directoarei din mânăstire. În anul 1902 a pus bazele "Casei Naționale", un fond destinat înființării "primului Museu istoric și etnografic al Românilor de sub coroana Sfântului Ștefan." Ideea zămislită în inima câtorva români în frunte cu protectorul lor, generalul Alexandru Lupu, de a aduna pe toți coloniștii trup s-a făcut în anul 1903, când s-a înființat societatea „Clubul Român” la Cluj. El a fost de asemenea membru în prezidiul „Oesterreichischer Reichsverein” (Asociația Austriei Imperiale), și
Alexandru Lupu () [Corola-website/Science/328309_a_329638]
-
Astfel, Dapontes a demisionat și s-a îndreptat spre Constantinopol, cu intenția de a deveni consul din partea Angliei și a Veneției în insula sa natală. El și-a schimbat planurile, însă, la insistența lui Ioan N. Mavrocordat (fratele fostului său protector), care uneltea pe lângă Înalta Poartă pentru a obține tronul Moldovei. Ajuns domn, în iunie 1743, acesta l-a numit pe Dapontes șeful deplin al cancelariei princiare de la Iași și ulterior i-a încredințat dregătoria de căminar. În paralel, Dapontes deținea
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
anii 1736-1739. Este de menționat totuși că informațiile din această lucrare, deși aparțin unui martor ocular, trebuiesc utilizate cu precauție, atât prin prisma dorinței autorului de a nu supăra pe politicienii din Constantinopol, cât și prin aceea de a plăcea protectorului său princiar. Facsimile digitale ale operelor, în limba greacă, pe "site"-ul Anemi - The Digital Library of Modern Greek Studies :
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
amanta regelui Sigismund). Constance vorbea spaniola, latina și italiana. Ea a învățat poloneza după nuntă, dar nu-i plăcea să o vorbească. A fost o femeie foarte religioasă, mergând la slujbă de două ori pe zi. A fost, de asemenea, protectorul clericilor, pictorilor și arhitecților. În 1623, Constance a cumpărat Żywiec din Mikołaj Komorowski, care era interzis de lege pentru membrii Familiei Regale și a cauzat neînțelegeri cu Parlamentul. Mai târziu, aceasta le-a interzis evreilor să se stabilească în oraș
Constance de Austria () [Corola-website/Science/327543_a_328872]
-
Poemul 29 a celei de a trei cărti a Odelor, în care laudă virtuțile unei vieți simple, rustice, în comparație cu aceea a unei poziții de putere care este însoțită de mii de amenințări și griji. În această chemare adresată prietenului și protectorului său, Gaius Mecenas, Horațiu descrie "Siculae dapes" sau "Sărbătorile siciliene" ca nemaiaducând nici o plăcere unui om "deasupra capului căruia atârnă o sabie ("destrictus ensis")”. Fraza deasemenea a ajuns sa fie folosită pentru descrierea oricarei situații cu un posibil sfârșit tragic
Damocles () [Corola-website/Science/327538_a_328867]
-
său din Sandomierz lui Henric. Conrad, nu intenționa să se lupte cu enroma popularitate a guvernului lui Henric, atât din Silezia cât și din Polonia Mică. În 1232, Henric a intrat în Cracovia și a fost proclamat Mare Duce și Protectorul Poloniei, și cu toate acestea, și-a recuperat în cele din urmă titlurile și puterea pe care Vladislav al II-lea Exilatul, bunicul său, o pierduse în 1146. În 1232, Henric a avut, de asemenea, oportunitatea de a câștiga Polonia
Henric I cel Bărbos () [Corola-website/Science/330645_a_331974]
-
și alte abuzuri vechi de putere ale șleahtei, au fost garantate în calitatea de părți inalterabile ale acestei noi constituții. Polonia a fost, cu toate acestea, obligată să semneze un tratat de garanție cu Rusia, iar Ecaterina era impusă ca protector (garant) a sistemului politic polonez. Sistemul nu putea fi modificat fără aprobarea Rusiei, astfel Comunitatea devenea protectorul de facto rusesc. Adevărata putere în Polonia era deținută de ambasadorii ruși, iar regele polonez a devenit la gradul semnificativ de executor al
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
acestei noi constituții. Polonia a fost, cu toate acestea, obligată să semneze un tratat de garanție cu Rusia, iar Ecaterina era impusă ca protector (garant) a sistemului politic polonez. Sistemul nu putea fi modificat fără aprobarea Rusiei, astfel Comunitatea devenea protectorul de facto rusesc. Adevărata putere în Polonia era deținută de ambasadorii ruși, iar regele polonez a devenit la gradul semnificativ de executor al voinței lor. Această situație a provocat în 1768 o revolta catolică și un război civil cunoscut sub
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
Tezeu a abandonat-o pe prințesa Ariadna din Cretă pe insula această după ce ea l-a ajutat să îl ucidă pe Minotaur și a scăpat din labirint. Dionysos (zeul vinului, festivități și a energiei primordiale a vietii), care a fost protector al insulei, s-a întâlnit cu Ariadna și s-a îndrăgostit de ea. Mitul Ariadnei este, de asemenea, amintit în opera lui Richard Strauss "Ariadne auf Naxos" (Ariadna pe Naxos). Peșteră Zâs, locuită în epoca neolitica, conținea obiecte de piatră
