3,042 matches
-
literară", 11 martie 1982) * * * Constantin Popa este o mai veche cunoștință a noastră, actor de prim plan al scenei ieșene, pe cît de talentat, pe atît de simpatic. De-a lungul carierei sale care însumează două decenii a avut suficient răgaz să se inițieze în labirinticele căi ale succesului în teatru. Restul se datorează inteligenței, iscusinței și harului său actoricesc. În Calul verde și-a propus un dificil experiment: să redea chintesența locului comun și a banalității printr-un dialog care
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
urmărit ceva anume: "Studiind filosofia, afli mai precis care-ți sunt limitele și mai afli că trebuie să le corectezi pe cele de care ai luat cunoștință, realizezi că mereu apar alte limite și că tendința de corectare este fără răgaz și fără speranța că se vor împuțina...". Ca dramaturg s-a manifestat constant ca un astfel de luptător. A scris, a publicat, i s-au jucat mai multe piese, cele mai interesante rămînînd din punctul meu de vedere "Calul verde
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
proaspătă la călători!" Fântâna, care apare simbolic de-a lungul creației, izvor de viață și moarte, alături de câmpiile mănoase, de podgoriile aplecate de strugurii roșii, stau sub "marile înțelesuri". Un sentiment al plenitudinii, visul reîntoarcerilor, contemplația într-o clipă de răgaz, comuniunea cu sufletul materiei, al liniștii, al sensibilității, pe care nu reușește să ne-o transmită, rămân în afara emoției estetice. Poetul parcă ne-ar citi un tablou deschis ca sens la prima vedere, fără metafizică și fără metafore rare, indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu aripi de înger". Florin Mugur scrie versuri ocazionale, cheamă legenda, într-o ipostază declarativ romantică, intelectualizată prin ingrediente livrești, culese din teatrul shakespearean, fără a dimensiona sau a crea deschideri noi simbolurilor întruchipate de personaje. În rare clipe de "Răgaz" scrie și poezie cu adevărat 4. Dim. Rachici 5 ne plimbă de la versul declarativ al poeziei ocazionale la poezia în care cuvintele onomatopeice încearcă să-l reînvie pe Ion Barbu. "Cu aceste încercări de poezie ludică suntem, după Al. Piru
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Műller", Editura Tineretului, 1953; "Romantism", Editura Tineretului, 1956; "Mituri", 1967, "Destinele intermediare",1968, "Cartea Regilor", 1970; "Cartea Prințului", 1973; "Dimineața", E. S. P. L. A., 1961; "De ce vorbeam așa?/ Voiam să-ți placă/ și să mă crezi poet/ și te iubeam" ("Răgaz"). 5 "Între mare și cer", E. S. P. L. A., 1964; "Dinamica secundei", E. S. P. L. A.,1968; "Căldura pământului", Editura Eminescu, 1972; "Întindere solară", Albatros, 1973; Într-un auz de floare"; 1974. 6 Al. Piru, "Poezia românească contemporană", 1950-1975, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
să se-ncleie grabnic. Ei, ce zici? Dă-mi răspuns pe loc, fii scurt. BUCKINGHAM: Măria-ta va face cum dorește. REGELE RICHARD: Ț! ț! Ești sloi; bunăvoința ta îngheață. Zi, te învoiești să moară? BUCKINGHAM: Dă-mi, doamne bun, răgaz cât să răsuflu, nainte de a spune hotărât: Curând voi da răspuns măriei-tale. (Iese.) (aparte, către un curtean): E-n furii, riga; vezi, își mușcă buza. REGELE RICHARD: (coborând de pe tron) Voi sta la sfat cu proști cu cap de
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de destin a României. Este menirea adevăraților artiști să pună în fața semenilor o oglindă a adevărului. Dar ei sunt rari. Un asemenea artist este Alexa Visarion. Manuela CERNAT Noblețea întâlnirilor Mai demult, când timpurile nu se grăbeau atât, am avut răgazul să văd un film care mi s-a părut extraordinar. Un film poetic și profund, imaginat ca o parabolă despre contrastele nedrepte ale unei lumi ce împarte umanitatea în două, între cei care dăruiesc și cei care știu doar să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în săptămâna teatrului româno-american, un D-ale carnavalului în Islanda. Cred că având posibilitatea să nu intru în tăvălugul acesta rapid și distrugător, care presupune facerea de spectacole, am putut să și văd. Am avut nevoie de acest moment de răgaz, pentru că eu am fost un om care ani de zile a lucrat piesă după piesă, am încercat să fac ceva în această meserie. De cinci-șase ani mi-am adunat gândurile încercând să înțeleg. Cred că e foarte important, nu știu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
