4,919 matches
-
49). Abordând aceeași problemă, a competențelor profesorului, L. Antonesei, într-o lucrare recentă, identifică un set de cinci astfel de competențe: - competența culturală presupune atât pregătire de specialitate, dar și cultura generală în care se integrează cultura de specialitate; - competența psihopedagogică asigură profesorului calitatea de bun transmițător al cunoștințelor specifice, dar și racordarea lui cu domeniul culturii în întregul său. Această competență este imposibil de atins în cazul nefrecventării, în timpul studiilor universitare și postuniversitare, a unui set minimal de discipline psihopedagogice
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
psihopedagogică asigură profesorului calitatea de bun transmițător al cunoștințelor specifice, dar și racordarea lui cu domeniul culturii în întregul său. Această competență este imposibil de atins în cazul nefrecventării, în timpul studiilor universitare și postuniversitare, a unui set minimal de discipline psihopedagogice; - competența psihoafectivă și de comunicare se fundamentează mai ales pe calități ale personalității profesorului, dar intervine și educația în a întări ceea ce există deja sau în a compensa ceea ce nu există. În cazul în care unele caracteristici de personalitate sunt
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
la abandonarea unui anumit comportament, chiar dacă recompensa ulterioară este mare. Concluzia care se desparte de aici este că, se învață cel mai bine comportamentul cel mai apropiat în timp de recompensă sau de pedeapsă. Abordând aceste principii dintr-o perspectivă psihopedagogică, s-a ajuns la o serie de considerații: 1. Cunoașterea rezultatelor. dacă rezultatele imediate sunt comunicate elevilor, acestea se constituie în factori recompensativi ce fixează conduita de succes. 2. Fixarea obiectivelor. Având în vedere ideea privind importanța momentului acordării recompensei
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
autonomiei. Evident, abordarea unor astfel de discuții presupune competență din partea profesorului. Altfel spus, construirea autonomiei elevului nu este posibilă dacă profesorul nu are rolul principal. Poate că temele propuse mai sus ar trebui dezbătute mai întâi în timpul perioadei de pregătire psihopedagogică a profesorilor pentru a avea apoi cine să le susțină cu elevii.. Apelând la optimismul pedagogic, ne exprimăm speranța că nu va trece mult timp până când întrebarea din titlu va avea un răspuns clar, bine argumentat: Nu, autonomia elevului nu
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
dobândite, mecanismele de producere a rhinolaliei, angajează terapeutul în explicarea etiopatogenetică neurofiziologică și fenomenologică, activitate pe care autoarea cărții a stăpânit-o și aplicat-o diferențiat la un înalt nivel deontologic. Ca un important aspect științific, din punct de vedere psihopedagogic și terapeutic este faptul că a remarcat la acești copii - spre deosebire de debilul mental - că elaborarea, structurarea și dezvoltarea limbajului este determinată nu numai de aspectul clinic al despicăturii elementelor interesate în articulare, ci și de alți factori de influență. În
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Orice vorbire pe nas este etichetată rhinolalie, indiferent de cauzele, factorii, condițiile și mai ales indiferent de relațiile care există între limbaj, vorbire și funcționalitate psihică. Acest fenomen îmbracă o patologie complexă și diversă a manifestărilor verbale cu importante implicații psihopedagogice și sociale. 1.2. Etiopatologie și frecvență După criteriul etiopatogenetic și în ordinea frecvenței, tulburările rhinolalice sunt consecința despicăturilor de boltă și văl palatin cu care unii copii se nasc. Ele se întâlnesc deseori în afecțiunile dobândite ale palatului: orificii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
