5,549 matches
-
-l arată pe Iisus ca fiind « Adevărul, calea și viața ». Poartă copilul pe brațul său stâng și cu mâna dreaptă îl arată pe Mântuitor. În cea de a doua icoană care și-a păstrat rama veche, Maica Domnului își ține pruncul pe brațul drept. Fecioara - mângâietoarea - îl strânge pe prunc cu brațul său stâng; copilul Sfânt își lipește cu duioșie obrazul de cel al mamei sale, parcă i-ar cere mângâierea, pentru că toți copiii din lume cer mângâierea mamei. Seamănă cu
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
viața ». Poartă copilul pe brațul său stâng și cu mâna dreaptă îl arată pe Mântuitor. În cea de a doua icoană care și-a păstrat rama veche, Maica Domnului își ține pruncul pe brațul drept. Fecioara - mângâietoarea - îl strânge pe prunc cu brațul său stâng; copilul Sfânt își lipește cu duioșie obrazul de cel al mamei sale, parcă i-ar cere mângâierea, pentru că toți copiii din lume cer mângâierea mamei. Seamănă cu o icoană pe care am văzut-o pictată la
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
său stâng; copilul Sfânt își lipește cu duioșie obrazul de cel al mamei sale, parcă i-ar cere mângâierea, pentru că toți copiii din lume cer mângâierea mamei. Seamănă cu o icoană pe care am văzut-o pictată la Mănăstirea Moldovița « Pruncul și Maica Eleusa » adică Maica înduioșării.” Probabil că este mai puțin important să îți cunoști mama biologică, atâta timp cât există o mamă care a fost dispusă să își jertfească Fiul pentru tine. A sosit momentul să înțelegem că nu trebuie să
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
floare. El a ajuns celebru și peste hotare, prin albumul „Eterna și fascinanta Românie” și toți care ne vizitează țara, ne-o vizitează datorită lui. Iubesc oamenii care îți sfințesc locul și îi urăsc pe cei leneși, delăsători. Iubesc puritatea pruncilor nou născuți și mi-aș dori să crească în dragoste și afecțiune, mari și viguroși, cu hrană naturală, ca să poată să-și aducă aportul la înflorirea și prosperitatea patriei mele, nu a altora. Iubesc chiar și aerul cu mai puțin
O ALTFEL DE SCRISOARE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359397_a_360726]
-
trecut ... ) Mi se părea că-s fericit cât omului îi stă în fire, ca soț Seforei și ca tată pruncit cu totul prin iubire. Cum bucuria-i cunoscută doar de copilul fără vină, se cere inimii mature ca cea de prunc să redevină ... Și-așa, cu inima avidă de-a viețuirii bucurie, călcam cu turmele de oi pe stamba verde din câmpie, ca la Horeb să pot ajunge și sufletul să mi-l încânt de sus, cu-a Ta pictură vie
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
unde știam că ne așteaptă mănoasa Ta făgăduință - o țară de legendă vie pentru-ndelungă folosință ... Dar drumul prin pustietate nu-i desfătare și plăcere chiar și atunci când e bătut de oameni în plină putere, necum de-o gloată-ngreunată cu prunci, femei, bolnavi, bătrâni, care la marșuri față fac doar în căruțe și pe-asini. Nici mie nu-mi era ușor cu cei optzeci de ani în spate - dar n-aveam voie să mă plâng, ci să m-arăt pildă în
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
codanei zvăpăiate, la postura de mamă devotată. O vedem muncitoare conștiincioasă în hala de fabricație unde se executau piese pentru aparatele de măsură și control, iar la sfârșit de program alerga cu sufletul la gură, topindu-se de dor pentru pruncul care o aștepta (o copilă și ea ce încă nu pășise peste pragul maturității) ca, în final, întreaga activitate să și-o dedice familiei și unei lupte neîncetate de afirmare, de-a fi din ce în ce mai performantă, până atinge gradul de meneger
