3,544 matches
-
studențeasca în comunism la presă postcomunistă, coordonată de Sorin Bocancea și prefațata de Emil Hurezeanu, ce reunește mărturii ale unor persoane ce au activat în presa studențeasca în timpul regimului comunist. Aceste mărturii au fost luate prin aplicarea tehnicii interviului nestructurat, realizatorul volumului punând la dispoziție intervievaților un pachet de întrebări, din care spicuim: "Cum ați intrat în presa?... Există un mecanism de recrutare a viitorilor jurnaliști?... Ați avut parte de cursuri de instruire?... Ce subiecte nu va plăceau dar le tratați
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Piață Palatului, unde a stat până în noaptea de 31 decembrie 1989. Lucrarea este realizată aplicând tehnică interviului semistructurat și are ca rezultat ceea ce în literatura de specialitate este numită "povestea vieții". Elementul de noutate al lucrării este acela ca însuși realizatorul interviului a fost martor angajat în evenimentele despre care se va vorbi. Generalul Mircea Mureșan a fost comandantul Microgranizoanei Pantelimon în perioada în care realizatorul interviului era militar în termen acolo. Despre elementele ce țin de metodologie ne vorbește în
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
de specialitate este numită "povestea vieții". Elementul de noutate al lucrării este acela ca însuși realizatorul interviului a fost martor angajat în evenimentele despre care se va vorbi. Generalul Mircea Mureșan a fost comandantul Microgranizoanei Pantelimon în perioada în care realizatorul interviului era militar în termen acolo. Despre elementele ce țin de metodologie ne vorbește în introducere realizatorul interviului: "Am conceput lucrarea că pe un interviu, documentându-mă pentru a putea sonda memoria interlocutorului meu și pentru a putea eu insumi
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
a fost martor angajat în evenimentele despre care se va vorbi. Generalul Mircea Mureșan a fost comandantul Microgranizoanei Pantelimon în perioada în care realizatorul interviului era militar în termen acolo. Despre elementele ce țin de metodologie ne vorbește în introducere realizatorul interviului: "Am conceput lucrarea că pe un interviu, documentându-mă pentru a putea sonda memoria interlocutorului meu și pentru a putea eu insumi să-mi aduc aminte anumite evenimente. Dar, cartea este mai mult decât un interviu după schemă clasică
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
și "Sfârșitul Revoluției. Adaptarea la nouă ordine". Cititorul este atras în universal unei unități militare, este purtat apoi prin zilele Revoluției pantru ca apoi să revină în unitate după încheierea evenimentelor, în primele zile ale intrării în nouă ordine politică. Realizatorul interviului ne și avertizează încă din introducere: "Intenția noastră a fost aceea de a face posibilă contextualizarea necesară înțelegerii acțiunilor de atunci ale Armatei. Pentru a înțelege gesturile militarilor din acele zile este necesara în primul rând perceperea cât mai
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Orice cititor așteaptă de la o lucrarea cu un asemenea titlu mărturii șocante. Lucrarea nu duce lipsă de asemenea lucruri, insă scopul ei a fost acela de a aduce un plus de înțelegere a evenimentelor din timpul Revoluției. Anticipând aceste așteptări, realizatorul interviului ne spune: "Cât privește misiunile pe care le-am executat, ne este greu să spunem acum dacă ele au avut ceva spectaculos, ceva șocant pentru lectorul de astăzi. Au fost acțiuni specifice stării de război, chiar dacă inamicul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
pe fondul unei lipse a comunicării"11. Exil în propria țară O lucrare ce mizează tot pe povestea vieții este Exil în propria țară, ce reunește interviuri pe care Constantin Ilaș le ia unor foști deținuți politici. În demersul său, realizatorul interviurilor a plecat de la convingerea că "Cunoașterea suferințelor, abuzurilor, violențelor și crimelor petrecute pe durata regimului comunist este cu atât mai necesară cu cat astăzi, la un sfert de secol de la căderea acestui regim, lumea în care trăim este încă
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
interviu pe care Sorin Bocancea i-l ia profesorului Doru Tompea. Și de această data avem de-a face cu o poveste a vieții, cel intervievat îndeplinind în timpul regimului comunist funcția de lider al studenților comuniști din Centrul universitar Iași. Realizatorul interviului este foarte atent la aspectele metodologice, fiindcă acestea decid valoarea demersului sau. Fiind un vechi colaborator al intervievatului, există suspiciunea realizării unui demers care să contrafacă istoria privată a unui om cu funcție în regimul comunist. În afară de aceasta, există
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
