53,590 matches
-
de executiv), fie sub aspectul independenței interioare a judecătorilor, care presupune ca ei să fie liberi de orice influențe sau presiuni din partea colegilor sau a judecătorilor care au atribuții administrative. Întrucât efectuează un examen esențialmente formal al cererii de recurs în casație, demersul judecătorului de filtru de a admite în principiu recursul în casație nu este susceptibil, prin el însuși, a limita în vreun fel independența celorlalți doi membri ai completului chemați să decidă asupra fondului căii extraordinare de atac
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
remedii procesuale menționate de autor. Or, poziția Înaltei Curți de Casație și Justiție în ierarhia sistemului judiciar și rolul său constituțional în asigurarea unei interpretări și aplicări unitare a legii, corelate cu numărul redus al situațiilor ce constituie motive de recurs în casație și caracterul pur formal al analizei de admisibilitate efectuată în etapa filtru, justifică în mod obiectiv opțiunea legiuitorului, căruia îi revine, de altfel, competența exclusivă de a norma procedura de judecată și regulile aplicabile recursului în casație. ... 18
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
constituie motive de recurs în casație și caracterul pur formal al analizei de admisibilitate efectuată în etapa filtru, justifică în mod obiectiv opțiunea legiuitorului, căruia îi revine, de altfel, competența exclusivă de a norma procedura de judecată și regulile aplicabile recursului în casație. ... 18. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, formulând opinia în dosarele Curții nr. 1.479D/2019 și nr. 2.575D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că, odată cu intrarea în vigoare a noului
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
fiind aceea de a înlătura erorile de drept cuprinse în hotărârile definitive ale instanțelor de apel, raportat strict la cazurile de casare prevăzute expres și limitativ de lege. Față de specificul și finalitatea acestei căi extraordinare de atac, motivele de recurs în casație au fost restrânse și circumscrise unor situații vizând exclusiv legalitatea hotărârii, iar nu chestiuni de fapt. Reține că, prin dispozițiile criticate au fost restrânse cazurile de casare numai la anumite motive de nelegalitate și au fost eliminate cele
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
numai la anumite motive de nelegalitate și au fost eliminate cele formale și fără impact major asupra legalității. În aceste condiții, apreciază că dispozițiile art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013 nu contravin dispozițiilor constituționale invocate, atât timp cât recursul în casație reprezintă o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată doar împotriva hotărârilor penale definitive prevăzute de lege și doar în cazuri strict determinate, de încălcare a legii, ducând la o judecată care nu poartă asupra fondului, ci
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
doar în cazuri strict determinate, de încălcare a legii, ducând la o judecată care nu poartă asupra fondului, ci exclusiv asupra corectei aplicări a legii. Observă că, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 255/2013, prin reducerea numărului motivelor de recurs în casație prevăzute de art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală, legiuitorul a urmărit, pe de o parte, degrevarea instanței supreme, iar, pe de altă parte, respectarea specificului acestei căi extraordinare de atac. În realizarea acestui scop, au
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
greșit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost grațiată; 12. sau aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege; 13-14. abrogate“; ... – Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală: „(1) Admisibilitatea cererii de recurs în casație se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent și atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită, fără citarea părților și fără participarea procurorului. (2) Dacă cererea de
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
în casație se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent și atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită, fără citarea părților și fără participarea procurorului. (2) Dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație. “ ; ... – Art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013: „La articolul 438 alineatul (1), punctele 2-6, 9, 10, 13 și 14 se abrogă. “ ... ... 23. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textele de lege criticate sunt contrare atât prevederilor constituționale
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
numirea judecătorilor și ale art. 129 referitor la folosirea căilor de atac, cât și dispozițiilor art. 6 paragraful 1 teza întâi și paragraful 3 lit. c), privind dreptul al un proces echitabil, ale art. 13 referitoare la dreptul la un recurs efectiv și ale art. 14 privind interzicerea discriminării, din Convenția pentru a apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, privind interzicerea generală a discriminării, precum și prevederilor art. 21 privind nediscriminarea și ale
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
24. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală și ale art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013, Curtea constată că autorii critică, în esență, limitarea cazurilor în care se poate formula recurs în casație, aspect analizat în jurisprudența sa, prin deciziile nr. 424 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 21 august 2015, nr. 255 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
drept comise de curțile de apel, ca instanțe de apel, prin raportare la cazuri de casare expres și limitativ prevăzute de lege. Curtea a reținut, totodată, că, potrivit dispozițiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală, motivele de recurs în casație sunt limitate. De asemenea, conform prevederilor art. 438 alin. (2) din Codul de procedură penală, situațiile prevăzute la alin. (1) pot constitui temei al casării hotărârii doar dacă nu au fost invocate pe calea apelului sau în cursul
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
verificare a conformității hotărârilor atacate cu regulile de drept aplicabile - și de natura acesteia - de cale extraordinară de atac. Curtea a reținut că, așa cum reiese și din expunerea de motive a Legii nr. 255/2013, prin reducerea numărului motivelor de recurs în casație - prevăzute la art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală -, legiuitorul a urmărit, pe de o parte, degrevarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar, pe de altă parte, asigurarea specificului căii extraordinare de atac a recursului
