141,440 matches
-
organizarea spatelui etc. În sfîrșit se încercă revizuirea concepției despre război a comandamenților, obișnuiți cu lupta corp la corp și cu șarjele de cavalerie. Se căuta să fie convinși de rolul decisiv al artileriei. Între altele se dovedise că în războiul modern forturile erau ca și inutile (soarta Belgiei servi drept exemplu) așa că ele fură practic desființate. Tunurile care le apărau, demontate, trecură în dotarea bietei artilerii mobile deși erau prea puțin potrivite în acest scop. Cu tot răgazul ce i
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
crucii. După cădearea Turtucaiei nemții pătrunseră în țară de la sud. Forțînd din nou trecătorile Jiului, acolo unde prima oară dăduseră greș, intrară apoi și de la nord. Diviziile lor efectuau un marș convergent spre București. După abia trei luni de la începerea războiului situația se contura disperată. Românii încercară să se întărească de-a lungul liniei Oltului dar nu mai avură vreme să-și organizeze rezistența. Marea bătălie pentru apărarea capitalei urma să se dea acum pe linia Neajlov-Argeș. Argeșul constituia un obstacol
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
punct, cu asentimentul tacit al celui în cauză. Nu-i venea deloc bine, după convertirea la realismul socialist, pe a cărei bază își construise o poziție de pontif cultural, să-i fie amintite începuturile literare, politic neconvenabile. Colaborase din anii războiului, când era foarte tânăr, la Revista Fundațiilor Regale, iar editura acelorași Fundații îi tipărise, în 1947, volumul de debut Euridice. Și mai trebuia lăsat în uitare un fapt: omul care-l sprijinise la Fundații, care scrisese primul despre el, încurajându
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
D. Caracostea, care nu doar că l-a publicat prima dată, dar l-a și comentat concomitent cu publicarea. Ar fi un motiv, nu singurul, de reconsiderare (revizuire) a părerilor despre acest critic literar și estetician, promotor între cele două războaie al criticii genetice și autor al unor substanțiale studii despre "creativitatea eminesciană". Și aceasta pentru că este încă urmărit de imaginea rea pe care i-au creat-o Călinescu, Cioculescu, Streinu, intrați cu el în conflict după ce preluase, în aprilie 1941
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
delir, îl ucid pe nefercitul basileu și propria-i mamă, atinsă și ea de nebunie, îi va purta capul pe străzi în vârful unei sulițe. Întinderea molimii psihice e urmărită gradual în memorabile secvențe, în această parabolă scrisă înainte de sfârșitul războiului, în care se poate vedea, cum spuneam, o trimitere la situații și procese de aceeași factură petrecute în trecutul apropiat. Metamorfoza lui Sebastian Românu, altă povestire, cuprinde aluzii la o Persie discreționară, totalitară, în care "blajinii" erau prigoniți, își pierd
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
Uooommm!", ciudat era că se auzea până și consoana lichidă "m", tot mai încet, dar tot mai îngroșat, până dispărea în perdeaua de infrasunete. Bunica Grigoriței și a Petrei - puternică femeie, de vreme ce a rezistat condiției de "mamă de criminal de război, executat", de bunică a unei "deținute politic" - Petra - și a altei nepoate schlodită în bătaie - Grigorița! - această femeie, ca un fulg acum, mai auzise chemarea gârlei care cere OM, cu ani în urmă, după spectaculosul furt al Miericeanei de către vârvoreni
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
culturii, sunt prezentate comunicări în engleză, franceză și română și au loc discuții pasionante. Pasionante pentru că subiectele sunt de mare interes, iar intervențiile - scurte, conferind un ritm alert dezbaterii. începutul îl face Alan Brownjohn, care ne atrage atenția că vedem războaiele la televizor, ca pe un joc video, și că folosim în comunicarea de fiecare zi doar 300 de cuvinte. Urmează Cenghiz Bektaș, care îl citează pe Homer, Nemesio Sanchez (cu o listă de scriitori uciși: Osip Mandelstam, Robert Desnos ș.a.
