2,475 matches
-
corupă inclusiv pe unii dintre reprezentanții ETHOS-ului. Elocvent în această privință e cazul lui Ioan, fiul lui Filaret, care, odată ajuns spătar împărătesc, îi prezintă tatălui său "înțelepciunea" lui Stavrikie: "cât stăm în viața aceasta cată să ne supunem rânduielilor ei (p. 105). 3.2.3.1. Cea mai puternică polarizare etică a romanului este, însă, aceea materializată, în planul superior al cunoașterii, prin opoziția între EPISTEME și DOGMA. Dacă, pe de o parte, câmpul EPISTEME se construiește pe principiul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
atare, ci ceea ce vizează spiritualul și ordinea mântuirii în virtutea păcatului ce trebuie denunțat sau evitat, a sufletelor ce trebuie păstrate și a libertății Ecclesiei care trebuie menținută 15. Spre deosebire de puterea directă care, în materie spirituală, reprezintă ordinea credinței și a rânduielilor, a mântuirii, unde Biserica își exercită magisteriul său infailibil, prin adevărurile de credință, precepte și sfaturi conținute în Revelația divină, puterea indirectă este puterea spirituală, aplicată lucrurilor temporale; principiile care evidențiază actele propriu-zise ale puterii indirecte se regăsesc evident și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nu pot să desfacă nimic, până la o desăvârșită pocăință", precum și de faptul că "nici un episcop, preot, diacon sau simplu credincios nu este ținut să se supună hotărârii sinodale, ba dimpotrivă, este dator să serbeze Paștile la 5 mai, potrivit vecinicei rânduieli a Bisericii Universale, sub pedeapsa mâniei dumnezeiești, nu a celei omenești"11. Prin stabilirea datei pascale la 31 martie, stil nou, subliniază Mircea Vulcănescu, se produc două aspecte fundamentale care tulbură viața Bisericii: primul vizează căderea Paștilor înaintea isimeriei cerești
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
apostolice necurmate, universale și neschimbate, care a dat Scripturile și care le garantează și unitatea de înțeles"18. Filosoful român ajunge astfel la ultima deosebire fundamentală între Luther și catolici, deosebire care implică spiritualismul apolitic, anticlerical și antipapal. Pentru Luther, rânduiala apostolică a Bisericii și Papa reprezintă "uzurpări și deformări ale duhului creștin originar", adevărate derogări de la textul scripturistic, identificând, în mod fraudulos, ordinea interioară a Împărăției lui Dumnezeu cu cea terestră a Împărăției Mamonei. Ecclesia lui Luther este presbiteriană, "adică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în cadrul unora dintre ierarhii Bisericii Române, autorității sinodale substituindu-se autoritatea lui Harnack. În aceste condiții excepționale, replica elitei intelectuale creștine nu a întârziat să se producă, prin promovarea acestei reviste teologice, izvorâte din "râvna pentru păstrarea dogmei și a rânduielii dată nouă de Părinți". De aceea, calitatea fundamentală a acestei elite, manifestată la nivelul practicii sale, era aceea de a fi mărturisitoare a adevărului Ecclesiei. Reprezentările acestui tip specific de intelectualitate se subsumau unor principii ecleziologice fundamentale: Pravile; Predania; Învățăturile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
trupul Bisericii nu s-au întors din rătăcirea lor și nu au recunoscut cu pocăință, asemenea fiului risipitor, greșeala lor pentru a se îndrepta și a reintra în firescul lucrurilor. Prin urmare, acest firesc al lucrurilor ținea de o bună rânduială care nu se putea regăsi decât în Biserică, acolo unde comunitatea creștină mărturisește adevărul de credință și de unde se așteaptă mântuirea. Această idee fundamentală pe care se instituia practica generației intelectuale creștine interbelice venea în prelungirea tradiției patristice. Mărturiile Părinților
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dau dovadă unii credincioși, dar el este chemat să păstorească pe credincioși, să le explice, câteodată mult mai clar și mai apăsat, care este comportamentul adecvat în Biserică. Preotul e dator să facă educație religioasă enoriașilor, aducându-le la cunoștință rânduiala pe care aceștia trebuie să o respecte, în vederea unei practici liturgice și bisericești complete. Credinciosul e obligat să cunoască toate datele care țin de această aspră disciplină bisericească pentru a-și modela comportamentul religios. Preotul se deosebește hotărâtor de credincioși
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