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
recurs în casație - prevăzute la art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală -, legiuitorul a urmărit, pe de o parte, degrevarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar, pe de altă parte, asigurarea specificului căii extraordinare de atac a recursului în casație, astfel că mai multe dintre motivele de recurs din reglementarea anterioară au fost introduse de legea nouă drept cazuri de contestație în anulare, potrivit naturii acestei căi de atac. ... 27. Totodată, Curtea a reținut că - spre deosebire de
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
Codul de procedură penală -, legiuitorul a urmărit, pe de o parte, degrevarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar, pe de altă parte, asigurarea specificului căii extraordinare de atac a recursului în casație, astfel că mai multe dintre motivele de recurs din reglementarea anterioară au fost introduse de legea nouă drept cazuri de contestație în anulare, potrivit naturii acestei căi de atac. ... 27. Totodată, Curtea a reținut că - spre deosebire de situația analizată prin Decizia nr. 783 din 12 mai 2009
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
recursului în casație fiind dată în competența exclusivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Codul de procedură penală a revenit astfel la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, ceea ce înseamnă că în recurs nu se rejudecă fondul cauzei, ci se apreciază dacă hotărârea dată corespunde sau nu legii ( în acest sens, deciziile nr. 100 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 12 mai 2020, și
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
amintite își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 29. Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, față de critica formulată de autori, potrivit căreia examinarea admisibilității cererii de recurs în casație se realizează fără citarea părților și fără participarea procurorului, Curtea reține că, în ceea ce privește dispozițiile art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală, anterior modificării acestora prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
nefondată“ din cuprinsul acestora este neconstituțională. ... 30. Cu acel prilej, Curtea a examinat din punctul de vedere al constituționalității, raportat la dispozițiile art. 21 și art. 24 din Legea fundamentală, prevederile art. 440 alin. (1), potrivit cărora „Admisibilitatea cererii de recurs în casație se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent și atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită. “ , reținând, în paragrafele 18-23 ale deciziei precitate, că dispozițiile procesual penale
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
440 din Codul de procedură penală apare ca fiind obligatorie, fiind aplicabilă în acest caz norma generală, respectiv art. 363 alin. (1) din Codul de procedură penală. ... 31. Totodată, Curtea a observat că procedura de examinare a admisibilității cererii de recurs în casație, reglementată la art. 440 din Codul de procedură penală, nu prevede în mod expres că aceasta se realizează fără citarea părților. Curtea a reținut că prevederile art. 353 din Codul de procedură penală reglementează citarea la judecată, prevăzând
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
Codul de procedură penală, Curtea a constatat că acestea sunt norme cu caracter general aplicabile oricărei proceduri de judecată, în lipsa unor dispoziții speciale contrare. În aceste condiții, Curtea a constatat că în procedura admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație ar urma să fie aplicabile dispozițiile generale în materia citării, adică prevederile art. 353 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, potrivit cărora inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente și, după caz, reprezentanții legali ai
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
doua din Codul de procedură penală, potrivit cărora inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente și, după caz, reprezentanții legali ai acestora se citează din oficiu de către instanță. Concluzionând, Curtea a reținut că examinarea admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație trebuie realizată cu citarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a părților, conform art. 353 alin. (1) din Codul de procedură penală, și cu participarea procurorului, potrivit art. 363 alin. (1) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
cu participarea procurorului, potrivit art. 363 alin. (1) din Codul de procedură penală. Aceasta în condițiile în care, dacă intenția legiuitorului ar fi fost aceea de a exclude participarea procurorului și citarea părților de la examinarea admisibilității în principiu a recursului în casație, acest lucru ar fi fost reglementat în mod expres în cuprinsul Codului de procedură penală, ca excepție de la dispozițiile art. 353 alin. (1) și ale art. 363 alin. (1), precitate. ... 32. Curtea a observat însă că jurisprudența
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
și ale art. 363 alin. (1), precitate. ... 32. Curtea a observat însă că jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție relevă un aspect diferit de cel reținut de instanța de control constituțional, în sensul că, în toate cazurile, cererile de recurs în casație sunt examinate din perspectiva admisibilității în principiu a acestora fără participarea procurorului și fără citarea părților, conform procedurii prevăzute la art. 440 din Codul de procedură penală. Așa încât, Curtea a constatat că lipsa aplicării dispozițiilor art. 353
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
Așa încât, Curtea a constatat că lipsa aplicării dispozițiilor art. 353 alin. (1) și ale art. 363 alin. (1) din Codul de procedură penală de către Înalta Curte de Casație și Justiție și, prin urmare, examinarea admisibilității în principiu a recursului în casație fără citarea părților și fără participarea procurorului ridică doar o problemă de interpretare și aplicare a legii, și nu una de constituționalitate a textului criticat, conform dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile din Codul de procedură penală cuprinse în art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi și art. 440 alin. (2) cu referire la mențiunile care decurg din obligativitatea formulării cererii de recurs prin avocat sunt neconstituționale. Totodată, prin aceeași decizie, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. ... 34. În ceea
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]