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]
-
-l pune și pe el în acuzație, Anton Holban structura un personaj de o mai acută tensionare decât cel camilpetrescian, de pildă, dar, ca și acela, cunoscând ravagiile incomunicabilității, implacabilei singurătăți, silei de sine, geloziei, afecte ale unei conștiințe în război cu lenifiantele soluții ale locului comun, ca și cu puținele clipe de răgaz, reverie în ambient. Un erou febricitant, crispat, într-o lume ce-și vede de cotidian, un bărbat lângă femei de a căror dragoste se îndoiește și pe
Anton Holban, retrăit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14875_a_16200]
-
dramatice" în poezia, din, să zicem, Poeme ulterioare (2000) sau în romanul Cafeneaua Pas-Parol (1992)? Matei Vișniec plasează acțiunea romanului undeva în Nord (toponomia e, firește, convențională: Valea Albă, Bălți), pe la sfîrșitul deceniului patru, în preajma izbucnirii celui de-al doilea război mondial. Tema este, însă, de o acută actualitate: soarta intelectualului în vremuri tulburi, condiția umană prin raportare la o istorie ostilă. Deși în atmosfera cărții se pot identifica elemente ale onirismului, așa cum s-a cristalizat el în opera lui Dumitru
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
foarte prezente și puternice, aristocrația și francmasoneria. Dar în vremea noastră prima "internațională" era de mult eliminată de pe scena politică, iar masoneria nu se mai bucura de aceeași favoare și nu mai deținea aceleași pîrghii de putere ca înainte de primul război mondial sau chiar de perioada interbelică" (pp. 23-24). Pe cît de simplă, pe atît de convingătoare este și explicația pe care Neagu Djuvara o dă abandonării de către Occident, imediat după război, a statelor din Europa Centrală și de Est, în pofida
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
mai deținea aceleași pîrghii de putere ca înainte de primul război mondial sau chiar de perioada interbelică" (pp. 23-24). Pe cît de simplă, pe atît de convingătoare este și explicația pe care Neagu Djuvara o dă abandonării de către Occident, imediat după război, a statelor din Europa Centrală și de Est, în pofida uriașelor speranțe pe care locuitorii din aceste țări și le puseseră într-o eventuală intervenție armată americano-britanică: "Slăbiciunea Aliaților a apărut abia atunci cînd sovieticii au impus guverne nereprezentative în România
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
armată americano-britanică: "Slăbiciunea Aliaților a apărut abia atunci cînd sovieticii au impus guverne nereprezentative în România și Polonia, apoi alegeri măsluite, trucate și cînd anglo-americanii n-au avut curajul să pună piciorul în prag - cu riscul provocării unui al treilea război mondial. Dar noi trebuie să ne dăm seama că o asemenea slăbiciune este inerentă unor regimuri democratice, unde există Parlament și opinie publică. Cine-și poate închipui că după șase ani de război cumplit, cu milioane de morți, de invalizi
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
prag - cu riscul provocării unui al treilea război mondial. Dar noi trebuie să ne dăm seama că o asemenea slăbiciune este inerentă unor regimuri democratice, unde există Parlament și opinie publică. Cine-și poate închipui că după șase ani de război cumplit, cu milioane de morți, de invalizi și de văduve, și cu pierderi materiale incalculabile, opiniile publice din Anglia și America ar fi putut fi convinse că trebuia pornit război împotriva fostului aliat sovietic, fiindcă nu făcuse alegeri libere în
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
publică. Cine-și poate închipui că după șase ani de război cumplit, cu milioane de morți, de invalizi și de văduve, și cu pierderi materiale incalculabile, opiniile publice din Anglia și America ar fi putut fi convinse că trebuia pornit război împotriva fostului aliat sovietic, fiindcă nu făcuse alegeri libere în Polonia și România? E de neconceput" (pp.24-25). Grosul cărții este însă ocupat de aventura africană. Lucru oarecum firesc, dată fiind întinderea în timp a acesteia (23 de ani) și
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
Simona Tache Deși e foarte ocupată, Andreea Marin a mai găsit puțin timp pentru cea mai importantă chestie din viața ei: războiul cu Mihaela Rădulescu. Dragi Mihaelo, Nu ți-am răspuns mai repidi la ultima ta scrisoari din două motivi: 1. Am avut mulți triabî la bucătarii, ca vini Crăciunul și 2. Am vrut să ți las s-aștiepți, ca să ți umilesc. Și
Andreea Marin către Mihaela Rădulescu: O sî ti oftici, mîţî mediocrî ci eşti! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21203_a_22528]
-
să ne milogim, seara, târziu, că vrem gogoși, își punea șorțul și ne făcea. Ne învăța să tricotăm. Ea tricota pentru noi șosete, pulovere, vestuțe, iar noi, pe lângă ea, tricotam bluzițe și fustițe pentru păpuși. Când era mai tânără, întindea războiul de țesut și țesea. Cuverturi, preșuri. În zilele de sărbătoare, își lua biblia sau o carte de rugăciuni și citea. Mamaie nu are decât două clase, dar știe să scrie și să citească și e foarte deșteaptă. Are o inteligență