UN MIC POPAS LA SFÂRŞIT DE VEAC . DESTINE ÎN OGLINDĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359449_a_360778]
-
că nu auzi întrebarea. Dacă le-ar fi răspuns așa cum meritau, s-ar fi trezit cu cine știe ce sancțiuni. Organizatorul îi era șef, ce naiba. Ar fi vrut să le dea exemplu de poeți militari de dinainte de război, de la Cârlova, Alecsandri și Pruncul, de la Coșbuc și mulți alții, care au făcut cinste neamului românesc cu îndemnurile lor puse-n vers spre a stârni în piepturile ostașilor români vitejia și eroismul necesare zdrobirii dușmanului. Nu mai îndrăzni să le vorbească nici despre Liviu Rebreanu
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
aurul iertării. Inimi, zvâcnind de bunătate pentru frații, prietenii, cunoscuții ori pentru toți oamenii lumii, bătând acum..la unison, într-o magică simfonie a binecuvântării. Cuvinte, poleite cu argint, clopoței, clopoței, gravând pe retina amintirilor noastre, aroma inconfundabilă a Copilăriei. Pruncul Preasfânt, în brațele Maicii sale Preacurate, zâmbește Lumii - Altar de Jertfă sublimă. Toate acestea, într-un buchet de curate simțăminte, ți le dăruiesc ȚIE, dragul meu prieten, în această sfânta zi de sărbătoare! Să fii sănătos - ca piatra, curat - ca
CITITORUL de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359475_a_360804]
-
tăcerea rămasă în cuvânt. În ochii tăi din care lumina mă învinge, așterne-mă uitării și-acolo să rămân, în seara asta blândă cu lerui ler mă ninge și-n mâine dimineață să mă adormi la sân. Curând se naște Pruncul, cel mai presus de moarte, și Maica Lui din ceruri odihnă-n veci nu are... mă fure, dar, Colindul și ducă-mă departe-, sunt obosit ca râul când se revarsă-n Mare... Referință Bibliografică: Sunt obosit ca râul... / Nicolae Nicoară
SUNT OBOSIT CA RÂUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359500_a_360829]
-
ne așteaptă într-un spațiu lăptos, Fumurie precum toamna arămind aracii viei, Atunci când fur un vis de pe buzele femeii Tăcută cu poala plină cu struguri dulci. E vremea fluturilor hălăduind prin lunci Mai rodnică în sfârșit când se nasc și prunci. AL DOISPREZECELEA CEAS Vremea urcă în imponderabil, Păsările sub zborul cărora moleculele de aer mor Poartă tăcerea între particule, Doar mișcarea browniană în dezordinea ei Ordonează apa de ploaie Din paharul de pe masă. Cântecul mierliței pune miere în levitația Fulgului
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
a oferit totdeauna amintiri plăcute. Culoarea și mirosul ei, m-a însoțit permanent ca o sărutare. Uneori a purtat în inima ei tăcută, destinul amar al pescarilor nevăduvindu-i de libertate. Pe valurile ei, i-a plimbat ca pe niște prunci înainte de vreme prin anotimpuri. De aceea pescarii o socotesc nemuritoare - întâmpinându-i cu voie bună. Din marea ei iubire Dunărea le-aduce cântări îngerești și izbăvire. Priveam Dunărea, însă dinspre Răsărit, vântul sălbatec m-a alungat ca un vrăjitor. Treceam
ZILE DE IARNĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360323_a_361652]
-
căutăm să nu ne depărtam de la cele sfinte, să nu ne depărtam de noi, de valorile noastre, de lumină și iubire. Să nu ne pierdem în aparență libertate pe cere ne-o oferă societatea zilelor noastre . Cândva, la nașterea unui prunc, se plantă un copăcel. Copăcelul acela îi devenea frate vegetal. Copilul îi ducea grijă, îl ocrotea, iar când avea vreo problemă, mergea la el și i se destăinuia. Această eră prima formă de spovedanie. Noi toți, suntem ramuri din marele
