3,325 matches
-
cuprinde unele dintre primele încercări din literatura de specialitate autohtonă de a analiza, prin apelul la instrumente bazate pe cea mai influentă paradigmă actuală din știința politică - teoria alegerii raționale - aspecte ale fenomenelor politice din România. Termeni precum votant median, proximitate, direcționalitate, putere de veto, partid cartel - pentru a da doar câteva exemple -, deși esențiali pentru cercetarea științifică a fenomenelor politice, nu se numără printre conceptele cele mai utilizate de către cei care susțin azi că practică știința politică în România. Nu
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
refractă de mai multe ori prin norii stratosferici aflați la înălțimi foarte mari. De asemenea, la ieșirea din nor, fasciculul luminos suferă fenomenul de difracție, explicând astfel fenomenul de iridescență a norilor stratosferici polari. Spectaculoasele aurore polare În regiunile din proximitatea zonelor polare apare ca rezultat al impactului particulelor de vânt solar în câmpul magnetic terestru un fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă observată pe cerul nocturn, numit auroră polară. Când apare în emisfera nordică, fenomenul e cunoscut sub
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
3 dacă dizolvarea Parlamentului este posibilă după două încercări eșuate de a forma guvernul și valoarea 4 dacă decizia de dizolvare a Parlamen tului nu depinde de încercarea de a forma guvernul. De asemenea, voi introduce în acest model variabila Proximitatea alegerilor pentru a testa ipoteza I.4. Guvernele minoritare se formează mai degrabă odată cu apropierea alegerilor generale. Această variabilă va lua valoarea 1 dacă formarea coalițiilor are loc în primul an al ciclului electoral, valoarea 2 dacă formarea coalițiilor are
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
convocarea alegerilor anticipate nu depind de formarea guvernului, s-au format 15.5% (17 cazuri) dintre coaliții. În ceea ce privește măsura în care instituțiile analizate influențează formarea guvernelor minoritare am inclus variabilele Votul constructiv de neîncredere, Votul de învestitură, Dizolvarea Parlamentului și Proximitatea alegerilor într-un model de regresie logistică. Modelul explică 20.4% (vezi Naglekerke R²) din variația determinatei. Rezul tatele acestuia confirmă rezultatele analizei datelor. Astfel, instituțiile care afectează formarea guvernelor minoritare sunt Votul de învestitură, Proximitatea alegerilor și Votul constructiv
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
învestitură, Dizolvarea Parlamentului și Proximitatea alegerilor într-un model de regresie logistică. Modelul explică 20.4% (vezi Naglekerke R²) din variația determinatei. Rezul tatele acestuia confirmă rezultatele analizei datelor. Astfel, instituțiile care afectează formarea guvernelor minoritare sunt Votul de învestitură, Proximitatea alegerilor și Votul constructiv de neîncredere. Concluzii În acest articol am analizat în ce măsură natura regulilor instituționale din Europa Centrală și de Est favorizează formarea guvernelor minoritare. Analiza cuprinde 110 guverne formate în zece state din spațiul studiat: Bulgaria, Estonia, Letonia
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
Estonia, Polonia și Slovacia. Rezultatele analizei cantitative a datelor arată că probabilitatea formării coalițiilor cu formule minoritare crește în cazul statelor în care dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate sunt posibile după două încercări eșuate de formare a guvernului. În ceea ce privește proximitatea alegerilor ca variabilă care influențează formarea coalițiilor, din analiza cantitativă a datelor putem observa că în cazul coalițiilor formate în al doilea, al treilea și al patrulea an al ciclului electoral proporția guvernelor minoritare o depășește pe cea a guvernelor
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
și valoarea 0 în cazul în care coaliția guvernamentală ia forma unui guvern majoritar. Variabilele independente au măsurat tipul de vot de neîncredere, necesitatea votului de învestitură, natura regulilor de dizolvare a Parlamentului și de convocare a alegerilor anticipate și proximitatea alegerilor. Rezul tatele modelului au arătat că, la un nivel semnificativ din punct de vedere statistic, factorii care determină formarea guvernelor minoritare sunt necesitatea votului de învestitură și proximitatea alegerilor. Cu alte cuvinte, guvernele minoritare se vor forma mai degrabă
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
de dizolvare a Parlamentului și de convocare a alegerilor anticipate și proximitatea alegerilor. Rezul tatele modelului au arătat că, la un nivel semnificativ din punct de vedere statistic, factorii care determină formarea guvernelor minoritare sunt necesitatea votului de învestitură și proximitatea alegerilor. Cu alte cuvinte, guvernele minoritare se vor forma mai degrabă când procedura votului de învestitură nu este necesară, când votul de neîncredere al Parlamentului este simplu și în cel de-al treilea an al ciclului electoral. Astfel, această cercetare
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