intervenția energică, viguroasă și categorică a preotului pentru a restaura ordinea și disciplina care ar trebui să domnească permanent în Ecclesia. Nu este vorba de aplicarea unor discursuri moralizatoare, punitive, ci de întronarea disciplinei în Biserică, prin apelul la buna rânduială stabilită de Ecclesia pentru credincioși, în duhul discernământului și a îndreptării comportamentale a acelor enoriași certați nu doar cu ordinea, ci și cu manifestarea credinței. Buna cuviință și bunul simț atât la nivelul ținutei vestimentare, cât și la nivelul atitudinii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ignare și a necuviinței, sub toate formele sale, să li se contrapună cunoașterea, smerenia, bunul simț, ca forme permanente ale unei credințe vii. Schimbarea stării comportamentale din Biserică se cere să pornească de la preot, prin reinstituirea asprei discipline și a rânduielii dumnezeiești pentru a reface armonia comunitară și comunională din Ecclesia. Pentru că nu scrie nicăieri în legea lui Dumnezeu că viața credincioșilor trebuie să fie în dezordine și neorânduială, într-o desfătare care implică încălcarea legii! Mai ales în Biserică! Și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Arsenie Papacioc oferă o soluție, în sensul în care vorbim despre o schimbare reală la nivelul trăirii interioare, al ființării în Duhul lui Dumnezeu: Toate problemele și neregulile din Biserică le va judeca și rezolva Biserica cu harul ei, după rânduielile ei canonice și după îndemnul Sfântului Duh. Nu proces de înnoire în scaune, ci un proces de conștiinciozitate adevărată pentru fiecare dintre noi și cei care au fost comozi și lipsiți de marea responsabilitate în calitatea ce o aveau, aceia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Bălan, Mina Dobzeu, Paisie Olaru, Ilarion Argatu, Ioan Iovan, Petroniu Tănase, Justin Pârvu, ș.a. Această lucrare reprezintă o propedeutică la o teorie a deosebirii ca expresie a ceea ce nu este văzut, din perspectiva teologiei apofatice. Bibliografie I. Opere Amzăr, Dumitru-Cristian, Rânduiala, legea lăsată inimii de Dumnezeu, București, Editura România Press, 2006. Amzăr, Dumitru-Cristian, Studii etno-sociologice, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2013. Băncilă, Vasile, Opere, vol. I, Scrieri inedite din tinerețe (1920-1923), București, Editura Muzeul Literaturii Române, Muzeul Brăilei- Editura Istros, 2003. Băncilă, Vasile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
traducerea lui Teodor M. Popescu, Enciclica patriarhilor ortodocși de la 1848. Studiu introductiv, text și traducere, în "Biserica Ortodoxă Română", an LIII, nr. 11-12/1935, pp. 545-688) care, vorbind despre infailibilitatea în materie de învățătură, zice: Iar nestricarea dogmei și curăția rânduielii nu sunt date în paza unei ierarhii oarecare, ci în paza întregului cler și popor bisericesc, strâns unit în dragoste reciprocă și care este, cu alt nume, însuși Trupul Domnului Hristos, Biserica credincioșilor". Unde se deschid ghilimelele? 31 Cuvântul, Răspuns
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
roagă Sfântul Efrem Sirul rănește, parcă tot mai adânc, pe întâi-stătătorii Bisericii românești. Puși să vegheze la păstrarea Învățăturii, ei caută, cu întorsuri de gând și de cuvânt, să strămute Scripturile, să mute ființa adevărului. Paznici ai dogmei și ai rânduielii, ei schimbă minciuna în adevăr; încearcă predaniile cu boldul înnoirilor fără de cale. În numele Bisericii, dar peste dogmele și rânduielile Ei, teologia oficială încearcă să înjghebeze o pseudo-ecumenicitate creștină pe tărâmul practic". 2 George Racoveanu, Sobor a toată lumea, sobor ecumenic, ecumenicitate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ei caută, cu întorsuri de gând și de cuvânt, să strămute Scripturile, să mute ființa adevărului. Paznici ai dogmei și ai rânduielii, ei schimbă minciuna în adevăr; încearcă predaniile cu boldul înnoirilor fără de cale. În numele Bisericii, dar peste dogmele și rânduielile Ei, teologia oficială încearcă să înjghebeze o pseudo-ecumenicitate creștină pe tărâmul practic". 2 George Racoveanu, Sobor a toată lumea, sobor ecumenic, ecumenicitate, în "Predania", anul I, nr. 3, 15 martie 1937, p. 9, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
16/26 martie 1656 instrucțiunile ce să cuprindă tratatul de alianță. Cum spune marele istoric N. Iorga, tratatul a fost într-adevăr semnat și pecetluit prin jurămînt în Biserica "Adormirea Maicii Domnului", în luna iunie. Primul articol din tratat prevedea: "Rînduielile noastre și ale țării noastre să nu se strice, ci, precum au trăit și s-au condus în această lume ceilalți domni vechi ai țării noastre, acei care nu erau în închinarea și sub cîrmuirea împărăției turcilor în felul acela
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
țării noastre să nu se strice, ci, precum au trăit și s-au condus în această lume ceilalți domni vechi ai țării noastre, acei care nu erau în închinarea și sub cîrmuirea împărăției turcilor în felul acela și în aceeași rînduială să viețuim și să ne conducem și noi împreună cu toată țara noastră. Că, deși domnii de mai tîrziu au fost sub cîrmuirea și în închinarea împărăției turcilor precum sîntem și noi, și cu toate că turcii au luat chiar tribut de la aceia
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Că, deși domnii de mai tîrziu au fost sub cîrmuirea și în închinarea împărăției turcilor precum sîntem și noi, și cu toate că turcii au luat chiar tribut de la aceia dinaintea noastră și de la noi și din țară, cinstea domniei însă și rînduială țării cu nimic n-au stricat. II. Domnia să nu se schimbe, ci ori de cîte ori se întîmplă și are loc plecarea din această lume a domnului nostru către Dumnezeu, precum este datoria întregii firi omenești, urmașul să fie