numai în condiții de terapie complexă. Cicatricile postoperatorii, insuficiența velară, precum și tulburările fono-articulatorii consecutive influențează viața de relație a copilului, dezvoltarea psihicului și a intelectului. În contextul acestor probleme recuperarea funcțională necesară integrării sociale prezintă o importanță majoră cu implicații psihopedagogice ce impun un studiu amplu și multilateral de soluționare. Trecerea succintă în revistă a principalilor factori determinanți ai organogenezei malformațiilor de care ne ocupăm, au o semnificație cu valoare probabilistică în organizarea mintală și psihică a copilului. Deși sunt autori
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și de emisie sonoră, pentru a recupera la vârsta formării și dezvoltării limbajului latura cea mai importantă a exprimării verbale - fonetismul. PARTEA A III-A ASPECTE PSIHO-PEDAGOGICE ALE TERAPIEI COMPLEXE CONTRIBUȚII TEORETICE ȘI PRACTICE. CAPITOLUL VI STUDIUL EXPERIMENTAL AL SISTEMULUI PSIHOPEDAGOGIC DE EDUCARE ȘI REEDUCARE FONETICĂ A VORBIRII SPECIFICE DESPICĂTURILOR CONGENITALE DE BUZĂ, BOLTĂ ȘI VĂL PALATIN „Nu este suficient să constați că într-o sistemă de terapie sunt necesari „n” factori cu potențiale diferite reeducaționale ci foarte important sub raport
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Ei pot să se integreze condițiilor impuse de progresul social contemporan, de industrializarea modernă, reușind să se pregătească pentru toate sectoarele de muncă. Datele statistice raportate la un grup de 302 subiecți care au format lotul experimental privind eficiența activității psihopedagogice de integrare socială este edificatoare. 69,5% din acest lot sunt elevi ai școlilor generale de mase cu rezultate bune la învățătură, 5% studenți, 7% cu pregătire medie și superioară, 12% muncitori calificați pentru industrie și munci agricole și numai
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și văl palatin pentru realizarea programului de exerciții în familie, terapia organizată de reeducare fonetică fiind practic realizabilă începând de la vârsta de 4 ani. Între 4-6-7 ani se desfășoară o activitate logopedică intensivă alături de mamă, la cabinet, în lecții organizate psihopedagogic, în scopul obținerii unor bune rezultate, pentru ca astfel copilul rhinolalic să poată fi redat școlii și familiei cu posibilități normale de integrare psiho-socială. CAPITOLUL VII UNELE PROBLEME METODOLOGICE DE PRINCIPIU ÎN TERAPIA COMPLEXĂ A RHINOLALIEI „Despicăturile congenitale labio-maxilo-palatine pot fi
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
buco-maxilo-facială, vol. II. Litogr. I.M.F., București, 1976. 154. Popescu, V., Stieber, C., Gall Cornelia, Ghițescu Iulia Cu privire la factorii familiali în geneza malformațiilor congenitale labio-maxilo-palatine. Studii și Cercetări de embriologie. Seria embriol., București, 1964, ½, p. 8-9. 155. Popescu P. Neveanu Studii psihopedagogice privind dezvoltarea copiilor între 3-7 ani, București, editura didactică și pedagogică, 1970, p. 235-261. 156. Portman Michel, Les centres des phonoaudiologie. Rééducation orthophonique, 40, 1968, p. 447. 157. Pufan, C. Aspecte ale relațiilor dintre gândire și limbaj, la copiii cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
egal, al tuturor persoanelor la oferta școlii. Asumarea deciziei școlarizării copilului într-o formă de învățământ sau alta (specială sau obișnuită) aparține (de la caz la caz) în primul rând familiei, copilului și specialiștilor care evaluează și prezintă un anumit diagnostic psihopedagogic al copilului. Altfel spus, personalul din școlile publice este obligat să ofere servicii educaționale care să răspundă cerințelor populației școlare; pentru a avea succes și a-și atinge scopul și obiectivele în raport cu cerințele vieții sociale, școala trebuie să ofere o
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
procesul integrării constituie o acțiune complexă care, pe baza anumitor funcții și strategii, generează o fuziune esențială între elementele sistemului personalității și elementele sistemului social, determinând o dinamică de dezvoltare și de proces simultan și reciproc". Din punct de vedere psihopedagogic, integrarea poate fi privită sub un triplu aspect: ca obiectiv, ca proces, ca rezultat. Ca obiectiv, integrarea vizează realizarea unei concordanțe între cerințe și manifestări, o subordonare a aspectelor secundare celor care servesc orientarea (este vorba de dezvoltarea motivației, precizarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
