2,617 matches
-
vorbesc și scriu în interes public, trebuie să fie corecți și clari, și să aibă proprietatea termenilor, "conform normelor academice în vigoare". Obiecția principală care poate fi adusă inițiativei d-lui Pruteanu este că ignoră faptul că, exceptînd ortografia și punctuația, în celelalte domenii ale limbii tot ce putem încerca este să recomandăm, nicidecum să legiferăm. Corectitudinea ține în limbă de normă, nu de legalitate. Al. Graur a publicat pe vremuri un succint Îndreptar în care atrăgea atenția asupra rostirii greșite
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
reflectă tradiții ale culturilor naționale (sistem franțuzesc, german, englez etc.), ale domeniilor știin-ți-fi-ce (preferințele matematicienilor nu sînt aceleași cu cele ale teoreticienilor literari, ale sociologilor etc.) și chiar ale unor edituri sau reviste. Regulile - privind or-dinea informațiilor, abrevierile, semnele de punctuație folosite - sînt în genere convenționale și adesea echivalente: nu e în sine mai bine sau mai rău a despărți informațiile prin punct, virgulă sau punct și virgulă. Preferința pentru un model sau altul are o istorie particulară; de pildă, în
Bibliografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8052_a_9377]
-
în cele ce urmează. Am transcris dialogul de pe banda magnetică, păstrată în Fonoteca de Aur a revistei Excelsior. Conferința propriu-zisă va fi publicată în Revista română de istorie a presei. Transcrierea dialogului s-a făcut în conformitate cu normele ortografice și de punctuație în vigoare atunci, ca și acum. Ne-am străduit să redăm modulațiile vocii invitatului prin intermediul semnelor de ortografie și de punctuație, al sublinierii unor cuvinte cu italice etc. Am păstrat unele mici oralități, care dau farmec expunerii libere. Recent (6
ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului: „Va trebui să ne reîntoarcem neapărat la principiile moralei creștine” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6016_a_7341]
-
fi publicată în Revista română de istorie a presei. Transcrierea dialogului s-a făcut în conformitate cu normele ortografice și de punctuație în vigoare atunci, ca și acum. Ne-am străduit să redăm modulațiile vocii invitatului prin intermediul semnelor de ortografie și de punctuație, al sublinierii unor cuvinte cu italice etc. Am păstrat unele mici oralități, care dau farmec expunerii libere. Recent (6 septembrie 2010), ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, a revăzut varianta finală a textului și a fost de
ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului: „Va trebui să ne reîntoarcem neapărat la principiile moralei creștine” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6016_a_7341]
-
se simte secure, să contenească ambivalența dintre un cosmopolit radical care beștelește cultura înghețată a înălțimilor artificiale și elitistul care face reverențe conservatorismului tradiționalist; să fie el însuși, cu scăderi (fraza de mai sus cuprinde trei ocurențe ale semnului de punctuație "două puncte"), cu adevăratele afinități afișate (Roland Barthes în primul rînd, autorul Mitologiilor, sau Beckett, autorul "ultimei literaturi") și cu strălucirea ratării care pîlpîie cînd și cînd, ca luminița de la capătul tunelului, o ratare care face de fapt identitatea autorului
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
mare) un citat din E. Barbu, care evocă unul dintre contextele tipice ale folosirii inițiale a formulei; "Aceleași afișe ca altădată: Mare bal, mare, 2 lei intrarea". La transpunerea în scris a unei asemenea sintagme esențialmente orale, intervin decizii de punctuație: ca și în exemplul citat, unii autori introduc o virgulă înainte de cea de-a doua apariție a adjectivului mare: semnul nu corespunde însă unei pauze, fiind probabil folosit ca urmare a unei interpretări sintactice culte. O altă soluție e scrierea
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
care au gîndit subiectele au mai întins o mînă de ajutor candidaților, solicitînd prin barem să se acorde un punct sau chiar mai multe și în situații în care candidatul tratează simplist subiectul și face și greșeli de ortografie și punctuație. Dacă nu poți pretinde unui absolvent de liceu să scrie corect, atunci la ce să te aștepți în privința cunoștințelor lui de literatură? Baremul de la subiectul al patrulea prevede că profesorul acordă un punct (din trei) pentru trei greșeli de ortografie
Bacovia la bacalaureat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16009_a_17334]
-
se întîmplă dacă elevul ia minimum de puncte, adică, evident, are noroc de prevederile baremului pentru cazurile în care nu răspunde nici măcar parțial problemelor legate de conținut și mai face și trei greșeli de ortografie și patru sau cinci de punctuație: el poate obține o notă între 5 și 6. Așadar, devine bacalaureat. Primul subiect de literatură: două strofe (din patru) din Lacustră de Bacovia și cinci întrebări. înainte de orice, să observ că textul (pe care fiecare elev l-a avut
Bacovia la bacalaureat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16009_a_17334]
