2,050 matches
-
unele adevăruri, neconforme cu atitudinea comună față de năravuri și moravuri frecvente. Stilul are vioiciune, fraza este alertă, verva și umorul sunt de bună calitate. Sfârșit de vară pe râu (1993) e povestea cvasiclasică a unei călătorii care duce la o regăsire de sine, prilejuind împlinirea unor vechi reverii. Dornice de evadare din „sinele zilnic, temător, hotărnicit și rutinier”, două personaje - naratorul și prietenul său doctorul - se eliberează din chingile obișnuințelor și tabieturilor, călătorind fie și numai pe Someș. Spiritul ironico-dezabuzat este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
fost autoimpuse. Bucuria Alături de tristețe, frică și furie, bucuria face parte precum știm din grupul emoțiilor fundamentale/universale. Ea este o experiență afectivă intensă, dorită și consumată exploziv. Bucuria este emoția succesului, dar și a dragostei, a întâlnirii și a regăsirii (celor dragi), a relației de încredere, de apropiere (Cosnier, 2002; Filliozat, 2006a). Ea reflectă o stare de echilibru a corpului, precum și un nivel ridicat de activitate; gesturile sunt ample și degajate (Brillon, 2010). Conform celebrului neurolog (american) A. Damasio (2010
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
experiențele de bucurie a fost vorba "despre relații sociale și despre experiențele sociale în care se reflectă integrarea socială pe moment a subiectului, sub forma reuniunii cu prietenii, a întâlnirii cuiva, a lărgirii cercului social, a momentelor de sărbătoare, de regăsire etc." (apud idem, p. 77). Toate emoțiile refulate, blocajele emoționale, rănile nevindecate, acțiunile ratate, proiectele eșuate sunt o piedică în calea bucuriei sau ... o sursă pentru manifestarea bucuriei maligne. Oricât ar părea de surprinzător, la prima vedere, există și o
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Evenimente: Multe care pot fi prevăzute, depinzând de situația În care se află individul În momentul tranzitului. Dacă persoana este singură, acest tranzit poate foarte bine să-i aducă un angajament durabil, nașterea unei legături solide, concretizarea unei relații... eventual regăsirea unei iubiri din trecut (trebuie menționat faptul că diferențele de vârstă Între parteneri sunt frecvente sub acest aspect). În alte cazuri, acest tranzit sancționează relațiile instabile sau superficiale În favoarea calității și a caracterului durabil. Ne vorbește despre alegeri cumpătate (mai
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
rațiune și e mulțumit de asta, acceptă imperfecțiunile celuilalt cu chibzuință, spunându-și că nu merită să dea cioara din mână pe vrabia de pe gard. Evenimente: Angajamentele capătă un caracter durabil, relațiile se stabilizează. Sunt posibile Împăcările după o ceartă, regăsirile... dacă sunt chibzuite. Capcană: Să te culci pe lauri, să crezi că totul e câștigat. Chiar și cele mai bune relații au din când În când nevoie de puțină stimulare. Opoziție sau careu Dispoziție: Individul se Îndoiește În permanență de
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
potențial creatoare cu resurse nelimitate în a se adapta, evolua, transforma. Deținutul nu acceptă capacitatea sa de autodeterminare, schimbarea prin autorestructurare, faptul că și-ar putea depăși paradigma, experiențele trecutului prin provocarea și activarea resurselor compensatorii naturale, potențarea acestora prin regăsirea semnificațiilor și sensurilor reale ale existenței. Un rol important în cadrul acestui proces de reconstrucție identitară a deținutelor, de conștientizare a semnificațiilor lumii lor interne și externe, de asumare responsabilă a propriilor acte revine personalului specializat (psihologi, sociologi, asistenți sociali etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
oamenilor de către divinitatea percepută ca instanța de supremă „cenzură”. De fapt, totul este o vastă „proiecție colectivă” a pulsiunilor acumulate într-o comunitate umană, care se „descarcă” periodic, realizând un act de catarsis colectiv. Este calea de „purificare” și de „regăsire” a originilor, fapt care corelează nebunia cu miturile salvatoare, ale „reparației” morale a unei lumi roasă de vicii, de păcate și care, după un ritual prestabilit, se restaurează periodic (M. Eliade, Y. Pelicier, J. Starobinski). Pentru Socrate nebunia este de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prăbușirea Eului prin pierderea suportului său moral. Disperare. Această situație tragică nu poate fi remediată decât printr-un act de salvare, de reparație, prin reîntoarcerea la valorile morale și redobândirea acestora. Terapia nu poate fi decât psiho-morală. De refacere și regăsire a Eului pierdut. Suferința tragică configurează cea mai profundă prăbușire a Eului personal. Ca suferință și alterare a echilibrului și naturii interioare a persoanei umane, această categorie de tulburări nu poate fi ocolită de psihopatologie. Ele vin ca să completeze seria
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