escaladarea complexității, inclusiv prin aculturație, sau, dimpotrivă, accentuarea unor riguroase mecanisme de control social, menite a conserva egalitarismul(Binmore 2001). În fapt, chiar înainte de primele contacte coloniale, vânătorii și culegătorii trăiau deja, în majoritatea lor, în diverse relații, inclusiv de proximitate, cu populații agricole sau pastorale, devenind rapid parte a „sistemului mondial” modern (Headland & Reid 1989; Kusimba 2005; Layton 2001). Astfel că, dacă nu se poate contesta caracterul original al modului de viață vânătoresc, este mult mai dificil de demonstrat, în
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
1987) - care limita prezența celei de-a treia generații, capabilă să supravegheze copiii, chiar și în ipostaza unei înțărcări rapide -, robustețea femeilor și a progeniturilor s-ar explica pe seama unor existențe autonome economic, femeile și copiii exploatând arealul din imediata proximitate a campamentelor. Din nefericire, ipoteza își pierde din vedere propriile premise, adică tocmai contextul climatic al existenței din Paleoliticul mijlociu (respectiv consumul energetic), dar și dovezile arheologice - care indică în același timp absența tehnologiei de procesare a resurselor vegetale, inclusiv
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
2001; Lalueza et al. 1996; Richards 2009; Stiner & Munro 2002). Sunt inovațiile tehnologice și vitalitatea acestor populații cele care au făcut posibilă colonizarea efectivă a zonelor reci, cu întregul cortegiu de implicații ale acestui fapt: extensiunea rețelelor demografice, evadarea din „proximitatea” relațiilor sociale și apariția unei „diaspore globale” (Gamble 1999, 2008), escaladarea identității etno-stilistice a grupurilor (Vanhaeren & D’Errico 2006) și apariția manifestă a unor forme de inegalitate socială (Vanhaeren & D’Errico 2005, Zilhao 2005, Harrold 1980). Toate aceste elemente par
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de performantă pentru a permite ocuparea, în perioadele climatice mai puțin ostile, a unor nișe ecologice noi și pentru susținerea unei alimentații bazate pe animalele de talie medie și mare, tehnologia musteriană, ca și organizarea socială, aflată încă sub domnia „proximității” (Gamble 1998), erau insuficiente pentru contracararea eficientă a episoadelor climatice riguroase. Consecința inevitabilă a reprezentat-o, fără îndoială, o mortalitate generală mult peste cotele acceptate etnografic și o fragilitate demografică care, într-un context competitiv, i-a condamnat cel puțin
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
reproducă în sfera subiectului și să elibereze din ea forma ca principiu și ca proiecție a voinței de limitare. Privirea, care conține în sine germenele departelui, este o trădare potențială a formei; pentru a percepe forma trebuie să rămâi în proximitatea ei. Și tocmai de aceea tactilul, singurul dintre simțuri care se naște prin anularea oricărei distanțe, prin contact, reprezintă suprema fidelitate față de formă; nu văzul, ci atingerea îi dă corpului o certitudine de existență. Însă când această căutare a formei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de la forțele aeriene, care dacă nu întâlnesc ținta explodează. Ale noastre pot cădea cu botul în pământ și nu explodează. S.B.: Deci, nu se autodistrug dacă nu au atins ținta. N.B.: Nu, numai dacă ating ținta, este o zonă de proximitate de 25 de metri. S.B.: De unde credeți că au apărut acele simulatoare, acele corpuri de exercițiu? N.B.: Personal, cred că toată această acțiune, contrar a ceea ce spun unii că a fost spontană, nu a fost deloc spontană. Mișcarea "spontană" a
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
dacă nu strigi?" (vezi nota 12) -, cât dialogul pe care l-ar putea avea. Descrierea background-ului tabloului sesizează o schismă a spațiului pictural ce poate sugera chiar schisma din realitate. Ioana observă astfel că există un "spațiu sănătos" în proximitatea lacului ("iarba maronie", "spațiul întins") și că acesta e amenințat de ciori ("Privind cu atenție, Ioana avu senzația că puținele ciori au început să zboare, că în urma lor sunt altele care vor acoperi cerul, vor umbri iarba maronie, apa verzuie
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Structural, amândouă mizează pe balansul între prim-plan și planul secund. Invetarul elementelor compoziției picturale care sunt transpuse în discurs verbal este aprope identic (lipsește biserica, element care nu mai este reluat în a doua descriere) - coloana de orbi, cerul, proximitatea lacului, persoana cu îmbrăcăminte vermillon. Ceea ce justifică prezența acestei reveniri a autorului - prin intermediul naratoului heterodiegetic - la tablou este potențialul lui psihologic. Tabloul funcționează ca un marker psihologic pentru personajul feminin, iar descrierea ekphrastică devine un instrument de a demonstra flexibilitatea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
prin chiar utilizarea noțiunilor de infinit și nenăscut. Astfel, în jurul abisului intradivin există un cerc de tăcere. Nu este vorba de o imposibilitate logică, umană, ci de profunzimea insondabilă a ființei dumnezeiești; întunericul inerent credinței protejează taina de nepătruns a proximității lui Dumnezeu. Teoria palamită este elocventă în privința decelării cu acuitate a misticii ortodoxe. Este mistica paradoxală a întunericului dumnezeiesc, rază a luminii sale. De la stadiul cunoașterii umane, Sfântul Duh trece ființa, prin participare, la stadiul cunoașterii divine. În plus, aceasta
