2,296 matches
-
Deocamdată toată lumea pare extrem de drăguță. Emily e un pic cam... ăă... devotată, dar altminteri, totul a fost grozav. Nu știu, dar când o ascult pe Lily povestind despre examenele pe care le tot dă, sau pe Alex despre chestiile de rahat pe care le face la serviciu, Încep să realizez că am fost foarte norocoasă. În fond, cine mai merge Într-o mașină cu șofer Încă din prima zi de muncă? Zău așa, să fim serioși. Așa că, da, cred că o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
M-am uitat În oglinda mare Înaltă și mi-a venit să râd: fata cu sutien ca de cameristă (beah!ă și chiloți de bumbac (beah la pătrat!ă voia să-și afle loc la Runway? Ha! Nu cu asemenea rahaturi pe ea. În fond, lucram la revista Runway, pentru numele lui Dumnezeu - era inacceptabil să mai pun pe mine haine rupte, șifonate, pătate sau care mi-au rămas mici. Am dat de-o parte bluzele mele obișnuite, cu guler prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
trebui să preia slujba mea, am gândit eu, pentru că eu aveam de gând să Îmi dau demisia. Da, chiar așa. Voi intra În birou În pas de defilare și Îmi voi da demisia. În fond, ca ce chestie să Înghit rahatul ăsta din partea ei? Ce anume Îi dădea ei dreptul să-mi vorbească - să vorbească oricui - În halul ăsta? Poziția? Puterea? Prestigiul? Afurisitele de țoale Prada? Unde, În tot universul ăsta, un asemenea comportament putea fi considerat acceptabil? Chitanța pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
uit că era vorba doar de un an din viața mea. Un singur an care urma să mă scutească de mulți ani de nefericire. Un an, douăsprezece luni, cincizeci și două de săptămâni, trei sute șaizeci și cinci de zile de acceptare a rahatului ăsta, pentru a face apoi ceea ce Îmi doream cu adevărat. Nu era mare lucru, și-apoi eram prea obosită ca să mă gândesc măcar la căutarea unul alt loc de muncă. Mult prea obosită. Emily m-a privit când am intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Lily de parcă n-ar fi fost de față la Întreaga conversație. E ssupărat pe tine? — Probabil, am oftat eu și am strâns la piept geanta mea de poștaș din pânză de cort. În ultimul timp m-am purtat ca un rahat cu el. M-am dus până la bar să cer niște aperitive și pe când m-am Întors golănașul-de-Wall-Street se ghemuise deja pe banchetă lângă Lily. Părea să aibă până În treizeci de ani, dar părul Începuse să i se rărească, așa că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Sunt niște haine uluitoare! — Uită-te În a doua pungă, a zis el și mi-a făcut semn spre locul unde o lăsasem pe covor. Doar nu-ți Închipui că poți purta costumul ăla de catifea cu sacoșa aia de rahat stil tolbă de poștaș pe care o târăști mereu după tine, nu? Din a doua pungă, Încă și mai plină, am scos la iveală o mulțime și mai incredibilă de pantofi, genți și vreo două jachete. Erau acolo două perechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
momentul să mă declar de acord și să las baltă discuția. — Știu, am suspinat eu și am cedat În fața unei asemenea insistențe. Sper doar că Îți dai seama că tu ești cea care Îi face o favoare acceptându‑i toate rahaturile, și nu viceversa. Mă așteptam la un contraatac rapid, dar Emily a rânjit: — Mai ții minte că i‑am spus de o sută de ori că ora ei de joi la coafor și cosmeticiană a fost confirmată? Am dat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cum ploaia curge pe blana ei Fendi și Îi dizolvă machiajul care Începe să i se prelingă la față. Mă simțeam de parcă ar fi putut să Întindă mâna și să mă plesnească peste față, să Îmi spună că sunt un rahat total lipsit de talent, fără aptitudini, o ratată totală și absolută. Nu aveam timp să mă calmez și să Îmi reamintesc că e vorba doar o ființă omenească la fel ca oricare alta (teoretic, cel puțină care nu e Încântată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