spiritului individual. În consecință, cu toată individualitatea sa, care reprezintă baza pentru creativitate, poetul sau filozoful, ca individ uman, în măsura în care este "normal", este și un produs de serie, adică are trăsături comune cu ceilalți oameni, și aceasta face posibilă alterita-tea, regăsirea în alții. Nu sentimentul este, prin urmare, individual, ci manifestarea, trăirea lui și, de aceea, pe drept cuvînt afirma G. I b r ă i l e a n u că "unul dintre farmecele poeziei este generalitatea, lipsa de ceea ce
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
tonul luminos, optimist, trimițând la George Coșbuc, urmat pe alocuri și în versificație. Curând, în Amintiri și în Depărtări, se întrevede și tensiunea dintre satul părăsit, veșnic țintă a dorului și a nostalgiei, potențate tocmai de imposibilitatea întoarcerii și a regăsirii timpului pierdut, copilăria, și orașul ce rămâne mereu străin, sursă de angoase. Voința „modernizării” nu lipsește însă, relevându-se în afișarea identității dintre autor și eul liric, în adoptarea registrului colocvial, în recursul mai frecvent la regionalisme plastice, în asezonarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
întoarcere” la mentalitatea și simțirea arhaică, este preponderentă și în romanul Sufletul nostru dintâi (1984), un fel de poem în proză cu alură memorialistică și presărat cu elemente fantastice de coloratură neoromantică, figurând un peisaj état d’âme antropomorfizat. Intenția regăsirii de sine, nutrită și de nevoia confesiunii, trădează propensiunea spre interogație și relativizare a celui care își caută „sufletul dintâi”. Factura autobiografică a textului este susținută de apelul la doi naratori care își descriu dialogic - unul diaristic, iar celălalt prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
combina Între ele și cu alte alimente: carne, pește, brânzeturi, ouă... Nimic nu vă obligă să vă lipsiți de aceste alimente disponibile pretutindeni, a căror paletă de gusturi nu are egal și a cărei complexitate nutrițională nu este reproductibilă. O regăsire a unui sentiment de plăcere ar putea fi cheia unei reconcilieri cu un comportament alimentar sănătos. Bilanțul acestor substanțe protectoare care neutralizează agenții cancerigeni Am selectat pentru dumneavoastră substanțele cele mai performante În ceea ce privește prevenția anticancer. Există Însă multe altele ale
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
act sinucigaș? Nu risipește notația jurnalieră (seacă, parțială și, de cele mai multe ori, criptică) tensiunea presupusă de actul atât de radical? În deznădejdea Înecată În bântuirea cinematografelor de cartier, a lui Cesare Pavese, În reveriile Îndoliate ale Sylviei Plath se află regăsirea acelui locus amœnus salvator, dar și enigmatic-Înfricoșător. Nădejdea pe care și-o pune sinucigașul În jurnal nu e cu mult mai mare decât a naufragiatului În mesajul din sticla aruncată În valuri. Și totuși, dincolo de speranță și iluzie, dincolo de fantasme
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
-mă pe dinți, știind că În tine se află semințele unui Înger, genul meu de Înger, de flacără și paloș și-o putere strălucitoare, de ce oare Îmi dau eu seama atât de lent pentru ce sunt făcute femeile?24 și regăsirea În livresc, În recunoașterea uluită a propriei experiențe descrisă de un analist clasic al dezechilibrului psihic: Am citit azi-dimineață Jale și melancolie a lui Freud după ce Ted a plecat la bibliotecă. O descrierea aproape exactă a simțămintelor și a motivelor
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
griji și fără osteneală?" [cf. Țuțea, 1992:259]. Însuși darul libertății de alegere făcut omului a proiectat ca necesară existența răului în lume, existență pe care s-au întemeiat ulterior multe din construcțiile omului căzut în păcat, inclusiv aceea a regăsirii lui Dumnezeu și a înălțării prin credință către El. Căci, ar trebui să fim de acord că restricționarea de către Dumnezeu a posibilității omului de a face răul, de a minți, echivalează cu menținerea lui în nonlibertate, variantă în care omul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
aidoma și în simbolistica primelor cărți ale Vechiului Testament: Exodul, Leviticul, Numeri, Deuteronomul. Ele vizează încercările la care "neamul ales" avînd ca erou principal pe Moise le suportă în tentativele de înălțare din starea de "păcătoasă înșelăciune" la aceea de regăsire a lui Dumnezeu. În contextul de față ne vom limita la a spune doar că ultimile trei funcții au finalitate optimist-întemeietoare, întrucît vizează [Propp, 1993:63-65]: 29) transfigurarea eroului (colectiv sau/și singular); 30) pedeapsa răufăcătorului; 31) căsătoria eroului și
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
-o încă în întregime. Astfel, dacă transfigurarea poate să înseamnă reapariția binelui deplin în lume, prin persoana și sacrificiul lui Hristos, pedeapsa răufăcătorului urmează a se întîmpla cu deplinătate la o doua venire a lui Mesia, cînd ar avea loc regăsirea omului cu Dumnezeu printr-o căsătorie simbolică și o instaurare a "tronului lui Dumnezeu" pe Pămînt. Vom constata că pe măsură ce scenariul biblic se complică, secvențe întregi par a dobîndi relativă autonomie de desfășurare, desfășurarea lor reproducînd "în mic" întreaga imagine