Naxos () [Corola-website/Science/330827_a_332156]
-
și Samos). Cresus visează moartea fiului său Atys, provocată de un „vârf de fier”, si depune orice efort pentru a-l proteja. Lăsat să vâneze marele mistreț alături de ceata de bărbații curajoși ai Lidiei, Atys moare accidental chiar de mâna protectorului său, Adrastos. Cresus află că perșii conduși de regele Cirus cotropesc Asia și trimite soli la Oracolul din Delfi, în privința atacării invadatorilor perși. Oracolul din Delphi îi răspunde că "„Dacă treci râul Halys (azi Kızılırmak) vei distruge o mare împărăție
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
este unul dintre cei opt mari bodhisattva ai budismului Mahayana . De asemenea , este unul dintre Cei Treisprezece Buddha ai sectei Shingon , din Japonia . În budismul tibetan , Mahasthamaprapta este asimilată cu bodhisattva Vajrapani, fiind considerat una din încarnările ei și un protector al lui Buddha . Mahasthamaprapta este unul dintre cei mai vechi bodhisattva și unul dintre cei mai puternici și mai venerați , mai ales în secta Pmântului Pur unde are un rol important în timpul citiri sūtrei Vieții Infinite . Ea este de asemenea
Mahasthamaprapta () [Corola-website/Science/330287_a_331616]
-
VI-VII, toate aceste popoare menționate au renunțat la arianism și s-au convertit la romano-catolicism. În secolul al-III-lea, francii au migrat în Galia (Franța de azi), iar în anul 498 sub regele Clovis au adoptat creștinismul. Francii au devenit protectorii Bisericii Romane și s-au angajat în lupta împotriva ereticilor arieni și a păgânilor. Alemanii și ceilalți germanici din Europa Centrală au adoptat creștinismul între secolele VII-VIII, în urma eforturilor Sfântului Bonifaciu și a cuceririlor lui Carol cel Mare, împăratul francilor
Creștinarea popoarelor germanice () [Corola-website/Science/330420_a_331749]
-
Mendoza și că un fel de ministru de finanțe sau consilier financiar al regilor catolici Isabela I a Castiliei și Ferdinand al II-lea de Aragon. A contribuit cu împrumuturi masive la finanțarea războiului Castiliei contra Granadei, apoi,poate, împreună cu protectorul și prietenul său din Castilia, Avraham Senior, a participat la finanțarea proiectului de expediție transatlantice a lui Cristofor Columb. În acea perioadă Abrabanel și-a reluat muncă la comentariile la cărți ale Bibliei, după Deuteronom, cartea Iosua, Judecători, și cartea
Isaac Abrabanel () [Corola-website/Science/329093_a_330422]
-
secolul al XVII-lea. Peste altarul principal se află un baldachin înalt de marmură neagră susținut de patru piloni, concepuți de către Giovanni Battista Trevano și Matteo Castelli între 1626 și 1629. Sub boltă este plasat un sicriu de argint al protectorul național, sfântul Stanislau (Stanisław), creat între 1669-1671, după ce cel anterior (donat în 1512 de către regele Sigismund I cel Bătrân), a fost furat de suedezi în 1655. Cel mai remarcabil obiect din catedrală este probabil Crucifixul lui Iisus Hristos cel Negru
Catedrala Wawel () [Corola-website/Science/329181_a_330510]
-
impunătoare și bine echipate teatre din Europa. Opera Națională poloneză a fost cel mai mare teatru din lume. Potrivit planurilor din 1825 a lui Antonio Corazzi, fațada de Teatrului Mare a fost prezentată cu o sculptură triumfală a lui Apollo, protectorul artelor, conducând un car tras de patru cai. Cu toate acestea, înfrângerea în Revolta din Noiembrie a fost cauza care a dus la abandonarea ideii, iar frontonul deasupra fațadei principale a rămas gol aproape 200 de ani. În cele din
Teatrul Mare din Varșovia () [Corola-website/Science/329229_a_330558]
-
Ferdinand al II-lea de Aragon, incitând condamnări pentru corupție datorită cheltuielilor sale risipitoare ale Trezoreriei Publice pentru a-și recompensa căpitanii și soldații săi. Moartea reginei Isabelei I de Castilia în 1504 l-a privat de un prieten și protector, fiind rechemat în 1507. Ferdinand l-a lăudat cu titluri și cuvinte frumoase, dar l-a lăsat fără activitate pentru tot restul vieții. Văduv la vârsta de 36 de ani, s-a căsătorit cu Luisa Manrique de Lara, una dintre
Gonzalo Fernández de Córdoba () [Corola-website/Science/329281_a_330610]
-
la Academia din Munchen. Școlile private au primit o mulțime de pictori polonezi cum au fost Stanisław Grocholski și Alfred Wierusz-Kowalski. Similar la München au venit Roman Kochanowski și Władysław Czachórski. În Munchen era și Ignacy Korwin Milewski, mare colecționar, protector și patron al artelor. Majoritatea celor 200 de tablouri colecționate de el sunt acum expuse la Muzeul Național din Varșovia. Munchenul era denumit în glumă „"Călugării"” sau „"Bavarezii atenieni"”. Între anul 1836 și primul război mondial numărul polonezilor munhenezi era
Grupul de la München () [Corola-website/Science/329309_a_330638]