denunță specializarea excesivă a sarcinilor și evocă automatizarea: Această tehnicitate, această căutare a profitului, a rentabilității, a condus la înlocuirea progresivă a omului de mașină." Henri Laborit propune ca soluție la această problemă "generalizarea unei culturi relativiste, devenită posibilă prin răgazul pe care mașinile îl vor lăsa omului" și insistă asupra importanței alegerii politice: Într-adevăr, după cum am spus-o deja, înțelegem mai bine în acest punct de ce societățile de orice fel, capitaliste ori socialiste, au încercat mereu să condiționeze individul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
dimpotrivă, au susținut perioada de creștere și maturație și de învățare adaptivă în general." Teoria informației, organizarea, principiul ordinii pornind de la zgomot, aceste teme au alimentat discuțiile Grupului celor Zece, în ziua în care a fost invitat Henri Atlan. Un răgaz de mai mult de douăzeci de ani le separă de publicarea în Transversales a unui articol al lui Henri Atlan ce repune în discuție noțiunea de program genetic 65. Cercetarea programelor epigenetice și analiza mecanismelor ce reglează expresia genică ni
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
vorbește sara de pui de vrabie sau de altceva, îl mănîncă furnicile. Ouăle de furnici mari sînt cele mai bune de pus în undiță. Calci a rău cînd calci într-un furnicar. De faci casa pe furnicar, nu mai ai răgaz de oaspeți. Cînd strici moșinoiul* de furnici, are să ploaie. Să nu cumva să moi un băț în scuipat și apoi să-l pui în furnicar, și pe urmă, înăcrit cum e, să-l pui în gură, că te otrăvești. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urît. Cînd scoate mortul din casă, dă cu oala după el, ca să se spargă toate relele. Nu e bine să lași oala răsturnată pe-o rînă, cu gura spre tine. (Gh.F.C.) Oaspete De faci casa pe furnicar, nu mai ai răgaz de oaspeți. Cînd sar scîntei din foc pîrîind, au să-ți vie oaspeți. Dacă se face foc și sare din sobă sau de pe vatră un cărbune în casă, apoi se crede că va veni un oaspe de răuvoitor (cu inimă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Moromeților" în favoarea romanului citadin și a investigației psihologice, ca de pildă în "Risipitorii", povestea vieții unor intelectuali, între care memorabil rămâne destinul tragic al medicului Ghiță Munteanu. Obsesia istoriei pare a fi resortul principalelor cărți ale lui Preda, începând cu răgazul interbelic și terminând cu convulsiile intrării țării în dictaturile premergătoare delirului. Autorul "Vieții ca o pradă", din comentator moromețian al istoriei, devine un martor lucid al ei, și adaugă Emil Manu, "un dizident periculos, cu atât mai suspect pentru poliția
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
prin teatru, trainic, ori în fugă, în ultima jumătate de secol. Cine-i Elisabeta Pop? E... Vetuța Pop, binecunoscuta secretară literară a teatrului orădean care, iată, ieșind la pensie (deci, muncind doar opt ore pe zi, nu paisprezece!), a găsit răgazul, ambiția și concentrarea necesare așternerii pe hîrtie a captivantelor ei memorii. O cunosc pe autoare din 1972, cînd, student la teatru fiind, am ajuns prima oară, cvasi-întîmplător, în Oradea. În aceste peste trei decenii ne-am întîlnit, nu des, în
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
identitar se manifestă ca iluminare. Notăm prima apariție a semnelor nou găsitei căi, aceea care unește trăirea în adevăr și eliberarea de tulburările fără răspuns. Pentru Bologa, aceasta este, cu o terminologie care nu mai surprinde, "credința cea nouă": "Avu răgaz să-și judece, precum obișnuia, credința cea nouă." Atitudinea sa reflexivă are, spre deosebire de constructele ideologice juvenile, o așezare în "cumpăna gîndirii". O lege va putea dicta, de aici înainte, selecția matură a atitudinilor; Apostol o enunță, pentru el: "convins că
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ca un copil lacom". Dinamica imaginii se sprijină pe un intens metaforism personificator. Asaltat de anterioare senzații iritante și dureroase ("Vîntul...îi pătrundea prin haine, prin piele și-i zgîlțîia inima"), torturat de așteptarea in(de)finită, de pînda fără răgaz, Bologa resimte întîlnirea cu lumina într-o disproporție senzorială răvășitoare. Agresivă, lumina apare minții lui Bologa "stîrnită parcă de sfidarea lui". De reținut este și alternarea poziției dominatoare (sfidarea), acum favorabilă celui care privește lumina. Personificarea e sinteza tuturor temerilor
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de mondenitate, univers în același timp curgător sub aripa timpului și stătător sub privirea halucinant trează, eterniza(n)tă, a analistului. A privi nestingherit lumea, cu toată lentoarea unui examen "rece, fără concesii", cum îl vedea Camil Petrescu, este un răgaz care nu a stat întotdeauna la dispoziția naratorului. Este o schimbare de optică în maniera romancierului de a construi, în a așeza proporțiile edificiului său. " Condiția" umană poate fi reprezentată în simplificare tipologică sau în perpetuarea infinitezimală a individualului, irepetabil
