20,766 matches
-
din rezultatele economice derivate din operațiunile aflate în curs de executare la momentul excluderii, altfel repartizarea cotei cuvenite asociatului exclus ar putea fi amânată sine die, urmând soarta afacerilor în derulare la momentul excluderii. Se are în vedere nu întreaga regularizare între exclus și ceilalți asociați ci doar definitivarea lichidării părții sale. 9. Retragerea asociatului din societatea comercială Retragerea din societate este ieșirea voluntară a unui asociat din societate, cu consecința încetării calității de asociat a acestuia. Ca urmare a retragerii
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
care nu decide în sensul dizolvării, nu este respectată. Sunt situații de dizolvare judiciară a societății pe acțiuni legiuitorul prevăzând posibilitatea înlăturării cauzei de dizolvare în interiorul unui termen ce nu poate depăși 6 luni pe care instanța îl acordă pentru regularizarea situației societății. O altă soluție remediu pentru salvarea societății este cea de reconstituire a activului net până la nivelul unei valori cel puțin egale cu jumătate din capitalul social până în momentul rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de dizolvare. Aceeași cauză specială
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
societățile cu răspundere limitată, asociații pot hotărâ, o dată cu dizolvarea, cu cvorumul și majoritatea prevăzute pentru modificarea actului constitutiv, și modul de lichidare a societății, atunci când sunt de acord cu privire la repartizarea și lichidarea patrimoniului societății și când asigură stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii. Prin votul unanim al asociaților se poate hotărî și asupra modului în care activele rămase după plata creditorilor vor fi împărțite între asociați. În lipsa acordului unanim privind împărțirea bunurilor, va fi urmată procedura obișnuită de
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
6/1993. Ionescu S., "Noul regim al adunărilor generale în societățile pe acțiuni", în R.D.C., 1940. Jora C., "Probleme de interes practic referitoare la suspendarea hotărârii adunării generale a societăților comerciale", în R.D.C., nr. 11/2006. Leaua C., "Acțiunea în regularizarea societății comerciale", în Dreptul, nr. 5/2005. Legrand P., "Sens et non sens d'un Code Civil Europeen", în Revue Internationale de Droit Compare, 1996. Macovei I., Dominte N. R., "Armonizarea legislației europene privind societățile cu răspundere limitată", în R.D.C., nr. 1
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
puterea de a spune dreptul (jurisdictio) și puterea de a ordona executarea hotărârilor pe care le pronunță (imperium). 115 St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, op. cit., p. 212. 116 Posibilitatea ca Ministerul public să promoveze acțiunea în regularizare este o chestiune controversată. În sens negativ, a se vedea, St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, op. cit, p. 213; În sens afirmativ, a se vedea, M. Scheaua, op. cit., p. 77 și urm.; o soluție nuanțată propune
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
În sens negativ, a se vedea, St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, op. cit, p. 213; În sens afirmativ, a se vedea, M. Scheaua, op. cit., p. 77 și urm.; o soluție nuanțată propune C. Leaua, "Acțiunea în regularizarea societății comerciale", în Dreptul, nr. 5/2005, pp. 79 și urm. 117 Posibilitatea obligării în caz de neexecutare în natură a obligației de a face sau a nu face intuitu persoanae, atât la plata de daune cominatorii cât și a amenzilor
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
a cere dizolvarea societății. Dizolvarea poate fi cerută și în cazul în care obligația impusă societății potrivit alin. (4) nu este respectată. În oricare dintre aceste cazuri, instanța poate acorda societății un termen ce nu poate depăși 6 luni pentru regularizarea situației. Societatea nu va fi dizolvată dacă reconstituirea activului net până la nivelul unei valori cel puțin egale cu jumătate din capitalul social are loc până în momentul rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de dizolvare". 255 În acest sens, art. 66 din
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
cele cu răspundere limitată, asociații pot hotărî, o dată cu dizolvarea, cu cvorumul și majoritatea prevăzute pentru modificarea actului constitutiv, și modul de lichidare a societății, atunci când sunt de acord cu privire la repartizarea și lichidarea patrimoniului societății și când asigură stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii. (2) Prin votul unanim al asociaților se poate hotărî și asupra modului în care activele rămase după plata creditorilor vor fi împărțite între asociați. În lipsa acordului unanim privind împărțirea bunurilor, va fi urmată procedura lichidării
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
varia după ni-velul de analiză, sunt legi relative. După unii economiști, numai teoria de-zechilibrului și, mai ales, cea a dezechilibrului keynesian permite a defini fundamentele mi-croeconomice ale macroeconomiei și a racorda astfel cele două niveluri de analiză. La nivel macroeconomic, regularizări subtile (mai mult sau mai puțin spontane) se pun în operă, dezechilibrele trăiesc, evoluează, se deplasează, ajustările intervin în condiții care hrănesc analiza structurală și analiza sistemică. Pe de altă parte, deciziile individuale, chiar raționale, pot conduce la dezechilibre globale