Poveste despre bunici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21195_a_22520]
-
iubim. Și pe care nu încetăm să-i mai iubim fiindcă s-au mai împlinit un pic, ci din cu totul alte motive. Sigur, nu sîntem moarte după burți și ne-ar plăcea să le vedem cum dispar, dar nici războaiele copilărești pe care iubiții noștri le duc cu kilogramele în plus nu ne displac. Sînt amuzante. În definitiv, ăia care calculează calorii, merg la sală de opt ori pe saptămînă și își numără, de trei ori pe zi, în oglindă
Despre burticile bărbaților by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21198_a_22523]
-
la onoare. Dacă ar fi renunțat, uita toată lumea instantaneu că a spălat bani. Gâdea: Dar nu a renunțat! Și pentru asta îl respect. Doamne, cât îl respect! Badea: Când am vrut să fim martori activi, ne-a transmis că e războiul lui, iar noi suntem jurnaliști și treaba noastră e să ne batem joc de meserie, să o compromitem iremediabil. Gâdea: Și să-l pupăm în cur. Badea: Ceea ce și facem, căci i-am respectat mereu punctul de vedere. Doamne, cât
Cum vorbesc Badea și Gâdea la telefon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21267_a_22592]
-
apucă. Cel mai rău e în week-end, în serile în care n-am emisiune și nu apuc să-mi iau doza. Badea: Oare ce-o să ne facem fără el? Gâdea: Vremea râsului a trecut. Badea: Nebunia acestor zile e și războiul nostru. Sau războiul e nebunie, nu mi-e prea clar, da’ pastile tot nu iau. Sunt băsiste. Gâdea: Vom continua să ne batem joc de jurnalism. Badea: Și să îl respectăm pe EL. Doamne, cât îl respect! Mă duc să
Cum vorbesc Badea și Gâdea la telefon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21267_a_22592]
-
rău e în week-end, în serile în care n-am emisiune și nu apuc să-mi iau doza. Badea: Oare ce-o să ne facem fără el? Gâdea: Vremea râsului a trecut. Badea: Nebunia acestor zile e și războiul nostru. Sau războiul e nebunie, nu mi-e prea clar, da’ pastile tot nu iau. Sunt băsiste. Gâdea: Vom continua să ne batem joc de jurnalism. Badea: Și să îl respectăm pe EL. Doamne, cât îl respect! Mă duc să mă dau cu
Cum vorbesc Badea și Gâdea la telefon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21267_a_22592]
-
de astăzi, o colecție ascunsă timp de 70 de ani, ci își asumă documentarea și expunerea poveștii acestor cusături și a expediției care a produs colecția, desfășurată într-o perioadă despre care se vorbește astăzi puțin în România, al doilea război mondial. Acțiunea se numea IREB (Identificare românilor de la est de Bug). Ceea ce ar părea la prima vedere o cercetare pur științifică, deși pe timp de război și într-o zonă de ocupație militară, devine la o privire mai atentă cel
Scrisoare de la MȚR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82364_a_83689]
-
desfășurată într-o perioadă despre care se vorbește astăzi puțin în România, al doilea război mondial. Acțiunea se numea IREB (Identificare românilor de la est de Bug). Ceea ce ar părea la prima vedere o cercetare pur științifică, deși pe timp de război și într-o zonă de ocupație militară, devine la o privire mai atentă cel puțin problematică. Listele nominale produse de echipa de 18 angajați ai Institutului de Statistică precum și recomandările lor urmau să fie folosite într-un amplu proces de
Scrisoare de la MȚR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82364_a_83689]
-
puțină dilatație. Acele, unghierele și forfecuțele ar trebui interzise pe toate mijloacele de transport în comun. Dacă umbli cu obiecte ascuțite la tine, așteptă-te să fii luat de terorist. Oamenii se tem de marea dezumflare ca de al treilea război mondial. Ai grijă! Se citește pe fața ta că n-ai mai dormit de câteva dimineți. Mutra asta lucidă e un pericol pentru gonflația globală. Acupunctura e noul Ji‘had. Oprește un biciclist și roagă-l să-ți dea și
Baloane de săpun by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82359_a_83684]
-
bronz. Rar am simțit o emoție la fel de puternică precum în fața acestui grup statuar. O Pietà modernă, la fel de sfâșietoare ca cea a lui Michelangelo. După o vreme am ieșit iar afară și am citit inscripția. Monumentul este un memorial dedicat victimelor războiului și ale tiraniei, de la evreii, romii și homosexualii exterminați de regimul fascist la dizidenții anticomuniști din Republica Democrată Germană. Ajuns acasă, am simțit nevoia să aflu povestea din spatele memorialului. Neue Wache, pe românește Noua Gardă, a fost ridicată din ordinul
Jalea de bronz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82382_a_83707]
-
ordinul regelui Friedrich Wilhelm al III-lea cu un scop foarte practic, acela de a adăposti detașamentul de gardă al palatului prințului moștenitor. Linia neoclasică i se datorează arhitectului Karl Friedrich Schinkel. În 1931 a fost dedicat celor căzuți în războiul mondial. Naziștii l-au integrat firesc în marșurile lor (de fiecare dată când un general german era ucis, procesiunea funebră făcea o scurtă oprire în fața memorialului, iar mareșalul Göring striga: “Generale, te duci în Walhala!”). În timpul celui de-al doilea
Jalea de bronz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82382_a_83707]