5,033 matches
-
alți autori consideră, că 19 la sută din ei erau psihotici În momentul comiterii acestuia. Suicidul este adesea un gest de fugă din fața unor dificultăți aparent fără soluție. Sinuciderea este Însă și o manifestare de agresivitate, Îndreptată atît Împotriva mediului (răzbunare), cît și Împotriva propriei persoane, În sens autopunitiv. „Justificarea” operației de autoacuzare, autocondamnare și autoagresiune poate fi găsită În sentimente de culpabilitate Întemeiate. Adeseori, Însă, ele exprimă numai un narcisism dezamăgit. Propria ființă nu este, pur și simplu, la Înălțimea
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
o cauză aparentă și, din păcate, specific umană, fiind producătoare de plăcere În afara oricărei alte finalități . Caracterul anormal este conferit de scăderea evidentă și constantă a pragului la frustrare, irascibilitatea constant exagerată, răspunsurile prompt și violent agresive, nevoia permanentă de răzbunare și incapacitatea de a uita și a ierta. Sub aspectul modalităților acționale delimitarea pare a fi foarte largă. Unii sociologi (S. Chelcea) identifică doar comportamentele ofensive drept agresive, În timp ce alți autori (N. Barker, K. Lewin, L. Berkowitz) consideră că și
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
descoperit la timp, dându-i-se la timp Îngrijirile necesare, competențe etc.).”Suicidul oblativ” este tentativă de a rezolva situația conflictuală printr-un soi de expiație (holocaus etc.). Sinuciderea este Însă și o manifestare de agresivitate, Îndreptată atât Împotriva mediului (răzbunare), cât și Împotriva propriei persoane, În sens autopunitiv. ”Justificarea” operației de autoacuzare, autocondamnare și autoagresiune poate fi găsită În sentimente de culpabilitate Întemeiate (eroare comisă, act imoral, neglijente de repercusiuni etc.). Adeseori Însă ,ele exprimă numai un narcisism dezamăgit. Propria
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
pentru o mai bună adaptare la mediul respectiv. Această conduită violentă a lotului studiat va rămâne activă și după părăsirea penitenciarului. Mediul carceral nu oferă condiții pentru dezvoltarea capacității de autocontrol a pornirilor violente, a sentimentelor de ură și de răzbunare. Deținuții ,,luptă” pentru a se adapta la acest mediu, pentru a câștiga un renume și un loc care să ofere putere și influență. Cei mai mulți dintre deținuți uzează de această ostilitate ca armă Împotriva controlului impus și astfel devin mai violenți
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
pe întuneric, infractorul era mascat), ele pot oferi unele informații în legătură cu unele caracteristici fizice sau psihice ale infractorului cum ar fi vocea, nervozitatea lui, precipitarea; victime ce supraviețuiesc agresiunii și care cunosc infractorul dar nu îl denunța din teama de răzbunare a acestuia; victime care supraviețuiesc agresiunii și cunosc infractorul dar nu îl denunță din motive ce țin de viața lor particulară (de exemplu agresorul e concubinul victimei casătorite); victime care supraviețuiesc agresiunii, cunosc pe infractor dar refuză să îl denunțe
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
a comis (de exemplu victima unui viol reclamă că faptuitorul i-a furat și niște bunuri, deși el nu a făcut-o); victime care, profitând de o anumită situație, reclamă o infracțiune care nu a avut loc, din dorința de răzbunare față de pretinsul infractor sau pentru a profita de pe urma acestuia. I.2. Cauzalitatea victimală Cauzalitatea victimală reprezintă o structură comportamentală complexă a victimei care a jucat un rol oarecare în săvârșirea agresiunii și care este determinată de interdependența unor factori obiectivi
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
reacție de repliere, izolare și detașare; - o reacție hiperanxioasă, excesivă și nemotivată de circumstanțe; - o reacție de fugă la care se asociază cleptomania și asocierea în grupe delictuale; - o reacție agresivă nesocializată cu o atitudine de opoziție ostilă, spirit de răzbunare și distructivitate; crize de mânie și dezinhibiție sexuală; - o reacție de delicvență în grup, cu caracter organizat antisocial orientată împotriva structurilor și limitelor impuse de normele modelului socio-cultural. În cadrul tulburărilor de comportament se descriu ca forme importante de manifestări psihopatologice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
operații chirurgicale repetate efectuate la cererea bolnavului, asceză, posturi prelungite și nejustificate etc.). Acestea reprezintă formele de suicid cronic (E. Menninger) orientate asupra propriei persoane. 2) Funcția heteroagresivă: este o formă care, din punct de vedere psihanalitic, maschează un sentiment răzbunare a individului exprimată prin: „mie moartea, ție doliul”. Este vorba de o agresivitate indirect orientată sau „proiectată” asupra altei persoane apropiate de cel care comite gestul suicidal. În cazul acesta orice suicid este o faptă „aruncată” (atribuită în mod indirect
