3,718 matches
-
75 PTS2,5 kg/t săm.; Prelude SP-1,5 kg/t săm.; Vitavax 200 PUS -2 kg/t săm.;Vitavax 200 FF -2,5 l/t săm. 1.1.7. Mălura comună Tilletia sp. Mălura este în prezent cea mai răspândită boală în zonele colinare ale globului și ale țării noastre. Dacă în 1975 și în anii următori cercetătorii fitopatologi (Ana Hulea și col.) afirmau că prin aplicarea tratamentelor obligatorii la semințe, atacul este întâlnit “cu totul sporadic” în prezent din cauză că
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
primăvară sunt făcute numai de sporii aduși de vânt din NV sau S. Prevenire și combatere. Cercetările asupra rezistenței soiurilor de grâu la rugina galbenă au evidențiat faptul că în România există acum 13 rase fiziologice dintre care cea mai răspândită este rasa 20 A. Dintre soiurile cultivate, Fundulea 29, Flamura 80, Turda 81 , Colina și Delia sunt rezistente la rugina galbenă și pot fi recomandate pentru zonele cu veri umede și răcoroase. Soiurile Lovrin 34 și Transilvania 1, deși sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care datorită maturizării rapide, nu mai pot fi infectate de sporii apăruți pe plantele gazdă intermediare. În țara noastră au fost identificate 12 rase fiziologice (din cele 300 existente în lume) ale ciupercii, dintre care rasa 34 este cea mai răspândită, urmată de rase 21 și 14. Soiurile Turda 81, Fundulea 29 și Ulpia sunt rezistente la această rugină. La combaterea acestei ciuperci trebuie să se țină cont de faptul că deși ea apare pe mai multe specii de plante, are
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
CĂ DOUA TRATAMENTE SUCCESIVE NU TREBUIE SĂ SE EXECUTE CU SUBSTANȚE DIN ACEEAȘI GRUPA (CU ACEEAȘI BAZĂ TOXICĂ). 1.2. BOLILE ORZULUI Viroze 1.2.1. Piticirea galbenă a orzului - Barley yellow dwarf virus Boala este considerată ca cea mai răspândită și păgubitoare viroză a cerealelor cultivate și a ierburilor perene. În lucrările lui P. Ploaie din 1973 și 1977 se evidențiază faptul că această boală virotică este frecventă în tarlalele de orz semănate timpuriu. Simptome. Plantele de orz infectate în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tratarea semințelor cu: Panoctine 35 LS-2 l/t săm.; Orius ST 25 WS-1,5 kg/t săm.; Vitavax 200 PUS-2 kg/t săm., produse care previn și apariția fusariozelor. 1.2.10. Rugina brună-pitică Puccinia hordei Boala deși este destul de răspândită nu produce pagube mari, prezentând deci o importanță mică. Simptome. Pe frunzele atacate, ciuperca produce pete galbene ruginii, eliptice și neregulat răspândite pe frunză. Spre sfârșitul perioadei de vegetație pe fața inferioară a frunzelor, se deschid și lagărele de spori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
răspândire în toate țările cultivatoare de ovăz însă pierderile sunt de regulă nesemnificative. Simptome. Boala se observă după apariția paniculelor sau în faza de umplere a semințelor, fiind afectate numai frunzele, pe care se observă pete mici, ovale sau circulare, răspândite neuniform. În aceste pete, pe fața superioară a frunzelor se deschid grupurile de spori de vară de culoare galbenă-portocalie care sunt inițial subepidermice, apoi devin prăfoase. În jurul acestora, apar grupurile sporilor de rezistență care se deschid tot pe fața superioară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
I. Pop o semnalează în România în 1962, iar I. Pop și Corina Tușa (1966) delimitează aria de răspândire a virusului, care se găsește în culturile de porumb și sorg din sud-estul și sud-vestul țării unde și costreiul este mai răspândit. Simptome. Boala apare când plantele au 50-60 cm înălțime, sub forma unor pete mici, punctiforme, de culoare verde-deschis, situate în spațiile dintre nervurile frunzelor tinere. Petele se unesc ceva mai târziu și formează dungi late de decolorare sau chiar benzi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
3. Înflorirea albă a boabelor Gibberella fujikuroi Boala este destul de des întâlnită în culturile de porumb mai ales în anii cu precipitații abundente și pe hibrizi cu o cantitate mare de proteină în boabe. În Moldova, această boală este mai răspândită decât putregaiul tulpinilor și știuleților, produsă de Gibbetella zeae (C. Henegar, 1987). Simptome. Boala se poate manifesta în toate fazele de vegetație a porumbului, pagubele fiind cu atât mai mari cu cât infecțiile au loc mai devreme. Plantele infectate de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este rezistent al această bacterioză. 2.1.5 Veștejirea bacteriană Corynebacterium flaccumfaciens pv. flaccumfaciens Boala este cunoscută în mai multe țări din Europa și America de Nord, iar la noi a fost semnalată în 1960 în județul Cluj. Deși, bacteria este destul de răspândită, nu produce pagube mari nici la fasole, nici la soia. Simptome. Plantele atacate prezintă o veștejire a frunzelor bazale, apoi pe măsură ce boala evoluează, se veștejește tot aparatul foliar. Frunzele au marginile răsucite spre partea superioară, atârnă în jos dar rămân