său, aflată în permanentă schimbare. Toate aceste idei, curente și practici pedagogice au acordat o atenție sporită accesului, participării și reușitei școlare a cât mai multor copii și au favorizat creșterea diversității în școli și nevoia de reflecție și reconstrucție psihopedagogică pe această direcție de evoluție a învățământului modern . 1.4. Forme și modalități de înțelegere a integrării În încercarea de a clasifica formele de integrare școlară a copiilor cu cerințe speciale, un criteriu fundamental de diferențiere se referă la durata
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
itinerant, în colaborare cu învățătorul/ profesorii clasei; activități de evaluare și de adaptare curriculară desfășurate de către profesorul de sprijin, de profesorul/învățătorul itinerant în colaborare cu învățătorul/ profesorii clasei; activități de intervenție recuperatorie individualizată (terapie logopedică, kinetoterapie, terapie cognitivă, consiliere psihopedagogică, educație senzorial-perceptivă etc.); servicii pentru părinți (asistență la domiciliu, inițiere în problematica privind cerințele educative speciale, asistență psihologică); servicii pentru personalul didactic (asistență metodică, psihologică și psihopedagogică din partea specialiștilor din școlile speciale/centrele de resurse). Integrarea școlară efectivă a copiilor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
profesorii clasei; activități de intervenție recuperatorie individualizată (terapie logopedică, kinetoterapie, terapie cognitivă, consiliere psihopedagogică, educație senzorial-perceptivă etc.); servicii pentru părinți (asistență la domiciliu, inițiere în problematica privind cerințele educative speciale, asistență psihologică); servicii pentru personalul didactic (asistență metodică, psihologică și psihopedagogică din partea specialiștilor din școlile speciale/centrele de resurse). Integrarea școlară efectivă a copiilor cu cerințe speciale presupune: schimbări la nivel de școală, adică transformarea instituției școlare într-o școală pentru toți; o atitudine pedagogică pozitivă a cadrelor didactice față de copii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
interesate și motivate să promoveze cât mai larg circulația informației cu privire la proiectele și inițiativele comunitare în domeniu; înființarea la nivel județean a unor structuri noi de evaluare/expertiză complexă a copiilor cu cerințe speciale, cu o componentă de evaluare preponderent psihopedagogică ; acestea au preluat responsabilitatea evaluării și orientării școlare și școlar-profesionale a copiilor cu dizabilități de la celelalte comisii de evaluare existente anterior; în anul 1995 a fost promulgată Legea învățământului , care a permis considerarea/includerea învățământului special ca parte integrantă și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
fie în măsură să gestioneze schimbările de ordin didactic și metodologic din școlile obișnuite, devenite incluzive; dezvoltarea și extinderea programelor de formare inițială și continuă pentru cadrele didactice ; ameliorarea procesului de identificare a cerințelor educaționale speciale în scopul eficientizării serviciilor psihopedagogice de recuperare, compensare și suport educațional. Unul dintre obiectivele prioritare de acțiune la nivel național, după măsurile reformiste din anii '90, a constat în prevenirea și combaterea marginalizării și excluderii sociale prin îmbunătățirea accesului la educație al grupurilor defavorizate; astfel
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
a personalului didactic responsabil de educația diferitelor categorii de copii. Astfel, Mitrofan (1988) realizează schița unei profesiograme a cadrului didactic, în care diferitele caracteristici și aptitudini necesare unui educator sunt organizate pe următoarele dimensiuni: pregătirea de specialitate; pregătirea generală; pregătirea psihopedagogică; pregătirea psihosocială etc. Personalitatea pedagogică, în cadrul instructiv educativ, este definită prin intermediul trăsăturilor de personalitate care dau stabilitate profilului psihologic profesional, și mai puțin prin intermediul stărilor. În cazul în care există dificultăți în manifestarea unor trăsături de personalitate menite să optimizeze