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cea mai mare "carte de înțelepciune și profeție" a umanității. O dată mai mult se poate argumenta existența unui straniu principiu holografic al Creației, care activează parcă intenția Creatorului de a se regăsi în toate, după chipul și asemănarea sa. Această regăsire face ca partea să reproducă (repete) arhetipal întregul, în următoarea succesiune de etape: • în plan ontologic: creația divină -› cosmogeneza -› antropogeneza -› sociogeneza -› filogeneza -› ontogeneza -› logogeneza -› culturogeneza; • în plan gnoseologic: arhetipul biblic -› succesiunea filogenetică -› matricea ontogenetică -› ecourile profane -› cadrul istoric al creației
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și trup, între bine și rău, între adevăr și minciună. Acest amestec generează o stare atît de confuză încît după cum proorocul observă "i se spune răului bine și binelui rău" [Isaia, 5:20]. În nevoia de recuperare a valorilor, de regăsire a unității cu cerul, se ascunde expresia cea mai profundă a nevoii de întoarcere a păcătosului (mincinosului) la locul păcatului (minciunii), poate dintr-o abisală și inconștientă nevoie sufletească de a se întîlni cu sine înainte de greșeală, cînd unitatea morală
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
unor ignobile scopuri politice sau militare. b) Conservatorismul ca model politico-epistemic În ceea ce privește cea de a doua mare ideologie a modernității, și anume conservatorismul (ca și epistema care îi este proprie), aici problema cunoașterii este discutată în mod explicit, dată fiind regăsirea resurselor sale intelectuale în filosofia empiristă britanică. Deloc întâmplător, și teoreticienii politici contemporani care se înscriu în această epistemă insistă asupra diferenței dintre cunoașterea practică (knowing-how) și cunoașterea tehnică (knowing-what)51. De pe poziții sceptice cu privire la extinderea posibilităților de cunoaștere până
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Naivă, Pitești; În 2003: Salonul de Primăvară al Asociației Artiștilor Plastici Iași, galeriile de artă “Casa Cărții” Iași; Expoziția Națională de Artă Naivă “Saloanele Moldovei”, galeria Arcu, Iași; Cu un talent real de povestitor, așa cum o face În clipele de regăsire În compania prietenilor, umorul său caracteristic, contribuie și la zămislirea compozițiilor sale naive. Privindu-i lucrările, simți sclipirile inteligenței omului dintr-o bucată care gîndește curat și simplu, abordînd realitățile vremii cu egală seriozitate și umor sănătos, hîtru și plin
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
instruirii, care trebuie să fie în centrul psihologiei pedagogice, are în principal drept obiect modul în care urmează să fie organizat mediul, pentru a se ajunge la optimizarea în conformitate cu diverse criterii, de pildă la optimizarea transferului sau a posibilității de regăsire a informațiilor”. (Bruner, p. 51) Emil Păun apreciază că: „școala este un loc simbolic, și de aceea putem formula ipoteza că ea influențează procesul de socializare a copilului nu numai prin conținutul și climatul relațional pe care-l structurează, prin
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
magazin - din două perspective opuse, cum sunt cea feminină și cea masculină. Romanul are farmecul unei povestiri polițiste bine scrise, dar și al unui romance în cheie simbolică; reîntâlnirea din final a celor doi nu este un facil happy-end, ci regăsirea unei stări de grație care înseamnă puritate și frumusețe, recuperarea adevăratei zăpezi, a „zăpezii de-altădată” din orașul copilăriei, a „zăpezilor mele”, deci a unui „sine” autentic. SCRIERI: Mașina de fugit în lume, București, 1969; Bal la regina Portugaliei, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
invers, i-a "ingurgitat" identitatea pentru a încerca să se salveze ; tot așa cum rizomul a ucis rădăcina ; așa cum limba de adopție a stins progresiv limba maternă. Mai puțin pe durata unei ficțiuni, atunci cînd forța imaginarului ope rează temporar reconcilierea, regăsirea, fuziunea. Scriitoarea a dorit această uniune nedisociabilă a eu-lui exilat și a eu-lui reconstituit al unei identități spațiale și expresive, fără a reuși vreodată; în schimb, această nereușită i-a permis, poate împotriva voinței sale, să se cuibărească într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mai dubitative ale tînărului aristocrat Octave de Vallombrun, membru corespondent al puternicei Societăți de geografie din Franța, care îl ia sub aripa sa, mai întîi la Sydney, apoi în țara natală, pe cel numit "sălbaticul alb". Dincolo de dificultățile inerente ale regăsirii treptate, în adîncurile memoriei, a numelui și limbii pierdute, Narcisse-cel-întors-la-civilizație ridică, fără să vrea, o serie de grave întrebări existențiale. Problema identității, a locului său în lume pare a fi cea mai chinuitoare. După ce și-a petrecut săptămîni și luni
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]