-
subiect de literatură: un eseu (cuvînt la modă la I.Ș.E.) despre "destinul personajului principal din romanul Moromeții (volumul I), de Marin Preda". Iarăși o virgulă de prisos! Mă întreb cum e posibilă atîta lipsă de acuratețe în respectarea punctuației într-o probă în care greșelile de punctuație sînt penalizate. Problema principală e de ce doar în volumul întîi ar trebui urmărit destinul lui Moromete? Dacă n-ar fi fost vorba de destin, ci de un alt aspect legat de personaj
Bacovia la bacalaureat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16009_a_17334]
-
la I.Ș.E.) despre "destinul personajului principal din romanul Moromeții (volumul I), de Marin Preda". Iarăși o virgulă de prisos! Mă întreb cum e posibilă atîta lipsă de acuratețe în respectarea punctuației într-o probă în care greșelile de punctuație sînt penalizate. Problema principală e de ce doar în volumul întîi ar trebui urmărit destinul lui Moromete? Dacă n-ar fi fost vorba de destin, ci de un alt aspect legat de personaj, treacă-meargă, dar destinul se duce pînă la capăt
Bacovia la bacalaureat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16009_a_17334]
-
prezentări integrale, corecte și ilustrate prin text, 2 puncte pentru prezentări parțiale, nesprijinite de text și 1 punct pentru "simpla menționare" ori "enunțare", fără nimic altceva. Ba chiar și dacă apar, cum am mai spus, greșeli de ortografie și de punctuație (nu una, poate din grabă, emoție), ci 3, 4 sau 5 (!), elevul ia liniștit punctul, îl capitalizează lîngă altele tot așa obținute și-și scoate nota de trecere. Indulgență nepedagogică și plină de consecințe! Habar n-am cine a făcut
Bacovia la bacalaureat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16009_a_17334]
-
tip de experiment ecoul lui William Carlos Williams și inovațiile ortografice ale lui e.e.cummings, împinse la limită, și pune degetul pe bubă. Pe cînd poetul american mai mult dădea impresia de arbitrar, majusculele sale, segmentările de cuvinte, chiar punctuația fantezistă servind mai ales creării de contrasensuri, subversiunii limbajului "poetic" (tot aici putem încadra și transcrierea fonetică a vorbirii persoanelor caracterizabile printr-o sintagmă politically correct drept "educationally challenged"), la mai tînărul său confrate român procedeul e aplicat sistematic. Atît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
că autorii au o cunoaștere foarte aproximativă a limbii române, pe care o utilizează pentru a traduce materiale publicitare și instrucțiuni tehnice. Un asemenea mesaj - de prezentare a unui procesor - e un condensat incredibil de erori, la toate nivelele - de la punctuație și ortografie pînă la lexic, la sintaxa frazei și la coeziunea textuală (am intordus diacriticele, pentru a ușura lectura, dar am lăsat ca atare erorile de ortografie din original, inclusiv scrierea cu cratimă a conjuncției căci): "în timp ce în unele saptamîni
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
practice, sau în amintirea mea și, cu glas întretăiat, te inițiez într-ale abisului liricii vătămătoare, rămuros michelangeliană și de o surditate tolstoiană, care se cheamă Poemul Sfârșitului. A ajuns la mine întâmplător, dactilografiat la un Remington: fără semne de punctuație. Dar despre ce ar mai fi vorba, dacă nu de descrierea mesei pe care a fost așezat? Tu mi-ai amintit de dumnezeul nostru, de mine însumi, de copilărie, de acea strună a mea care m-a predispus întotdeauna să
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
aldine - a suferit o interesantă schimbare de sens, pe care o reliefează comparația cu alte limbi. Cuvântul italienesc (ca și reflexul său francez, aldines) provine de la numele editorului și tipografului venețian Aldo Manuzio (1450-1515), care a introdus multe inovații în punctuație și în tipul de caractere. Edițiile sau literele aldine sunt, în sens larg, cele create și folosite de Aldo Manuzio și de urmașii săi; în italiană sau franceză, aldino/aldin a dobândit sensul restrâns de "literă cursivă", principala inovație a
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
înregistrat deocamdată doar în ediția a II-a (din 2003) a Dicționarului de argou al limbii române de Nina Croitoru Bobârniche. În orice caz, belea coexistă cu termenii mai vechi: "marfă ești belea oana ține-o tot așa!" (mesaj cu punctuație drastic simplificată, din 15-01-2005; fanclub.ro). Substantivul devine un adjectiv invariabil, postpus - "câteva efecte belea" (cheloo.ro) - și antepus - "belea descriere, meriți un 10 pt ea" (27.01. 2005, clopotel.ro) -, folosit ca nume predicativ - "m-a lăsat s-o
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
dintre ele interdisciplinare. Astfel, spre exemplu, elevii ciclului gimnazial au avut parte de o lecție de „Geografie literară”, cu reflectarea câmpiei, a muntelui și a mării în literatura română, sau alta în care au deprins valențele stilistice ale semnelor de punctuație. În cazul elevilor de liceu, temele care i-au atras au fost: Abordarea textului literar din perspectivă interdisciplinară, Călătoria - punte spre lume, Narațiunea memorialistică, Reacții românești față de inovația proustiană, Filosofia și mistica numărului în literatura română, Aplicații la teatrul absurdului