aș vrea să stau de vorbă cu Lily. Ți‑o aduc imediat Înapoi. Și cu asta, am Înhățat‑o din nou de braț, cu ceva mai multă fermitate de data asta, și am tras‑o de‑o parte. Destul cu rahatul ăsta: aveam nevoie de prietena mea. O dată așezate pe canapeaua unde mă pusese Christian, după ce m‑am asigurat că el se străduia Încă să capteze atenția barmanului (care era heterosexual, deci era posibil ca amicul Christian să stea acolo toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Îi făcu rău. Oaia era grasă, cartofii, cenușii, iar varza nespălată, fiartă prea mult și cu fărîme de pămînt lipite de ea. Bărbatul care stătea vizavi Îl văzu cum se luptă și zîmbi. — Apetisant, nu-i așa? Știi, am găsit rahat de șoarece În cacaoa mea aseară. — Evans de la trei, zise altcineva, a găsit unghii de la picior În pîine! Cretinii ăia din Corpul C fac asta intenționat. Partea proastă, zicea Evans, era că Îi era o foame demențială, așa că a trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
teamă de bombardament, de a nu fi rănită, nedorind să moară, la urma urmelor. — Hei, neamțule! striga Giggs de la fereastra lui, la două ore după aceea. Hei, Fritz! Pe-aici! Hai pe-aici În mă-ta! — Tacă-ți gura, Giggs, rahat cu ochi, ce ești! strigă altcineva. — Pe-aici, Fritz! Aici! Giggs auzise că o Închisoare fusese bombardată și toți oamenii care mai aveau de ispășit mai puțin de șase luni fuseseră eliberați; el mai avea patru și jumătate, așa că, ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
-i așa? — Nu știu. Cum o s-o facă, atunci cînd au atîtea apeluri? — Nu, bănuiesc că n-ascultă. Urmă un alt moment de tăcere... Apoi: — La naiba, zise Reggie, de parcă ar fi fost ostenit. Ce mai noroc! Ce noroc de rahat. Și am fost atent Întotdeauna! — Știu, spuse Viv. — O să-l Întreb pe tipul ăsta despre prietena lui, despre ce-a făcut. OK? Viv Încuviință. — OK? — Da. — Să nu-ți mai faci griji. Nu, n-o să-mi mai fac. — Îmi promiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Fălticeniului. Odată intrat în vârtejul uman, care se înghesuia să intre pe străduța îngustă ce ducea spre iarmaroc, erai prins ca într-o sarabandă a reclamelor strigate alandala și pe care urechea le aduna în buchet: - Hai la meri dulci! - Rahat cu apâ reci !- Veniti la „zidul curajului”! - Hai să vedeți femeia cu coadă de pește! - Roata norocului băieti! - Zahăr vată copii! - Ciubucuri! - Bere reci la halbă! - Bomba Tiribomba! - Mici mititei dragii mei! - se auzea in același timp si toate odată
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
DE NAȘTERE: Parfumul preferat al mamei tale este Diorissima. Cu casetele mergi mai mereu la sigur. Orice de Bryn Terfel, mai puțin Oklahoma! pe care i l-am făcut cadou anul trecut. La fel și cărțile lui Alan Bennett și rahatul turcesc. Mamei Îi place orice de Margaret Forster sau Antonia Fraser. Ai putea să-i dai mamei inelele mele sau poate ar trebui să le păstrezi În cazul În care unul dintre băieți le-ar putea vrea ca inel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
pe tonul meu de prezentatoare de la radio. —Fecioara de gheață care se topește una, două, mi-o taie soră-mea. Trebuie să te dezmeticești și să-l lași În urmă pe tata, știi. Nu merită. Sunt milioane de tați de rahat pe lumea asta, noi nu suntem un caz special. Mai ții minte cum te trimitea să răspunzi la ușă când veneau ăia după banii de chirie. Îți amintești, nu? Nu. —Ba Îți amintești. Știu sigur. Nu așa te porți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ei, ci de un anume domn Christopher Bunce. Bunce tocmai fusese numit șeful departamentului de Capital-Risc al EMF. Aceasta era o veste bună din două motive. Primul, asta ne facilita sarcina de a-l convinge să parieze pe scutecul de rahat al tatălui meu: să mizezi pe produse noi și promițătoare Înainte ca altcineva să ajungă la ele face parte din fișa postului. Al doilea, ne puteam baza pe Veronica Pick, numărul doi În departament, care se aștepta să fi primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
fiecare mînă și pulveriza o serie de modele Îngrozitoare pe ușile garajelor care ne ieșeau În cale. Trecuseră abia două ore, și În urma noastră se Întindea un lung șir de furăciuni și vandalizări - antene de satelit stricate, graffiti pe mașini, rahați de cîine aruncați la muiat În piscine, camere de securitate chiorîte cu jeturi de vopsea. Pe sub nasul proprietarilor, a forțat Încuietoarea unui Aston Martin și-a dat drumul mașinii la vale, cu motorul oprit, pe aleea cu prundiș. A condus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