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
ropot de timp vin sărbători creștine, cu Sfântul Nicolae darnic, blând și bun. Iar când ninge cu daruri din zări senine, grăbește sania la Fratele Crăciun. Simbolic dar vreau ,, O veste minunată!", în casa inimii să-mi aducă pace, când Prunc se naște din Maică Preacurată și azimă pentru praznic sfânt se coace. O bae de lacrimi strâng pentru Pruncul Sfânt și îl învălui în pânza de sub pleoape. Pe aripi de credință, rugă își ia avânt la Tatăl din Ceruri, de
LA CEAS DE RUGĂCIUNE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360425_a_361754]
-
zări senine, grăbește sania la Fratele Crăciun. Simbolic dar vreau ,, O veste minunată!", în casa inimii să-mi aducă pace, când Prunc se naște din Maică Preacurată și azimă pentru praznic sfânt se coace. O bae de lacrimi strâng pentru Pruncul Sfânt și îl învălui în pânza de sub pleoape. Pe aripi de credință, rugă își ia avânt la Tatăl din Ceruri, de suflet aproape. Colindele sfinte să-și lase ecouri în suflete, cu harul purificator. În daruri sufletești să primim cadouri
LA CEAS DE RUGĂCIUNE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360425_a_361754]
-
argintii, Pomii de Crăciun, retezați din pădure, își trăiesc propria priveghere sub geamuri luminate. Copiii așteptă sărbătoarea, iubiții așteaptă sărbătoarea...ea-i tot mai aproape! E un context situațional în toate, pesemne: se-apropie nașterea zâmbetului lumii și alinării ei, Pruncul iubirii, Pruncul iertării, Pruncul speranței...! Pentru El încep clinchetele line și colindele de cu zorii lui decembrie, până-n seara Ajunului. Decembrie-i pragul timpului, după care rămâne anul și peste care-i vecia! Decembrie-i însuși sanie trasă de bătrânul
FUEGO. RECURENŢA FEERIEI CONCERTELOR DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360424_a_361753]
-
de Crăciun, retezați din pădure, își trăiesc propria priveghere sub geamuri luminate. Copiii așteptă sărbătoarea, iubiții așteaptă sărbătoarea...ea-i tot mai aproape! E un context situațional în toate, pesemne: se-apropie nașterea zâmbetului lumii și alinării ei, Pruncul iubirii, Pruncul iertării, Pruncul speranței...! Pentru El încep clinchetele line și colindele de cu zorii lui decembrie, până-n seara Ajunului. Decembrie-i pragul timpului, după care rămâne anul și peste care-i vecia! Decembrie-i însuși sanie trasă de bătrânul și reîmprospătabilul
FUEGO. RECURENŢA FEERIEI CONCERTELOR DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360424_a_361753]
-
retezați din pădure, își trăiesc propria priveghere sub geamuri luminate. Copiii așteptă sărbătoarea, iubiții așteaptă sărbătoarea...ea-i tot mai aproape! E un context situațional în toate, pesemne: se-apropie nașterea zâmbetului lumii și alinării ei, Pruncul iubirii, Pruncul iertării, Pruncul speranței...! Pentru El încep clinchetele line și colindele de cu zorii lui decembrie, până-n seara Ajunului. Decembrie-i pragul timpului, după care rămâne anul și peste care-i vecia! Decembrie-i însuși sanie trasă de bătrânul și reîmprospătabilul timp, cu
FUEGO. RECURENŢA FEERIEI CONCERTELOR DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360424_a_361753]
-