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
deci după nivelul de analiză, sunt legi relative. După unii economiști, singură teoria dezechilibrului (și, mai ales, cea a dezechilibrului keynesian) per-mite a defini fundamentele microeconomice ale macroeconomiei și a racorda astfel cele două niveluri de analiză. La nivel macroeconomic, regularizări subtile (mai mult sau mai puțin spontane) se pun în operă, dezechilibrele trăiesc, evoluează, se deplasează, ajustările intervin în condiții care hrănesc analiza structurală și analiza sistemică. Pe de altă parte, deciziile individuale, chiar raționale, pot conduce la dezechilibre globale
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
rang de principiu ideologic. Astfel, de exemplu, o economie de piață este o organizare eminamente complexă, a că-rei înțelegere nu poate fi asigurată printr-o observare imediată sau o analiză sumară. Atunci cînd filosoful conchide asupra eficacității acestui mod de regularizare, el își dezvoltă argumentația plecînd de la o premisă presupusă ca sigură și obținută după o cercetare asupra esenței ființei: așa a procedat Smith cînd a evidențiat înclinația omului de a-și percepe și satisface propriul interes. La fel, omul de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
faptele elementare sau stilizate ar putea servi la aprecierea justeței descrierii, iar dacă ele admit că testele resping construcția teoretică, inteligența economiei de piață pe care ne-o furnizează teoria științifică ar trebui abandonată. În schimb, pentru ideologul pieței, eficacitatea regularizării comerciale constituie un principiu ce nu ar putea fi repus în cauză nici de eventualele contradicții reperate în discursul său, nici de prezentarea faptelor elementare, aparent contrarii. c) Teorema ideii fixe. Fără îndoială, principiul ideologic riscă să sufere din cauză că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
170 kmp.), ale căror suprafețe se află sub nivelul mării (-398 m., respectiv -209 m.). Lacurile antropice au fost amenajate în ultimele decenii în cadrul unor proiecte hidrotehnice de mare anvergură. Majoritatea au utilizări complexe, pentru irigații, hidroenergie, alimentare cu apă, regularizarea transporturilor fluviale, pescuit. Cele mai mari sunt lacurile Nasser de pe Nil, ce alimentează marea hidrocentrala de la Asswan (în Egipt) și Buhayrat al-Assad de pe Eufrat (în Siria). Sub aspect politico-geografic, o serie de lacuri au rol de frontieră naturală între state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
proces de uzură materială și, mai ales, morală, proces căruia i se subordonează, în timp, orice realizare tehnică. În sfârșit, ca montanist recomandat și autorizat, Mihalic de Hodocin își revendica atât "producerea pietrelor cubice la Tarcău, pentru pavele", cât și regularizarea malului Prutului undeva în partea ținutului Iași, înlăturând astfel "marea primejdie cărei era expus satul Măcărești". Înfăptuirile enunțate nu epuizau însă lista preocupărilor trecute și în curs, pentru că alte "slujbe însemnate" și proiecte nefinalizate, nici abandonate nu mai puțin importante
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
varia după nivelul de analiză, sînt legi relative. După unii economiști, numai teoria dezechilibrului și, mai ales, cea a dezechilibrului keynesian permite a defini fundamentele microeconomice ale macroeconomiei și a racorda astfel cele două niveluri de analiză. La nivel macroeconomic, regularizări subtile (mai mult sau mai puțin spontane) se pun în operă, dezechilibrele trăiesc, evoluează, se deplasează, ajustările intervin în condiții care hrănesc analiza structurală și analiza sistemică. Pe de altă parte, deciziile individuale, chiar raționale, pot conduce la dezechilibre globale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în stare incipientă. Dinamica triadei: stabilizarea macroeconomică schimbări instituționale restructurare microeconomică este pentru noi foarte lentă. Economia de piață are nevoie de instituții și de o putere pentru a face respectate aceste instituții. Dacă este dificil încă de vorbit de regularizare prin piață, putem spune totuși că măsurile de stabilizare și de liberalizare adoptate au asigurat o ruptură cu vechea economie socialistă, mercantilizînd mentalitățile și comportamentele. Dar încă se confundă căutarea laborioasă și permanentă a profitului cu cîștigurile speculative realizate în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
concurență; * lupta de clasă; * clasa de mijloc; * întreprinderea privată; * circulația capitalurilor; * urmărirea profiturilor; * individualismul; * utilitarismul; * contractualismul; * economie de război; * acumulare primitivă de capital; * subdezvoltare economică; * instanțe de tutelă; * terapie de șoc și terapie graduală; * stabilizare macroeconomică; * schimbare instituțională; * restructurare microeconomică; * regularizare prin piață; * etica afacerilor; * economie paralelă (subterană); * beneficiarii și perdanții tranziției; * conflictul de repartiție; * vid sistemic. Probleme de studiat: * Ce este capitalismul? * Cum definesc capitalismul F. von Hayek, P. Saunders și L. von Mises? * Cine a lansat conceptul de capital
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