decît suma părților. Trebuie să existe neîntrerupt amenințarea asta personală. — Cum a fost cu londonezii În timpul blitzkriegului? Camaraderie În vreme de război? — Exact. În definitiv, războiul e tot un fel de crimă. Nimic nu se compară cu momentul cînd găsești rahatul altuia la tine-n piscină. Nici nu te dezmeticești bine, și-ai și intrat În planul de supraveghere a cartierului și te-ai Întors la vremurile bune. Neveste-tii Începe să-i placă de-adevăratelea să și-o tragă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
la o clinică locală; după ce i-a murit nevasta Într-un accident de mașină, a luat și el obiceiul heroinei de la Laurie. Ea a apărut În niște seriale tv cu buget redus turnate aici. — De văzut? — Serialele erau de tot rahatul, dar ea dădea bine. Are genul potrivit de osatură a feței. — Și acum e cu Sanger? Cum reușește omul ăsta? — Are un talent special, și nevoi speciale. Adolescenta franțuzoaică scoase un țipăt ascuțit și plonjă În piscină. Cioburile de apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
răutate În omul ăsta. — Un psihopat pur și simplu. (Se Întoarse cu spatele la oglindă și se uită la mine cu un aer critic.) Vezi și tu asta. — Nu. Bine, poate există o urmă vagă de ciudățenie. A avut o copilărie de rahat - aici simpatizez cu el. E sfîntul pe post de de psihopat, sau psihopatul pe post de sfînt. În oricare dintre variante, se descurcă foarte bine. — Și cînd figura asta cucernică o să-și vadă mai departe de drum? Atunci ce-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Macedonski, Shakespeare, niște poezii de Nietzsche, "Florile răului" de Baudelaire și unele cărți de filozofie, care mi-au fost un Vade mecum decisiv, atât pe când trăiam la Casa de copii, orfelinatul de tip comunist, precum și în toată viața asta de rahat. Consecvent în ambiția lui de a se confesa lui Vladimir, solitarul amabil își reluă relatările despre traiectoria destinului său: Acum revin dintr-o drumeție prelungă, alocată încercării de recuperare a aleatoriei mele copilării. Căutând să nimeresc satul natal Pleașa, Pleșani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
șnițele cu cartofi piure, alături de, cel mai probabil, o supă de găină și un cremeș. Am oprit o vreme În Piața Mică, un loc de joacă ruinat de lângă un stadion muncitoresc, cu câteva balansoare ruginite și iarba uscată plină de rahați de câine. Îngrețoșat, am ascultat o vreme toaca gospodinelor care băteau feliile de carne, am Încercat să fumez, nu mi-au ieșit mai mult de două-trei fumuri. Încălecând din nou, m-am hotărât să ajung la marginea orașului. Trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
jur, nimeni. Citesc apoi, cu sucul În față, zece minute de pliante publicitare, mi se confirmă bănuiala că genul ăsta de tipăritură e rezultatul unei conspirații a homosexualilor. B27 SERI. B27 seri - foaie de-agățat puberi. 28 de pagini de rahat Înmiresmat de poponar. Fițe, scheme, figuri. Decât ca ei, mai bine ca italianul de la masa de colo: mai burtos și mai chel decât mine, cu celularul mai mic, iar lângă el, cu o gagică cu țâțe mai grozave decât tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
și s-a uscat ..." Marius ridică privirile. Plutonul lui Felix terminase instrucția. Un simulacru de instrucție cu muniție insuficientă, desfășurat la comandă, care nu aduce nici pe departe cu ceea ce se întâmplă pe un câmp de luptă. "Cui dracu folosesc rahaturile astea regulamentare, care mai mult prostesc recrutul? Nimeni și nimic nu te poate pregăti să ucizi alți oameni decât frontul." Un gradat vârstnic își face gâfâind apariția lângă el. Salută și înțepenește în poziția drepți. Să trăiți! Ordin de la dom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ușor de frâne în fața peronului. Imediat, șoferul, o matahală cu grad de Scharführer133, iese afară și deschide iute portiera din spate. Încremenește într-o impecabilă poziție de drepți în fața pasagerului său. "Oh, Mein Gott134, un ștab cu grad înalt! Ce rahat mai vrea și ăsta să mănânce pe aici?" gândesc la unison cele două santinele atunci când văd însemnele argintii pe uniforma neagră. Tacticos, cu pumnul mâinii stângi bine proptit în șold, cel care provocase îngrijorarea santinelelor pășește cu atenție pe asfaltul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]