2,941 matches
-
propriu decât ceea ce se cuvine din punct de vedere moral; conformitatea cu principiile rațiunii constituie doar o form] de justificare, iar oamenii „decenți” vor renunța la ea atunci când se opune argumentului moral. La prima vedere, ar însemna c] opțiunea pentru raționalitate sau pentru moral] este o chestiune de preferinț] (comparabil] cu alegerea între meseria de agricultor și cea de om de afaceri) și, nu în ultimul rând, o opțiune care-i aparține în exclusivitate persoanei în cauz]. Mulți sunt ins] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
justific] alegerile este conform] curentului rațional care explic] promovarea bunurilor personale; teoria opus] nu este conform] cu acest curent. Ea se g]sește în ingrata poziție de a ap]ra o explicație legat] de valori, care nu are corespondent în raționalitatea practic]. Dac] aceste considerații asupra simplit]ții nu sunt suficiente pentru a fundamenta consecințialismul, singura soluție a adepților acesteia este s] atrag] atenția asupra detaliilor și a plauzibilit]ții teoriei aflate în opoziție. În secțiunea a doua a acestui articol
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Acest aspect încalc] principiul consider]rii egale a intereselor care interzice acordarea interesului unei persoane o greutate mai mare sau mai mic] în raport cu interesele altei persoane. Acest principiu nu presupune o egalitate factual] între indivizi, de exemplu, egalitatea în ceea ce privește inteligență, raționalitatea sau personalitatea moral]. În consecinț], nu este contrazis de faptul c] unii beneficiaz] de mai multe abilit]ți decât alții și nu trebuie retras datorit] acestui aspect. Este un principiu moral fundamental care afirm] c] oricare ar fi diferențele dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fundaționalism. Multe alte variante sunt posibile. Una care pare din ce in ce mai popular] este derivaționismul. Filosofi precum Brandt sau Gauthier urm]resc s] dezvolte o teorie moral] derivat] din ceea ce ei consider] a fi atitudini cu un grad sporit de fundamentare privind raționalitatea. Ei fac acest lucru deoarece cred c] întreb]rile privind raționalitatea sunt mai clare decât cele despre moral] sau deoarece cred c] raționalitatea are fort] motivațional], iar morală nu. Deși Brandt și Gauthier sunt derivaționiști, ei nu sunt și fundaționaliști
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este derivaționismul. Filosofi precum Brandt sau Gauthier urm]resc s] dezvolte o teorie moral] derivat] din ceea ce ei consider] a fi atitudini cu un grad sporit de fundamentare privind raționalitatea. Ei fac acest lucru deoarece cred c] întreb]rile privind raționalitatea sunt mai clare decât cele despre moral] sau deoarece cred c] raționalitatea are fort] motivațional], iar morală nu. Deși Brandt și Gauthier sunt derivaționiști, ei nu sunt și fundaționaliști. Ei nu pretind c] acele credințe din care decurg teoriile lor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teorie moral] derivat] din ceea ce ei consider] a fi atitudini cu un grad sporit de fundamentare privind raționalitatea. Ei fac acest lucru deoarece cred c] întreb]rile privind raționalitatea sunt mai clare decât cele despre moral] sau deoarece cred c] raționalitatea are fort] motivațional], iar morală nu. Deși Brandt și Gauthier sunt derivaționiști, ei nu sunt și fundaționaliști. Ei nu pretind c] acele credințe din care decurg teoriile lor vorbesc de la sine sau sunt autojustificabile. 3. Alte probleme de metod] Diferențierea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral] ne face s] privim propriet]țile morale, precum dreptatea, dezirabile în mod inerent sau necesar. (Odat] ce ajungem s] înțelegem ce înseamn] dreptatea cu adev]rât, vom dobândi o percepție mai sobr] despre ceea ce înseamn] dezirabil.) viii. Morală și raționalitatea Exist] câteva concepții care se definesc în esenț] de la sine, printr-o activitate care le este asociat]. Raționalitatea științific], de exemplu, nu este limitat] la ceea ce oamenii au numit „științ]” în trecut, deoarece activitatea științei const] în critică să, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ajungem s] înțelegem ce înseamn] dreptatea cu adev]rât, vom dobândi o percepție mai sobr] despre ceea ce înseamn] dezirabil.) viii. Morală și raționalitatea Exist] câteva concepții care se definesc în esenț] de la sine, printr-o activitate care le este asociat]. Raționalitatea științific], de exemplu, nu este limitat] la ceea ce oamenii au numit „științ]” în trecut, deoarece activitatea științei const] în critică să, în respingerea conținutului s]u actual și în atribuirea unuia nou. Ceea ce a fost considerat în trecut un comportament
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