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cu cine se căsătorește?). Toate societățile sunt într-o anumită măsură endogamice (căsătoriile sunt între "semeni"), dar toate țin cont, de asemenea, de un principiu exogamic care îi obligă să se căsătorească în afara grupului de rude apropiate. În ceea ce privește definiția acestei proximități care interzice sexualitatea și căsătoria, ea variază în funcție de culturi și nu este deloc prescrisă de către o lege naturală. În sistemele de schimburi matrimoniale, distingem sisteme elementare, sisteme semi-complexe și sisteme complexe. Primele prescriu sau îndrumă înspre o formă precisă de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
prin a apropia modelul de cel al structurilor elementare. Asemenea sisteme precizează grupurile în care nu te poți căsători. În schimb, sistemele complexe proclamă libertatea alegerii, dar, în mod evident, determinismele sociologice (origine socială, bogăție, nivel de studii, formare, cultură, proximitate geografică, presiune socială etc.) restrâng această libertate teoretică. Sistemele care îi obligă pe cei care își iau soții să "plătească" o compensație matrimonială (în general codificată cu grijă sub formă de bunuri de prestigiu, capete de vită, bucăți de stofă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și în primele trei secole ale erei creștine, populațiile nomade sarmatice ajung treptat, spre finalul acestui interval, pe măsura antrenării lor în fenomenul generalizat al marilor migrații, să înregistreze - în avansarea lor lentă spre vest - prezențe tot mai pregnante în proximitatea Dunarii de Jos. Prefigurând dinamica unui traiect direcționat către centrul și - finalmente - vestul Europei, punctele terminale ale afirmării politicomilitare autonome a formațiunilor sarmato-alanice târzii, evoluțiile din zonele dunarene urmează unor contacte stepice și silvo-stepice preliminare, care au angajat masele iranofone
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
pancreasului cefalic - debut: insidios; sindrom dispeptic nespecific: senzația de greață (inapetență; discretă jenă În hipocondrul drept); astenie, scădere ponderală; tromboflebite ale membrelor inferioare, migratorii. - perioada de stare (tumoralăă: - tabloul este dominat de icter (75 % din toți pacienții) cu caracter retențional (proximitatea de căi biliare → icter → diagnostic ceva mai precoce): progresiv, apiretic, nedureros; până la tentă melas; Însoțit de prurit și bradicardie: precede icterul; - durerea: frecvent lipsește; jenă; senzația de greutate; accentuată de alimentație. - anorexia - electivă pentru grăsimi și carne; - vărsăturile - rare; - diareea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
O altă zonă vulnerabilă ecologic, supusă unei presiuni antropice agresive prin acțiunea combinată a poluanților, este triunghiul ȚuțoraHolboca-Tomești, unde acționează poluanți din surse majore cum ar fi CET (termocentrala), depozitul de deșeuri menajere Tomești, Stația de epurare a municipiului Iași, proximitatea zonei industriale a orașului, cariera de argilă a SC Ceramica SA, respectiv SC Comtom SA (combinatul de creștere a porcinelor) Tomești. Pe teritoriul judeșului Iași a fost inventariată în anul 2000 o suprafață de 27.924 ha afectată de alunecări
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
din contră că eu stăteam mai mult (IVLRA: 57-58) Dacă pronumele personale ancorează deictic sau anaforic referentul prin raportare la instanțele discursive (eu, tu, el), pronumele demonstrative ancorează referentul într-o manieră mai complexă, prin raportare la două axe semantice: proximitate - distanță, respectiv identitate - diferențiere spațio-temporală și cognitivă. De aceea, accesibilitatea discursivă a demonstrativelor este condiționată de o cantitate mai mare de informație partajată situațional sau prin istoria conversațională comună a interlocutorilor. În ciuda acestor constrângeri discursive, analiza cantitativă de corpus a
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
se apucă își face cîte trei litri de suc de mere care::# # stau în frigider și# bea. (IVLRA: 83) Demonstrativul este rareori folosit în discurs pentru a marca opozițiile apropiere/depărtare spațio-temporală, identitate/diferențiere, dar, mai frecvent, pentru a marca proximitatea/distanța cognitivă a interactanților față de referent. Opoziția apropiere/depărtare funcționează mai degrabă ca un mijloc de ierarhizare a referenților din perspectiva importanței și actualității lor cognitive în discurs. A: eu↓ de cînd cu grila asta nouă↓ mă uit numai la
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
aproape 1000 de ani în urmă, când feudalul bizantin Kekaumenos aduce prima atestare scrisă asupra aromânilor pe teritoriul Greciei de azi cu precădere în Thessalia, Pind și Macedonia. El îi consideră daci ca ramură a tracilor, așezată mai întâi în proximitatea Dunării, de unde au coborât în sud în locurile unde se găseau în vremea sa și unde au continuat să viețuiască până în zilele noastre. Autorul stabilește identitatea dintre vlahi și traci, care populau un areal întins între Marea Adriatică și Marea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]