universitar Iași din ultimele două decenii ale comunismului. Întregul demers științific nu are ca scop aducerea în atenție a biografiei profesorului Doru Tompea, ci realizarea unei fresce a unei comunități într-o anumită perioadă istorică. După cum spune încă din introducere realizatorul interviului, "volumul de față are un personaj colectiv: Centrul universitar Iași. Însă nu vom vorbi despre el că despre o entitate abstractă, ci vom incerca, pe calea documentelor și a memoriei unui participant observator, să pătrundem în viața lui din
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvite în 1965, precum și cursuri de politologie la Institutul de Perfecționare și Conducere (1972) și de istoria și teoria artei (1974). A fost metodist la Casa de Creație Prahova, culegător de folclor, realizator de spectacole folclorice, prezentate la festivaluri internaționale, curator al unor saloane de artă și programe expoziționale internaționale, editor de cataloage și autorul unor studii de specialitate despre importanți artiști plastici români. Din 1972, lucrează ca ziarist la „Romanian Review”, „România
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285383_a_286712]
-
cotidianul „Scânteia” (1986-1989), ulterior la „Adevărul” (1989-1990), este secretar general de redacție la revistele „Cărți românești” și „Universul cărții” (1990-1992), director la S.C. Gyr Exim SRL București (1992-1995) și lucrează la Agenția de presă Mediafax (1994-1995), de unde trece redactor și realizator (din 1996) la Societatea Română de Radiodifuziune. În 1969 începe să publice în revista liceului, „Vlăstarul”, la care, în anii următori, va fi redactor-șef. Alcătuiește împreună cu Nicolae Stanciu o antologie de poezii ale elevilor, Inimi tinere (1972), tipărită la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
mobilitate a spiritului, Încredere În sine foarte bune; - intuiție, memorie auditivă, atențiebune. Structurile organizatorice moderne ale activităților de management reclamă pregătirea și perfecționarea la cote ridicate a specialiștilor de marketing care să fie buni viitorologi, cercetători și analiști, planificatori, organizatori, realizatori și promotori ai desfacerilor și ai imaginii firmei. Școala are un rol esențial În educația viitorilor profesioniști din diverse domenii ale activităților umane. Educația managerială realizată În școală trebuie Îmbogățită permanent prin proiectele educaționale promovate la nivel de sistem și
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica SFÂRLOS () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93118]
-
dramaturg, traducător și editor. Este fiul Rădiței și al lui Gheorghe Frunză, grefier. Învață în satul natal, apoi la Râmnicu Sărat. Va fi licențiat al Facultății de Ziaristică din cadrul Universității „M.V. Lomonosov” din Moscova. După terminarea studiilor va fi redactor, realizator de emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română, apoi la Televiziunea Română (1958-1971), cadru didactic la Facultatea de Ziaristică a Academiei „Ștefan Gheorghiu” din București (1971-1978). În 1980 este silit să se expatrieze, ca urmare a unei scrisori adresate secretarului general al Partidului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287103_a_288432]
-
ce ar putea să-i scadă măcar, înalta linie morală. Moța și Marin, Jurăm! Față de voturile călugăriei, Sărăcia de bunăvoie, Castitatea și Ascultarea, nu găsim deosebire. De aceea unii străini, cercetători ai fenomenului legionar, l-au numit pe Căpitan inițiator, realizator și conducător al unei congregații (ordin) religioase, mai mult decât conducător politic (greșeau în parte, despărțind actul moral de actul politic, în acest fel putânduse devia la machiavelicul „scopul scuză mijloacele”). Căpitanul crease o școală morală, și nu un partid
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se proiecta răstignit pe troiță, cei doi se prăbușeau spre el, prosternându-se la picioarele lui. Efectul a fost impresionant. La repetiția acestui din urmă moment fuseseră doar cei trei ciobani. De aceea, emoția era generală, a sălii și a realizatorilor. Singura apreciere, imediată, au fost lacrimile și suspinele întretăiate. Mi-am dat seama târziu că trebuie să trag cortina. După aceea au venit aplauzele. În comisia de notare împuternicitul cu problemele de cultură n-a vrut să dea notă pentru
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
însă nu a trecut: trimișii lui Irod au informat asupra efectului ce l-a avut asupra publicului, arătând pericolul misticismului care se degajă din acest fel de montare a Mioriței, cu atât mai mult cu cât se știa cine este realizatorul. Opus igni, auctor patibulo dignus. Am fost chemat la Inspectoratul Regional Ploiești la începutul anului școlar 1966/67 și un inspector securist, Cristescu, m-a anunțat cu un ton grav și figură inexpresivă, că, neavând studii corespunzătoare, deși făceam demersuri