limitat] la ceea ce oamenii au numit „științ]” în trecut, deoarece activitatea științei const] în critică să, în respingerea conținutului s]u actual și în atribuirea unuia nou. Ceea ce a fost considerat în trecut un comportament „rațional”, chiar si criteriul de raționalitate în sine, poate fi supus unei critici și tratat ca fiind ceva mai puțin decât rațional. În cultura modern], a existat o tendinț] puternic] de a identifica pur și simplu morală cu rațiunea practic] și, în consecinț], de a privi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sistemului instituțiilor ofertante de educație pentru adulți, cu exemplificări și enumerări ale principalelor instituții și organizații pentru diferite sectoare ale educației adulților și a atribuțiilor acestora. De la început, putem afirma că domeniul educației adulților nu are o structură instituționalizată, cu raționalitate și dinamică interne proprii, educația adulților fiind, într-un fel sau altul, prezentă în multe forme. Educația pentru adulți s-a dezvoltat în diferite contexte și este structurată în diferite subsectoare ce se suprapun parțial. Aceasta este o situație comună
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
proiectării. Realizarea activității de proiectare se finalizează cu elaborarea unui plan de acțiune, pe baza căruia se va monitoriza progresul prin raportare la așteptările conturate în exercițiul proiectării. Un astfel de plan de acțiune cuprinde explicații asupra cursului/programului, asupra raționalității desfășurării lui, dar va cuprinde și detalii operaționale și financiare. Problematica proiectării cursului depinde foarte mult de tipul de ofertă propus, de maniera în care se va derula, de finalitățile de atins, de numărul de participanți, atât din punct de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sistemului instituțiilor ofertante de educație pentru adulți, cu exemplificări și enumerări ale principalelor instituții și organizații pentru diferite sectoare ale educației adulților și a atribuțiilor acestora. De la început, putem afirma că domeniul educației adulților nu are o structură instituționalizată, cu raționalitate și dinamică interne proprii, educația adulților fiind, într-un fel sau altul, prezentă în multe forme. Educația pentru adulți s-a dezvoltat în diferite contexte și este structurată în diferite subsectoare ce se suprapun parțial. Aceasta este o situație comună
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
proiectării. Realizarea activității de proiectare se finalizează cu elaborarea unui plan de acțiune, pe baza căruia se va monitoriza progresul prin raportare la așteptările conturate în exercițiul proiectării. Un astfel de plan de acțiune cuprinde explicații asupra cursului/programului, asupra raționalității desfășurării lui, dar va cuprinde și detalii operaționale și financiare. Problematica proiectării cursului depinde foarte mult de tipul de ofertă propus, de maniera în care se va derula, de finalitățile de atins, de numărul de participanți, atât din punct de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
În nimbul maiestății, exploatau În mod deliberat dorința de venerație a mulțimilor, inclusiv cea născută În sufletele supuselor lor. Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" , de exemplu, Împăratul luminat al unui veac marcat de spiritul rece al raționalității, Înțelegea perfect valoarea practică a noțiunii moderne de „popularitate”, aplicată ca un instrumentum regni deosebit de eficient. Dar, pentru câștigarea acestei popularități, imaginea medievală a monarhului autocrat, de drept divin, nu mai era suficientă În ochii supușilor săi de la sfârșitul secolului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
petrecută când s-a rătăcit la vânătoare. Mogâldeața dispare atunci când fata rostește cuvintele auzite de rege În peripeția sa. Destinul În momentul căsătoriei acționează, În proza populară românească, așa cum aminteam, ca un element concomitent fabulos, extraordinar, dar și purtător de raționalitate. Lumea narațiunilor populare este, la acest capitol, mai frumoasă și mai dreaptă decât lumea reală. Unele dintre narațiunile pe tema căsătoriei rămân, pe bună dreptate, antologice. POSTFAȚĂ Problematica destinului l-a preocupat pe om din cele mai vechi timpuri și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
elemente afective și omportamentale. Dar, aceste elemente nu trebuie Înțelese ca existând unul lângă altul sau unul după altul, deoarece, la om, Între ele există o strânsă interacțiune, astfel Încât structurile afective, de la cele inferioare la cele superioare, sunt Încărcate de raționalitate. Nu avem de-a face cu o afectivitate „ pură ". Afectivitatea, la om, devine rațională, iar gândirea, la rândul ei, este Într-un sens afectivă. J. Piaget și, la noi, V. Pavelcu au subliniat această idee. Referindu-se la participarea emotivității
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
incompletă deoarece se referă doar la emoția observabilă și la modalitățile de a o regla, omițându-se sentimentele. Sentimentele ca forme superioare, complexe, relativ stabile ale afectivității și cu un grad Înalt de conștientizare favorizează interacțiunile optime ale emoționalității cu raționalitatea. De asemenea, afirmă că inteligența emoțională Înseamnă și abilitatea de a Înțelege emoțiile, presupunând cunoașterea emoțiilor și reglarea lor astfel Încât ele să contribuie la dezvoltarea intelectuală și emoțională. “Inteligența emoțională, scriu Mayer și Salovey, se referă la capacitatea de a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la concretizarea comportamentului de achiziție: dacă un anumit produs va fi cumpărat sau nu, ce marcă va fi preferată, când, unde și cum va avea loc achiziția. Decizia de cumpărare este un act conștient ce urmărește satisfacerea În condiții de raționalitate a unei nevoi. Ea exprimă un anumit curs al acțiunii, bazat pe o alegere preliminară a bunului sau serviciului respectiv. Această alegere rezultă din interacțiunea sistemului factorilor menționați mai sus, factori pe care, În general, operatorul de marketing nu-i