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Domnia să nu se schimbe, ci ori de cîte ori se întîmplă și are loc plecarea din această lume a domnului nostru către Dumnezeu, precum este datoria întregii firi omenești, urmașul să fie din țară, cum a fost de la început rînduială și obiceiul țării, și să nu se pună domn strein și dintr-un alt neam de oameni". Articolul IV prevedea: "Noi, împreună cu toți cîți locuiesc în acea țară, mai rugăm pe măria ta pentru cîteva cetăți care sînt la hotarul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
viața în negrijă, și că n-a servit pe Dumnezeu după puterea sa. Isprăvind vizitarea Raiului, a noua zi. după despărțirea sa de trup, Sufletul se urcă din nou la Dumnezeu pentru a I se închina. Pentru aceea Biserica are rînduială de a face a noua zi rugăciuni, pomană, milostenie, pentru repauzat. Cunoscînd starea Sufletului repauzatului a noua zi după moarte, cînd are loc a doua închinare, Biserica și rudele roagă pe Dumnezeu de a pune Sufletul repauzatului în numărul celor
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
înțelesul oricui acest lucru, dar Biserica, cea care ar trebui să explice mai departe enoriașilor, din incompetență și prin devierea șefilor instituției spre alte direcții, nu face acest lucru. Dar ni se transmite la un moment dat oamenilor următorul mesaj : rînduiala este dată în așa fel încît omul să lucreze 6 zile pe săptămînă pentru sine și familia sa, iar a-7-a zi s-o dedice Domnului ! Ce înseamnă acest lucru ? Omul cu delăsarea și superficialitatea sa interpretează că ziua de duminică
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
tuturor! Cred că astfel de întâlniri, în care sunt prezenți tineri, părinți, diriginți, medici, psihologi, reprezentanți ai inspectoratului, sunt de un real folos pentru cei care așteaptă să fie ajutați. Mulțumesc pentru invitație. Otilia Simeria, Fundația Solidaritate și Speranță “Cu rânduiala lui Dumnezeu, în săptămâna de după Duminica vindecării slăbănogului, un grup de tineri inimoși, îndrumați de profesorii lor, arată celor cu voință slăbită de consumul de etnobotanice, că sunt gata să să le pună la dispoziție voința lor, entuziasmul lor, dragostea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Carmen ZELINSCHI, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93163]
-
gonit. Ceea ce ne vindecă sufletul este, de fapt, dragostea și milostivirea lui Dumnezeu. Prin spovedanie, nu doar primim iertare pentru relele făcute, ci ne și Împăcăm cu Dumnezeu și cu semenii noștri, ne reîntoarcem În sânul Bisericii și reintrăm În rânduiala firească a vieții duhovnicești. De aceea, spovedania, căința trebuie să se regăsească În schimbarea vieții omului, În transformarea modului păcătos În care acesta privește lumea, semenii și pe sine. Taina Spovedaniei este mereu Îndreptată spre viitor, spre dorința omului de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Alexandra-Andreea Avram () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92294]
-
efortului omului pentru a se Întâlni cu Dumnezeu și forma cea mai concretă a iubirii pe care omul o simte față de Dumnezeu. Această stare de continuă părere de rău pentru păcatele făcute stă la baza urcușului duhovnicesc. Și dacă Împlinim rânduiala pregătirii prin Taina Mărturisirii, primind și dezlegarea de la duhovnic, atunci ne vom bucura de petrecerea cu Mântuitorul Hristos În Împărtășanie. Avându-L pe El, avem totul, căci El reprezintă muntele cel mai Înalt, Piscul cel mai de Sus dincolo de care
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ana-Maria Bodai () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92293]
-
bolnavi grav și cu bătrânii care nu pot posti. Însă toate să fie cu binecuvântarea preotului duhovnic. Altă condiție principală, credinciosul să pună hotărâre Înaintea lui Dumnezeu și duhovnicului că nu va mai face niciodată păcatele mărturisite. Orice abateri de la rânduiala Bisericii trebuie discutate cu duhovnicul, de care credinciosul trebuie să asculte ca de Însuși Hristos. Sfântul Apostol Pavel spune pentru Sfînta Împărtășanie: „Să cerceteze omul pe sine și așa să mănânce din pâine și să bea din pahar, ca cel
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur a cunoscut și În continuare o dezvoltare În ceea ce privește așa-numitele „acțiuni fără cuvinte” (intrarea În biserică, sărutarea păcii, frângerea și Împărtășirea) până În sec. XIV când patriarhul Filotei prin Diataxa sa fixează oarecum rânduiala Liturghiei, deși anumite modificări vor avea loc și după aceea. Anaforaua liturgică astăzi Anaforaua liturgică arată că Sfânta Liturghie este, În esența ei, un act de mulțumire prin participarea noastră la mulțumirea lui Hristos. Astfel se Împlinește sensul Liturghiei de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]