lăfăia o scoarță de lână cu alesături, un adevărat tablou cu tufănele și crăițe care dădeau atât de bine pe scândura alb-gălbuie a podelei! Dinspre răsărit, ne priveghea joaca, învățatul ori somnul o icoană veche pe lemn înfățișând Fecioara cu pruncul. Spălatul se făcea dimineața la un lavoar dichisit, așezat în culoarul ce lega odăița Profirei de camera noastră și unde ne așteptau săpunul de liliac, periuțele și praful pentru dinți. Lăutul săptămânal se petrecea în bucătăria de jos într-o
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
spargi ceva! Pentru fratele Săndel, Mingea are un mâner, Căci nu-i scapă niciodată Și-o aleargă ziua toată. Numai eu, că-s mititel, N-am descoperit defel Cum s-o țin, cum s-o arunc, Lumea zice că sunt prunc. Lasă, cresc eu mâine mare, Minge, te țin în picioare Și o lume va vedea Șut de fotbalist sadea. Noaptea de Crăciun Sfântă noapte fermecată, Firea toată-i mângâiată De făptura delicată A pruncuțului divin! Îngeri cântă-n aer moale
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
munte cu copita/ În ochi îi strălucește dinamita/ Când zboară peste râpe de păcat./ C u aripi roșii, fulgerând zăltat/ Cu stele noi, el samănă orbita/ Iar toamna, luna fumegă că pita/ Când iese din cuptoru-nfierbântat./ Eu mă prefac în pruncul care-am fost/ Și călăresc pe lată lui spinare/ În umbră-i aflu astăzi adăpost/ Când este frig, m-apropie de soare/ Târziu, ne-ntoarcem frânți în satul nost/ Și-n iesle, anii mei îi pun mâncare”. Am ținut să
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
-n tremur însetate-s de-o stea neastâmpăr e pânda-n frunzare și cetini armonii ce se-aprind în fulgii de nea sudălmile maicii în rouri se-aștern litanii uitate-n răspântii, etern mai merg și mai caut căușu-mi de prunc mă învârt în ce sens ? pe unde-o apuc ? vina m-ascunde în zarzări - icoană aleasă - cineva se scutură-n lut ... ascute o coasă... Referință Bibliografică: Sonet pentru întoarcere... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 237, Anul
SONET PENTRU ÎNTOARCERE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360725_a_362054]
-
necurat, Ești ce-avem mai rău... Ești minciuna! Revoluție - lacrimi vii pentru doruri moarte - versuri Am răsturnat o lege, ca să trăim mai bine, Ca să muncim în pace, știind de ce muncim! Să aibă drept la masă și casă orișicine, Să creștem prunci, să râdem și poate...să iubim! Am răsturnat o lege, căci prea era nedreaptă... Și ne robea voința, ținându-ne-o în gheare... Și-am răsturnat o lege! Și fiecare-așteaptă Să-și împlinească visul...Așteaptă, fiecare!!! Că, ne-am ales
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
grâu, Întorci în demență, conștiințe pe dos ! Și nimeni nu-și poate ține pofta în frâu Când umpli văzduhul cu parșivu-ți miros..., Ce-adie suav și mintea-ți sucește... Și-n fața aromei ce carnea-ți emană, Atomica bombă, e prunc ce scâncește ! Căci tu, pâine albă, distrugi rasa umană...! Inima - păreri personale - versuri Minune care-nchizi a vieții taină Te zbați întruna, poate-ncerci să fugi... Dar, ești și tu, închisă într-o haină Ce te oprește cerul să atingi
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
X. LEMNE DE PIATRĂ, de Angheluță Lupu , publicat în Ediția nr. 645 din 06 octombrie 2012. Cad lemne de piatra-n morminte Ca o grindină din mii de cuvinte Lumea nu mai spune ce simte Se-ascunde, urăște și minte Prunci înjunghiați și vânduți prematur Nici nu se nasc si-s carne de tun Pe-ai lor umeri apasă si-adun' Toate minciunile ce astăzi se spun E o furtună de spasme și urlet Lovesc, găuresc amețitor cu răsunet Cu toții vorbim
ANGHELUŢĂ LUPU [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]