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
elevii integrați în școală; să se implice în activitățile de pregătire continuă a cadrelor didactice din școală prin măsuri specifice de popularizare a experiențelor pozitive în domeniul incluziunii și integrării școlare și prin achiziția informațiilor de ultimă oră din literatura psihopedagogică de specialitate. Un argument în plus în favoarea promovării educației incluzive și a integrării elevilor cu cerințe speciale în școlile obișnuite este oferit de rezultatele experiențelor practice care susțin că absolvenții școlilor speciale prezintă mai multă lipsă de încredere în forțele
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
lor, de regulă anatomofiziologic, afecțiunile primare sunt mai rezistente la intervenția terapeutic compensatorie, tratamentul dominant fiind cel medical. în schimb, afecțiunile derivate (cu caracter secundar sau terțiar) sunt mai puțin rezistente, putând fi corectate, compensate sau chiar prevenite prin măsuri psihopedagogice adecvate, în special printr-un proces de învățare compensatorie inițiat în perioada optimă atunci când pot fi valorificate oportunitățile specifice perioadei de dezvoltare și acel maximum de resurse potențiale ale copilului. De asemenea, tulburările specifice ale procesului dezvoltării la persoanele cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
complex al elevilor cu cerințe speciale 5.1. Evaluarea elevilor cu cerințe speciale activitate continuă și complexă Evaluarea complexă a copiilor cu cerințe educative speciale corelează o serie de date obținute prin anamneză, diagnostic medical (clinic și paraclinic) și diagnostic psihopedagogic (folosind metode ca observația, convorbirea, chestionarul, ancheta, aplicarea unor teste sau probe experimentale, teste docimologice etc.). în urma acestei evaluări, se stabilește un diagnostic formativ (care include și un diagnostic diferențial) și se întocmește un certificat de orientare școlară . Astfel, pe
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
aplicate sub forma unor jocuri. Toate acestea permit constituirea profilului psihologic al persoanei și evaluarea prin prognoză a evoluției sale ulterioare, care va fi cu atât mai validă cu cât diagnosticul diferențial și etiologic este mai corect. La alcătuirea profilului psihopedagogic este necesar să se cunoască și unele aspecte care caracterizează persoanele cu nevoi speciale: manifestările psihice se concretizează în răspunsuri directe la situațiile stimulative, ceea ce facilitează pătrunderea în intimitatea psihică și evaluarea ei; au mai puține posibilități de a recepționa
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de expertiză interșcolare; inițierea și organizarea activităților de informare și consiliere a cadrelor didactice din unitățile școlare ale județului, precum și a părinților interesați, cu privire la identificarea, cunoașterea și modalitățile de intervenție asupra condițiilor educative speciale la copii și elevi. Problematica diagnosticului psihopedagogic diferențial reprezintă în opinia majorității specialiștilor axul în jurul căruia se derulează activitatea de investigație și cunoaștere complexă și aprofundată a fiecărui copil în parte. Este știut faptul că din categoria copiilor cu cerințe educative speciale fac parte nu numai copiii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
observarea și depistarea unor semnale sau conduite atipice în evoluția școlară și a comportamentului elevilor în diferite situații de învățare: evoluție școlară sinuoasă a elevului (în salturi, cu stagnări sau cu regrese), dificultăți mari de conformare/răspuns adecvat la cerințele psihopedagogice ale școlii, prezența unor afecțiuni de natură medicală, hiperactivitate, slabă capacitate de concentrare a atenției, orientare confuză în spațiu și timp, incapacitatea de a urmări instrucțiunile orale, dificultăți în efectuarea unor gesturi/activități uzuale (prinde greu o minge și o
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]