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ori din neajungerea minții sau pentru vreo mituire să mărturiseas că minciuni“. Mărturia presupune pregătirea spirituală a martorilor: după citirea cărții de bles tem, preotul îi informează asupra implicațiilor spirituale derivate de prestarea unei mărturii mincinoase, apoi candidații privesc un răgaz necesar pregătirii sufletești și înțelegerii consecințelor acestui act. Sătenii din Cățelu, aduși la București de consăteanul lor Manole, aflat în proces cu soția sa, sunt dați în grija preotului din mahalaua Mihai Vodă. Lângă altarul Bisericii, acesta le oferă informa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cei doi au fost de multe ori aduse în fața justiției. Documente de acest fel ne arată dificultățile punerii în practică a actului dotal: între alcătuirea actului și transferul obiectelor în casa ginerelui fiind cale lungă. conform legii, tatăl are un răgaz de doi ani pentru a împlini toate cele înscrise. Nerespectarea termenului aduce sancționarea tatălui cu plata unei dobânzi de patru la sută, referința este însă ambiguă, incompletă și nefolosită în practica cotidiană. La rândul său, Legiuirea Caragea prevede că oricine
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
religioasă. În Dio ce za Cambrai, de exemplu, logodna are o componentă religioasă importantă, tinerii schim bând promisiuni de căsătorie în fața unui preot și făcându-și astfel publică dorin ța de a se căsători. Dar Biserica catolică încearcă să reducă răgazul dintre logodnă și nuntă și chiar să elimine prima etapă pentru a evita începe rea unei relații se xu a le între tineri. La 1765, Mihai Foti no, având în minte experiența cazurilor judecate, insistă, în proiectul de lege, ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lor bisericești“. Simplitatea ar avea drept efect, după părerea lui, evitarea tevaturii judiciare și a cheltuielilor presupuse de desfacerea unei logodne și „legi le divine“ n-ar mai fi disprețuite. În țara Românească, logodna rămâne o etapă importantă înainte de căsătorie, iar răgazul apare ca foarte lax și lăsat la libera alegere a părților. Tinerii au vreme să se cunoască, părinții încep pregătirile și cheltuielile pentru fes ti nul nupțial. În fapt, de aceștia din urmă depinde prelungirea sau scurtarea perioadei; cu cât
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
umplut toate casele boierești și auzurile tuturor celor cu care s-a întâlnit“. De rușine, Despina „nici din casă afară nu poate ieși“. În fața instanței, boierul își reafirmă acuzațiile, dar când i se cer dovezi tergiversează procesul și invocă un răgaz pentru a-și strânge martorii. După alte două soroace, mitropolitul n-a re decât să judece în lipsă, căci dumnealui ple ca se la țară și lăsa se totul baltă. Despina Varipat obține divorțul mult dorit, dar, prin cartea de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se descurcă mai ușor decât bărbatul. Ce poate fi mai exemplificator decât cazurile prezentate mai sus unde paradoxul este clar pus în evidență: Stan primește divorțul după un an și jumătate, în timp ce Gherghina are obligația de a aștepta cinci ani, răgaz cerut de lege. În plus, abandonul feminin este judecat mult mai aspru, întrucât părăsirea căminului presupune „altera rea“ fi de li tă ții conjugale a femeii măritate. Fi de li ta tea devine mai importantă decât aban do nul în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Ortodoxă să controleze veridicitatea acuzațiilor aduse în acest tip de procese? E sigur că ea nu pune în scenă nici o „probă de ejaculare“, nici o „împreunare“, ambele fiindu-i străine și totuși acuzațiile trebuiesc dovedite. În primul rând, soțul are un răgaz de trei ani pentru a-și îndeplini obligațiile conjugale sexuale și pentru a-și dovedi virilitatea. Abia după trecerea acestei perioade, soția poate da jalbă. Toate cele șapte cazuri respectă răgazul pre scris de către Pravilă. În jalba ei, femeia nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acuzațiile trebuiesc dovedite. În primul rând, soțul are un răgaz de trei ani pentru a-și îndeplini obligațiile conjugale sexuale și pentru a-și dovedi virilitatea. Abia după trecerea acestei perioade, soția poate da jalbă. Toate cele șapte cazuri respectă răgazul pre scris de către Pravilă. În jalba ei, femeia nu se plânge de ne putința soțului ca de ceva care ar împiedica-o să aibă copii, nu se vorbește niciodată de perpetuarea familiei, femeia reclamă mai degrabă dreptul ei de a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]