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
27șC. Boala este mai frecventă la soiurile de fasole oloagă (Gratiot, Progres), cel mai rezistent dovedinduse soiul Michigan iar soiul Vera omologat în 1996 este mijlociu de rezistent. Ciuperca prezintă numeroase rase fiziologice, dintre care rasa alfa este cea mai răspândită, urmată de rasa delta, ceea ce îngreunează munca de obținere a soiurilor rezistente la această boală. Prevenire și combatere. Măsurile preventive obligatorii sunt: rotația de 4 ani, adunarea resturilor de plante infectate, urmată de arături adânci și folosirea de sămânță sănătoasă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semințe provenite din loturi semincere sănătoase și eventual aplicarea unor tratamente chimice la sămânță cu Vitavax 200 WP-200 g/100 kg sau Vitavax 200 FF-200 ml/100 kg. 5.1.5. Ascochitoza inului (boala piciorului) Ascochyta linicola Boala deși puțin răspândită, este foarte păgubitoare. Ea este cunoscută în Canada, vestul Europei, în zona Petersburgului, Irlanda, iar în România a apărut în 1961, fiind semnalată de Ana Hulea și Maria Tîrcovnicu. Simptome. Boala se recunoaște ușor datorită brunificării părții bazale a tulpinii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu sămânță certificată și tratată cu: Vitavax 200 FF-200 ml/100 kg. 5.1.7. Septorioza sau “Pasmo” a inului Septoria linicola Boala a fost descrisă în 1911 de Spegazzini A. în Argentina, dar acum este considerată ca cea mai răspândită boală a inului. În România a fost semnalată în 1965 de micologii ieșeni, apoi a apărut în sudul țării și în județul Bihor. Întrucât boala poate compromite aproape în totalitate cultura, este inclusă pe lista agenților patogeni de carantină și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vor face 2 stropiri la rând cu produse din aceeași grupă și se va respecta timpul de pauză indicat. 6.1.7. Făinarea tutunului Erysiphe cichoracearum În țările cultivatoare de tutun din Europa, SUA, Asia și Africa, făinarea este destul de răspândită și poate produce pagube însemnate prin deprecierea frunzișului. Simptome. Pe fața superioară a frunzelor, în lunile iulie și august, apare o pâslă miceliană fină, mai întâi sub formă de pete izolate, apoi unite. Sub pâsla ce capătă aspect făinos, țesuturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
noi la distanță față de culturile mai vechi și în cazul apariției făinării la un nivel ce depășește P.E.D., se va cosi lanul înainte de maturitatea tehnologică. 7.1.5. Pătarea brună a frunzelor de lucernăPseudopeziza medicaginis Pătarea brună este cea mai răspândită boală a lucernei, producând pagube mari în anii ploioși. Este cunoscută și la noi în țară din 1960, însă Tr. Săvulescu consideră că are un efect parazitar slab. În ultimele decenii paralel cu extinderea culturilor de lucernă, pagubele date de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
după o altă cultură sensibilă la acest virus. Cultivarea de soiuri rezistente este singura măsură ce poate asigura sănătatea plantelor. 8.2.4. Virusul Y al cartofului la ardei Potato virus Y in pepper Boala de origine americană este astăzi răspândită și în Europa fiind cunoscută sub numele de "mozaicul nervurian" sau "necroza nervurilor ardeiului". Simptome. Frunzele tinere de la plantele infectate cu acest virus prezintă pete de decolorare, de dimensiuni reduse, care se pot uni, formând zone decolorate ce se extind
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
PU-0,4 %; Ridomil Cu 45 WP-0,25 %; Curzate plus T-0,25 %,Winner M 80 - 0,2%(2 kg/ha).. 8.2.10. Făinarea ardeiului Leveillula taurica Boala, deși are același agent patogen ca la făinarea tomatelor este mai puțin răspândită. În România a fost semnalată de Ana Hulea în 1964, în sudul țării, în culturile din seră și solarii, dar acum este găsită și în câmp. Simptome. Pe frunzele bazale apar pete galbene de 2-4 cm, cu un contur difuz
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Antracol 70 WP-0,2 %. Stropirile se vor repeta la interval de 7-10 zile. Înainte de introducerea în silozuri, butașii vor fi tratați prin prăfuire cu Ronilan sau Rovral-1 kg/t. 8.7.10. Putregaiul violet al morcovului Rhizoctonia violacea Boala este răspândită în numeroase țări din Europa, iar în România a fost semnalată de Tr. Săvulescu în 1929, menționând că boala nu produce pagube mari. În ultimul timp însă, ciupercile din genul Rhizoctonia, produc pagube însemnate. Aceste ciuperci, au devenit periculoase, din cauză că