Agenda2005-26-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283873_a_285202]
-
ai făcut mate la școală? Eu văd ca tu ai votat 9 jucători" (fanclub.ro); "Cumetre acu îs ocupat cu pacea" (ciberplai); "nepoate, îți mulțam că mă amintiși" (ib.); "ești dibaci și convingător, frate" (ib.), "Argumentează tată" (fanclub.ro) etc. Punctuația e de obicei neglijată, despărțirea vocativului prin virgulă de restul enunțului fiind o regulă deseori încălcată. Destul de recente sînt împrumuturile - evident anglo-americane: "Ce să te ajut man?" (computergames.ro). În contexte jurnalistice se poate observa reconstituirea documentară a contextului sociolingvistic
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
cuvinte. Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției - 1 p.; coerentă textului - 2 p; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului - 2 p; ortografia - 3 p; punctuația - 2 p; așezarea corectă a textului în pagina, lizibilitatea - 2 p.)" Calendar EVALUAREA NAȚIONALĂ 2014 Limba și literatura română - proba scrisă: 23 iunie Limba și literatura maternă - proba scrisă: 24 iunie Matematică - proba scrisă: 25 iunie Afișarea rezultatelor (până la ora
EVALUARE NAȚIONALĂ 2014 - Limba română - SUBIECTE. Bareme, după orele 14,00 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80582_a_81907]
-
mai fie o narațiune limpede, logică, clasică, tradițională. Eu merg pe un dialog interior așa încît cartea nu va avea un început și nu va avea nici un sfîrșit... poate începe absolut de oriunde, nu are nici un fel de semne de punctuație, n-are majuscule, deci scriu exact așa cum îmi dictează fluxul gîndirii, de multe ori haotic, ilogic, cu rupturi, cu salturi dintr-o parte într-alta, total neașteptate și derutante și totul mă pasionează foarte tare. Mă și consumă însă îngrozitor
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
sau și între determinat și determinant, și între subiect și predicat: "În scrisorile, sale, trimise din străinătate, Dostoevschi, își exprimă deseori dorința de a petrece un timp oarecare într-o mănăstire rusească" (p. 243). Neînțelegerea rostului virgulei ca semn de punctuație persistă și la nivelul frazelor: "Că, Dostoevschi, era familiarizat cu cărțile lui Isaac Șirul, scrie Zander, acest lucru este confirmat de listă cărților din bibliotecă sa personală și prin faptul că în timpul unei întrevederi a treia și ultima, dintre Ivan
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
din 40 câte are poezia. Astfel, 24 de versuri pot fi considerate inedite total pentru editori și pentru toți literații. Pentru aceste considerații, împrejurări revolute, cât și pentru 100 de ani de la publicarea în Bistrița, se republică în întregime cu punctuația și ortografia vremii, cum o scrisese și o expediase redacției poetul. Totodată, acesta este textul variantei întâi, față de cel din cărțile de școală ușor modificat, xeroxat din revistă (v. chenar alăturat). Nu e singurul exemplu de necunoaștere a unor scrieri
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
-i răpește efectiv din bănci și-i îndepărtează de dulcea limbă a lui Eminescu", a spus profesorul Cosmin Șontică pentru . Care sunt cele mai mari greșeli pe care le fac elevii "Cele mai frecvente greșeli sunt de ortografie și de punctuație. Încurajați și de Internet, elevii sparg tiparele gramaticale și se exprima greoi, greșit, abrupt... Sunt abateri de la normă care ori nu este înțeleasă, ori nu este însușită suficient de bine de elevii care par preocupați de alte aspect decât limba
N-ai să crezi ce găsesc profesorii în lucrările de control by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35961_a_37286]
-
ne-a mai spus că rețelele de socializare - acolo unde elevii petrec multe ore din zi - au o influență covârșitoare în ceea ce privește limbajul. "Rețelele de socializare au creat un nou dialect: cel al elevilor. Ei au uitat de vocale, semnele de punctuație parcă nici n-au existat, iar cuvintele în engleză au inlocuit cu succes termenii românești. Abrevierile sunt la ordinea zilei. Uneori, mă minunez de prescurtările pe care le folosesc și le interpretez cu totul alfel... Am un elev care-mi
N-ai să crezi ce găsesc profesorii în lucrările de control by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35961_a_37286]
-
mult de rigoarea unor asemenea clasificări, divagând ori de câte ori îi stă pe limbă câte-un amănunt capricios. De aici și senzația de teribilă alegrețe intelectuală a studiului. Trecerea de la registrul doct la cel memorialistic se face dintr-o singură inflexiune a punctuației, iar revenirea nu necesită nici ea alt protocol. Mă opresc asupra unui paragraf incitant dintr-un motiv cumva secundar, ca mărturie asupra vieții private din România anterevoluționară: „În legătură cu ultimul reprezentant al avangardei istorice românești, iată o amintire personală. În jurul anului
Iluziile literaturii române by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6134_a_7459]