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conduite de fugă în prezența, unui pericol, în care intră: fuga, doliul, pedeapsa legată de culpabilitatea reală sau imaginară. b) Sinuciderile agresive, ca forme de agresivitate sublimată, orientată împotriva altuia, sau „proiectată” asupra unei alte persoane sau a unui obiect: răzbunare, crimă, șantaj, apel suicidar. c) Sinuciderile jertfă, ca formă de autorenunțare la propria sa existență, având semnificația unui ideal simbolic realizat. Ele apar sub următoarele forme: sacrificiul, trecerea de la starea actuală la o alta considerată ca ideală. d) Sinuciderile lucide
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Jaspers, S. Freud. Delirul senzitiv de relație are la bază o triadă reprezentată prin: caracterul, viața și mediul bolnavului. Caracterul are o structură personală de tip senzitiv cu rețineri afective, contraste între astenie și stenie, fragilități afective cu tendință la răzbunare, impulsiuni sexuale. În general este vorba de oameni inteligenți, dar imaturi afectiv. Trăirile acestora favorizează dezvoltarea delirantă prin conflicte morale care pun individul într-o stare de inferioritate. În rezumat, este vorba de un sentiment de culpabilitate în relațiile bolnavului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care îi disocia pe Bacon și Fludd, intitulată Vindiciae Academiarum. El îl certa furios pe John Webster care publicase, în același an, un encomion al celor doi gânditori, intitulat elegant Academiarum Examen (Examinarea academiilor). Din pana lui Ward se isca „răzbunarea academicienilor”. Cu ce fuseseră lezați? Ei bine, Ward ținea cu tot dinadinsul ca Bacon să fie considerat „dascălul filosofiei experimentale”, dar în nici un caz un „netrebnic matematician” ca acela (Fludd) care se arăta de acord cu înalt-luminata Fraternitate a rozicrucienilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
președintă de sindicat ș.a. Comitetul de partid nu putea să-i facă tânărului decât reproșul că a combătut o „așa de bună activistă”. Mai mult nu se putea, fiindcă referatul exista, cu obiecțiile respective (și referentul era o personalitate). Ca răzbunare însă, activul de partid din catedră a hotărât ca nimeni dintre membrii acelei catedre să nu mai vorbească cu „infamul trădător”. Membrii din catedră n-au îndrăznit să încalce ordinul, iar tânărul a fost înconjurat de muțenia colegilor... timp de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de rând, doi ani. M-am liberat cu gradul de soldat. Între timp citeam mult: literatură și filosofie. Maxim Gorki îmi plăcea mai ales... După armată, primul meu gând a fost să-mi continuu școala, și ca un fel de răzbunare (ambiție) față de mizeria pe care am îndurat-o în armată de la ofițerii care își băteau joc de mine. De acasă nu mă puteam aștepta la mijloace de trai. Sunt nevoit deci să urmez școala în particular. și astfel m-am
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
curată” - prin orice mijloace, fie și mincinoase -, strategul ideii s-a făcut că a uitat de dictatura regală. În realitate, pe această cale, s-a scos și mai mult în evidență contrastul dintre faptele istoriei și „strălucitul raport”. A fost răzbunarea unui intelectual, care, în preajmă fiindu-i, a dorit să lase o mărturie pentru cei care se vor afla în una din cele două situații: șef sau consilier - cum sunt numiți, în ultima vreme, sfetnicii acestora. șeful nu are voie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vedeau în schingiuirea la care erau supuși o formă de umilire a virilității. După încheierea anchetei, apoi a procesului și la multă vreme după evenimente (la ceasul mărturiei), câteva foste victime nu s-au sfiit să își clameze dorința de răzbunare asupra călăilor de odinioară, tocmai fiindcă resimțeau încă trauma anchetei: „Pe tipul ăsta, pe anchetatorul meu, tare mult aș vrea să-l întâlnesc într-o zi, să-i sucesc gâtul” sau „Pe monștrii ăștia, i-aș împușca pe toți, fără
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1999). Acești opozanți, reali sau presupuși, au devenit în scurt timp marginalizați, apoi izolați și excluși din sistemul social. Persecuțiile care au avut loc și asupra membrilor familiei sau rudelor unui deținut politic erau, la prima vedere, o revanșă, o răzbunare la adresa acestora. Putem însă considera aceste acțiuni de marginalizare ca având și efecte în planul influenței sociale și al atitudinilor. Astfel, dificultățile în găsirea și păstrarea unui loc de muncă au însemnat, în primă fază, pauperitate (ce avea ca efect
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
abstracte care ascund suferința personală. A scrie despre „noi” nu înseamnă a spune mare lucru. Nici un soldat, în nici un război nu a înțeles de ce a trebuit să moară sau să sufere. Chiar dacă el a urmărit, să spunem, un scop de răzbunare personal, o escaladare de tipul „ochi pentru ochi și dinte pentru dinte”, tot nu a știut exact cine a smuls primul „dinte” și nici de ce s-a întâmplat acest lucru. Din păcate, omenirea se află încă la dispoziția deciziei unor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