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sau chiar mai ridicate decât în starea de veghe. Somnul REM deține 80% din vise. Doar 20% din vise au loc în restul fazelor somnului. Algoritmul imaginativ în care se află creierul în timpul somnului îl eliberează de rigorile logicii și raționalității și îi permite găsirea de soluții pe care veghea nu le poate oferi. Există nenumărate exemple, devenite celebre, despre soluționări creatoare obținute în somn. Somnul înlesnește eliberarea de constrîngeri pe care veghea o refuză. Imageria vizuală prezentă în gândirea imaginativă
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
ca și când ar fi sinonimi. Politețea în sens lingvistic diferă însă de ceilalți termeni apropiați. Penelope Brown și Stephen Levinson, cercetătorii care au formulat cel mai solid model teoretic, o descriu ca pe o consecință necesară a principiului cooperativității și a raționalității ființei umane 5. Politețea se definește ca o acțiune redresivă, prin care locutorul încearcă să atenueze pericolul ca un act verbal al său, precum o cerere sau un compliment, să afecteze "obrazul"6 alocutorului, face, un concept greu de tradus
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
cercetarea teoretică pe problematica reacțiilor (răspunsurilor) nespecifice ale organismului omenesc la factorii de stress, fiind considerat ca primul care a demonstrat existența unei boli aparte, datorată stress-ului, numită chiar sindromul de stress. footnote>, considerat chiar ,,părintele stress-ului”<footnote Popescu, C. - Raționalitate și speranță. Paradigma întregului viu, Editura Renaissance, București, 2006, pg. 187. footnote>, în sensul că „Stress-ul este răspunsul nespecific (subl. ns.) pe care îl dă corpul la orice solicitare (subl. ns.) la care este supus”. Fenomenul se transformă în ceva
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
N., St, R. (1980): The Social and Psycholgical Contexts of Language, New Jersey, Lawrence Erlbaum Associates, Publishers. Clarke, D.S., jr. (1990): Sources of Semiotic. Reading with Commentary from Antiquity to the Present, Southern Illinois University Cornea, P. (2006): Interpretare și raționalitate, Iași, POLIROM. Croce, B. (1971): Estetica privită ca știință a expresiei și lingvistică generală. Teorie și istorie, traducere Dumitru Trancă, București, Ed. Univers Davis, W.A. (2007): Implicature, Intention, Convention and Principle in the Failure of Gricean Theory, Cambridge University
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ADRIAN MIROIU este profesor de științe politice la SNSPA. Dintre lucrările publicate menționăm: Filosofie fără haine de gală, Învățământul românesc azi, Argumentul ontologic: o cercetare logicofilosofică (ALL, 2002), Politici publice, Fundamentele politicii. I. Preferințe și alegeri colective, Fundamentele politicii. II. Raționalitate și acțiune colectivă, Introducere în filosofia politică. Teme clasice . ANDRA-MARIA ROESCU este doctorandă în științe politice la SNSPA. A absolvit masteratul de Teorie și Analiză Politică (SNSPA). Domenii de interes: sistemele electorale, comportamentul electoral, teoria alegerii publice, experimentele și metodele
PREZENTAREA AUTORILOR. In: Competenţa politică în România () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1564]
-
Astfel, participarea la vot se rezumă la alegerea unui set de politici potențiale care pot fi alterate în cadrul procesului de negociere pentru formarea guvernelor. O primă sursă de incertitudine derivă din complexitatea sistemului de determinare a preferințelor actorilor. Atunci când analizăm raționalitatea comportamentului actorilor presupunem că există o serie de scopuri clar determinate, pentru a căror realizare se vor utiliza cele mai eficiente mijloace. Există un grad ridicat de incertitudine în privința scopurilor celor care se implică în competiția politică. Conform lui Downs
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
scăderii costurilor de convingere a votanților. Partidele pot fi interesate să reducă setul de votanți doar la cei radicali sau la cei accesibili prin stimulente selective. Una dintre presupozițiile pe care le voi utiliza în acest capitol ia în calcul raționalitatea partidelor (a competitorilor electorali), indiferent de scopul final pe care și-l propun. În acest context, prin raționalitatea comportamentului politic al participanților la competiția politică înțeleg adoptarea acelor strategii care conduc spre atingerea scopului propus prin utilizarea celor mai eficiente
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]