diferențele dintre terapia de șoc și terapia gradualistă? * Care sînt deosebirile dintre homo sovieticus și homo œconomicus? * Care este rolul politicii economice în tranziție? * Explicați triada: stabilizare macroeconomică schimbare instituțională restructurare microeconomică. * Ce sînt instanțele de tutelă? * Cum se produce regularizarea prin piață? * Ce etică a afacerilor este specifică capitalismului? * Ce este economia subterană? * Cine sînt principalii beneficiari și principalii perdanți ai tranziției? * În ce constă conflictul de repartiție? * Ce înțelege Hansner prin noțiunea de "vid sistemic"? * Care sînt caracteristicile capitalismului
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de centru stînga cer o încadrare normativă puternică a pieței, în numele intereselor comune (mediu, sănătate, protecția consumatorului...), în timp ce partidele de dreapta și de centru-dreapta denunță inițiativele regulatoare, pe care le consideră veleități diri-jiste. Prin urmare, miza nu este redistribuția, ci regularizarea pieței. Ea ar putea să reprezinte o nouă formă a acestui conflict dintre piață și om, în care Karl Polanyi a găsit esența politicii moderne (Polanyi 1983). Simplificarea "ofertei ideologice" ar putea să clarifice viața politică a Uniunii, fără să
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
definitivă a oricărei speranțe privind o restaurație imperială sau teocratică, ci și prin evitarea hegemoniei unui singur stat asupra Europei. În ciuda faptului că provoacă în mod inevitabil pierderi de vieți și distrugeri masive, războaiele europene reprezintă așadar dereglări regulatoare, sau regularizări dereglate, împiedicînd dominația unui stat și restabilind echilibrul între puteri. Tendințele egocentrice ale statelor se contrabalansează în mod fluctuant. Puterea fiecăruia sporește sau scade în funcție de victorii și înfrîngeri. În exces, și unele, și celelalte creează un nou dezechilibru, care instituie
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
declanșează războaie care o restabilesc. Războaiele compensează rupturile de echilibru provocate de alte războaie, iar alianțele se fac și se desfac potrivit variațiilor destabilizatoare. Se menține, în virtutea acestui fapt, un soi de buclă, ale cărei dereglări și dezechilibre contribuie la regularizarea și reechilibrarea sa. Din secolul al XV-lea pînă la începutul secolului XX, războaiele europene sînt parte integrantă a acestei bucle, care conturează "concertul european". Menținerea buclei presupune însă un minimum de reguli recunoscute și acceptate de către beligeranți: "dreptul neamurilor
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
conflicte, scindări, reveniri și alianțe, exprimând anumite tendințe explicabile pe axa politico-ideologică dreapta-stânga (Bobbio, 1999). Pe fondul revoluțiilor burgheze și al celei industriale, în contexte naționale și internaționale, o serie de clivaje (biserică-stat, centru-periferie, rural-urban, capitaliști-muncitori) au contribuit la generarea, regularizarea și tipologizarea partidelor politice occidentale și a ideologiilor corespunzătoare: (Lipset și Rokkan 1967, 1-67; Rokkan 1970). În circumstanțele istorico-politice ale tranzițiilor post-totalitare, au fost identificate și alte clivaje importante pentru coagularea unor partide și ideologii: minimaliști-maximaliști (Seiler 1999), autoritar-democratic, comuniști-anticomuniști
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
taxă. În Bacău, spre exemplu, cele mai vechi documente care atestă practica dării în antrepriză a schelelor pentru lemnul de plută sunt din anul 1852. Sezonul se deschidea odată cu dezghețarea apelor și ținea până aproape de sfârșitul toamnei. Folosirea, amenajarea și regularizarea apelor și albiilor a fost reglementată prin legea Apelor din 27 iunie 1924, modificată în aprilie 1926 - folosirea cursului Bistriței pentru transportul lemnelor era posibilă numai în baza unei autorizații speciale emisă de Serviciul Apelor din regiunea Bacău, din cadrul Direcției
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cartierul Oituz. Dintre acestea, așa cum am arătat, doar cartierul C.F.R. avea să devină realitate. Astfel, ca urmare a parcelărilor geometrice efectuate aici, cartierul C.F.R. a fost până la sfârșitul perioadei interbelice, singura zonă a Bacăului ce a purtat însemnele unei minime regularizări inginerești - textură stradală de tip rectangular, ce introduce o delimitare între artera majoră a cartierului - Bulevardul I. C. Brătianu - și străzile secundare de circulație, un spațiu comercial central, o zonă de agrement sub forma unui mic parc. În ciuda tuturor aparențelor, până la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și cartierul Oituz. Dintre acestea, așa cum am arătat, doar cartierul C.F.R. a devenit realitate. Astfel, ca urmare a parcelărilor geometrice efectuate aici, cartierul C.F.R. a fost până la sfârșitul perioadei interbelice, singura zonă a Bacăului ce a purtat însemnele unei minime regularizări inginerești - textură stradală de tip rectangular, ce introduce o delimitare între artera majoră a cartierului și străzile secundare de circulație, un spațiu comercial central, o zonă de agrement sub forma unui mic parc. Datele statistice privind harta etnică a economiei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]