reproduceri, de preferință din „Convorbiri literare” (Nicolae Gane, Privighetoarea Socolei, Fluierul lui Ștefan). Panait Macri este prezent în mai toate numerele, lui aparținându-i romanele în foileton, schițele și povestirile tipărite timp de mai bine de un an. Intrigi, amoruri, răzbunări, crime din iubire - toate formează trama, uniformă, a paginilor lui Macri (Omorul din pădure, O noapte îngrozitoare, Petru și Amorina, Victima amorului). O povestire lipsită de orice însușiri publică Ion Pop-Florantin (Sugrumătorul). În bună măsură versurile din V.a. sunt
VOCEA ADEVARULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290614_a_291943]
-
altfel decât a prozei, se cade să fie „sublimă” și înțeleasă numai de inițiați. A colaborat la „Curierul românesc” și la „Vestitorul românesc” cu versuri, note, articole și prelucrări de nuvele, iar la „Revista Carpaților” (1860) cu „episodul istoric” O răzbunare sublimă și cu un fragment din memoriile sale. Aceste memorii, intitulate Notițe istorice asupra Româniii de la 1821-1866, rămase în mare parte în manuscris, sunt prețioase documentar, fiind consemnate de un „martur ocular” atent și adesea perspicace, însă cu o „convincție
VOINESCU I. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]
-
Dușmanii, angajații nedreptățiți și neloiali ai firmei. Această categorie nu apelează la tehnici prea performante, deoarece, desfășurându-și activitatea în interiorul sistemului, pot înfăptui acte criminale cu mijloace mult mai simple. Motivația lor poate să fie un câștig personal sau o răzbunare. Mai grav este cazul când o terță persoană din sistem, investită cu autorizarea unor operațiuni, în mod involuntar, contribuie la înfăptuirea atacului. Trecerea spre PC-uri, culturalizarea informatică a utilizatorilor constituie reale amenințări pentru sistemele informaționale. Cu banii plătiți de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sau extravaganță); • supărat sau rău intenționat (actual sau fost angajat); • care poate fi mituit în acest scop. Principalul scop al hackerilor, care-i motivează în acțiunile lor, constă în obținerea prestigiului în comunitatea lor, atacul depozitelor bancare, obținerea de informații, răzbunare sau, pur și simplu, pentru a-și „îmbogăți colecția de trofee”. 7.5.4.5. Tipuri de atacuri la adresa rețelelor de calculatoaretc "7.5.4.5. Tipuri de atacuri la adresa rețelelor de calculatoare" Ingeniozitatea și inovația malefică a hackerilor au
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cu seamă în narațiunea istorică. Romanul Pașala (1968) are un aer baladesc, descriind pitoresc viața de huzur în raiaua Brăilei pe la 1734 într-o succesiune concentrată și rapidă de capitole, cu intermitența specifică serialelor cinematografice, cu episoade de luptă și răzbunare, cu iubiri pătimașe și răpiri haiducești. Știința stilizării arhaizante este demnă aici de A. I. Odobescu. Alt roman, Pajura cu două capete (1977), narează domnia lui Mihnea Vodă cel Rău și pune în valoare virtuțile dramatice ale dialogului, îmbinând evocarea istorică
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
Românească. Nenorocirea e provocată însă de Nicolae Branga, un ticălos care vrea să se îmbogățească și să parvină prin ruinarea celorlalți. El îi trădează, uneltind cu autoritățile hasburgice prinderea și executarea conducătorilor comunității românești. Branga triumfă pentru scurt timp, deoarece răzbunarea celor scăpați din dezastru îl va zdrobi chiar în momentul în care devenise căpetenia comunității. Întoarcerea Vlașinilor răstoarnă cronologia evenimentelor, „înviindu-l” pe Branga și înfățișându-l ca pe un mare afacerist în climatul fanariot din Țara Românească. Abia în
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
tine, nici fără tine/ Nu-mi pot găsi leac de dor/ Cu tine fiindcă mă ucizi/ Și fără tine fiindcă mor.” Deși face o notabilă muncă de traducător, preferându-i pe Romain Rolland (Antoaneta, 1924) și pe Barbey d’Aurevilly (Răzbunarea unei femei, 1927), pe coperta volumelor, ca autor al versiunilor românești figurează, la dorința editorilor, Ion Vinea. SCRIERI: Nocturne, pref. Sașa Pană, București, 1968. Traduceri: Romain Rolland, Antoaneta, București, 1924; Barbey d’Aurevilly, Răzbunarea unei femei, București, 1927. Repere bibliografice
QUIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]
-
1924) și pe Barbey d’Aurevilly (Răzbunarea unei femei, 1927), pe coperta volumelor, ca autor al versiunilor românești figurează, la dorința editorilor, Ion Vinea. SCRIERI: Nocturne, pref. Sașa Pană, București, 1968. Traduceri: Romain Rolland, Antoaneta, București, 1924; Barbey d’Aurevilly, Răzbunarea unei femei, București, 1927. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Nocturne”, RL, 1969, 3; Tana Quil, ALR, 418-423; Elena Zaharia-Filipaș, Ion Vinea, București, 1972, 45-46; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, 133, 346, 357; Straje, Dicț. pseud., 581; Sașa Pană, Tana
QUIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]