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și reținut faptul că principiile definirii agresiunii, cuprinse în convențiile de la Londra din anul 1933, au fost incluse în textul înțelegerii Balcanice în Pactul de la Saadabad, datorită contribuției României, caracterizată de Nicolae Titulescu, înfocatul sprijinitor al acestor poziții, acțiuni și realizator, în mare parte, al acestora, care prin activitatea sa perseverentă a contribuit la creșterea prestigiului României pe plan regional și mai larg. În cadrul aceleiași colaborări româno-afgane în organizații internaționale, Afganistanul a fost coautor al rezoluției prezentate de România în anul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
ian. 1983 Dragii mei, Mulțumesc frumos pentru gândurile voastre bune și, din toată inima, vă doresc și eu un an nou cu sănătate și numai bine. Mulțumesc și pentru plăcuta surpriză - „știința În Bucovina”. Este o lucrare utilă, pentru care realizatorii merită toată lauda. Cum să nu spun că mi-ar place să am și volumele următoare? Am aflat de la dl. Virgil Cuțitaru că pentru lucrarea lui Jenel (...) a vorbit chiar cu directorul editurii „Sport-Turism”. Deci nu reținusem eu exact numele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
post de radio, mai ales emisiunea Metronom. S.B.: Realizată de Cornel Chiriac. N.B.: Păi acolo auzeam noi de formațiile bune: Beatles, Bee Gees, Credence Clearwater Revival. La fel, ascultam și emisiuni precum "Din lagărul socialist". S.B.: Vă aduceți aminte de realizatori de emisiuni de la Europa Liberă? N.B.: Hurezeanu e unul. S.B.: Și cel care spunea "Să auzim de bine"? N.B.: Nu-mi mai aduc aminte. S.B.: Mircea Carp. N.B.: Da. S.B.: Mai târziu, Neculai Constantin Munteanu. N.B.: Exact! În mintea mea
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
pitici. Din punctul lor de vedere sunt prezentate dragostea, prietenia, viața, moartea, valorile spirituale și morale. Împreună cu Grigore Vieru, V. este autor al primului Abecedar cu litere latine (1970), după zeci de ani de scriere cu slove chirilice în Basarabia, realizator, tot cu acesta, al unor culegeri de texte pentru copii selectate din autori clasici și contemporani, români și străini (Carte pentru toți, Șezătoare în codru, Cercelul de argint, Copiii planetei). În volumele O scrisoare către copiii lumii și Iepurașul albastru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
Traducător, jurnalist și realizator radio-TV, a absolvit Facultatea de Jur nalism și științele Comunicării în 2002. A cochetat cu copywriting ul, publicitatea și istoria artei, înainte de a-și da seama că se poate ex prima cel mai bine în presa culturală audiovizuală. După opt
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
care o plătesc cu viața câțiva arbori, dar cu adevărat noi, mâine, indiferent de suntem astăzi proprietari tăietori sau nevinovați martori, rămași totuși flămânzi... „Diminețile noastre de duminică“, 2 august 1998, ora 8,50 10. Apă chioară Am ajuns și realizator. Nu chiar deodată: Întâi am dat gata o café peste drum de Radio. Preferam o vodcă, am și motive, dar nu și bani și, oricum, dată fiind vecinătatea, dugheana nu oferă așa ceva. De fapt realizatorul e Aurel Brumă, care m
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Apă chioară Am ajuns și realizator. Nu chiar deodată: Întâi am dat gata o café peste drum de Radio. Preferam o vodcă, am și motive, dar nu și bani și, oricum, dată fiind vecinătatea, dugheana nu oferă așa ceva. De fapt realizatorul e Aurel Brumă, care m’a convocat chipurile ca „expert“ dar, ca să nu se dezmintă, și un epigramist, George Petrone. Răcit cobză, țin Într’o mână batista, iar cealaltă aproape de butonul care „taie“ microfonul de mi vine să strănut. Noroc
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai înalt vârf din Ecuador, mereu acoperit de zăpadă. Obiective aflate în Patrimoniul U.N.E.S.C.O. Insulele Galapagos Centrul istoric al orașului Quito Parcul Național Sangay Centrul istoric din Santa Ana de los Rios de Cuenca ÎN LOC DE ÎNCHEIERE. CONCLUZII În calitate de realizator al prezentului volum, intitulat Memoriile unui diplomat român pe toate continentele, îmi exprim speranța că această lucrare are utilitate, în ciuda unor imperfecțiuni, inerente încercării de a scrie o scurtă istorie a timpurilor contemporane a popoarelor și țărilor în care am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în mărime naturală s-a ivit la suprafață și s-a scuturat, lansînd jeturi de apă prin orificiul din vîrful capului. Apoi s-a scufundat, apa a dispărut și pe solul refăcut s-a putut aprinde iar focul. Inventatorii și realizatorii acestor mașinării uimitoare nu aveau voie să comită nici o greșeală. Franz Boas a publicat în 1895 relatarea unei ceremonii al cărei punct de maxim interes, dacă pot să spun așa, trebuia să fie revenirea printre ai săi a unui bărbat
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]