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Virusul a fost depistat la numeroase soiuri de măr cât și la portaltoii vegetativi. La soiurile foarte sensibile, pagubele pot ajunge la 40 % din producție. Simptome. Pe frunze apar pete neregulate ca formă, de culoare galbenă cu o nuanță crem, răspândite neuniform pe suprafața lor. Atacul se manifestă numai pe o parte din frunze, de regulă, cele tinere din vârful lăstarilor neprezentând simptome. Temperaturile ridicate din timpul verii fac ca țesuturile frunzelor parazitate să devină brunii. Simptomele sunt grave la 18-20șC
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a umidității între 80-90 %. După depozitare, fructele pot fi stropite cu Magnate 50 ECNA0,09 %, pentru a stopa evoluția ciupercii în depozite. 9.1.20. Pătarea albă a frunzelor de păr sau septorioza Mycosphaerella sentina Septorioza părului este o boală răspândită și păgubitoare în pepiniere și livezi. Ciuperca atacă toate speciile de păr, fiind uneori întâlnită pe măr și gutui. La noi produce pagube în pepiniere și livezi, în special în anii ploioși. Simptome. La începutul lunii iunie, încep să apară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rugină. Soiurile Jonathan, York Imperial, Reinette de Canada , sunt sensibile. Dacă se execută corect lucrările de îngrijire a pomilor și stropirile recomandate împotriva celorlalte ciuperci, boala nu apare. 9.1.22. Rugina părului Gymnosporangium sabinae Rugina părului este mai puțin răspândită decât cea a mărului, fiind mai frecventă în livezile din Transilvania. În Europa a fost remarcată în livezile de păr amplasate în preajma parcurilor, unde se cultivă Juniperus sabina L. Pagubele produse de această ciupercă pot fi destul de mari, în livezile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ceea ce cauzează pierderi foarte mari. În prezent boala continuă să se extindă în Cehia, Slovacia și Polonia. La noi în țară, boala a fost semnalată în anul 1922 de către Tr. Săvulescu. Cercetările ulterioare au arătat că vărsatul prunelor este mult răspândit, atât în pepiniere cât și în livezi, în multe județe din Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania (Al. Lazăr și col., 1974). În afară de prun, virusul mai atacă și alți pomi fructiferi printre care piersicul, caisul, zarzărul și corcodușul. Simptome. Atacul se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pv. mors-prunorum Boala a fost descrisă în Anglia în 1931 de unde s-a răspândit aproape în toată lumea. E.F. Smith descrie boala în anul 1902. La noi în țară, Elena Bucur și col. (1960) au studiat această bacterioză care este destul de răspândită. Boala poate fi întâlnită pe prun, cais, zarzăr, piersic, corcoduș și migdal. I. Lazăr (1964) a semnalat-o pe cais și prun, iar V. Severin (1985) o semnalează și pe vișin și mirobolan. Simptome. Boala se manifestă pe frunze, fructe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Înființarea de plantații-mamă sănătoase pentru producerea de altoi și folosirea termoterapiei pentru însănătoșirea clonelor valoroase (37-38șC timp de 23 săptămâni), asigură sănătatea noilor plantații în primii ani de producție. 9.4.3. Vărsatul piersicului Plumpox virus Boala este mai puțin răspândită decât la prun. Se manifestă pe frunze, prin apariția unor îngălbeniri de-a lungul nervurilor principale și secundare cât și în spațiile dintre acestea. Simptomele sunt evidente în pepiniere sau plantații de piersic, îndeosebi, în lunile mai și iunie, după
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
250 CE RV 0,02 % (t.p. 18 z.); Tilt 250 EC-0,02 % (t.p. 18 z.); Topas 100 EC 0,025 % (t.p. 28 z.). 9.9.1.2. Făinarea europeană a agrișului Microsphaera grossulariae Boala este mai puțin răspândită și mai puțin păgubitoare decât precedenta. Simptome. Atacul se manifestă asemănător, în special pe frunze și mai rar pe ramuri și fructe. Spre deosebire de făinarea americană, petele albicioase și prăfoase nu devin cenușii-brunii, apariția cleistoteciilor fiind foarte rară. Transmitere-răspândire. În timpul vegetației
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de căpșun Strawberry mild yellow-edge virus Viroza a fost semnalată și apoi descrisă de către I.W. Prentice în Marea Britanie în anul 1948; în S.U.A., aceeași boală a fost descrisă în anul 1922 de către W.T. Horne. Boala este astăzi foarte răspândită, fiind prezentă și în culturile de căpșuni din țara noastră (M. Petrescu, 1961). Simptome. Frunzele tinere prezintă o zonă marginală lată de 1-2 mm în dreptul căreia țesuturile se îngălbenesc sau iau o colorație verde-pal. Spre toamnă, frunzele capătă o colorație
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]