6,737 matches
-
profit economic mediu la un leu capital investit de 0,685 de lei la cel mai mic nivel al capitalului investit dintre cele trei companii prezentate. O companie ce obține o diferență între rentabilitatea capitalului investit (RI) și nivelul de rentabilitate cerut de investitori (costul mediu ponderat al capitalului) este o companie performantă, ce creează valoare. Modelul pe poate fi utilizat, de asemenea, în cazul diviziilor unei companii, pentru verificarea nivelului de rentabilitate al fiecăreia, la un nivel dat de capital
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
între rentabilitatea capitalului investit (RI) și nivelul de rentabilitate cerut de investitori (costul mediu ponderat al capitalului) este o companie performantă, ce creează valoare. Modelul pe poate fi utilizat, de asemenea, în cazul diviziilor unei companii, pentru verificarea nivelului de rentabilitate al fiecăreia, la un nivel dat de capital investit. În realizarea analizei noastre vom compara și nivelul pe cu rata rentabilității financiare, pentru verificarea practică a diferențelor dintre cei doi indicatori, precum și verificarea corelației dintre indicatori și evoluția companiei. 2
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
ce creează valoare. Modelul pe poate fi utilizat, de asemenea, în cazul diviziilor unei companii, pentru verificarea nivelului de rentabilitate al fiecăreia, la un nivel dat de capital investit. În realizarea analizei noastre vom compara și nivelul pe cu rata rentabilității financiare, pentru verificarea practică a diferențelor dintre cei doi indicatori, precum și verificarea corelației dintre indicatori și evoluția companiei. 2.4.2. Model propus de calculare a valorii create: Profitul economic marginal la un leu capital investit (Pemg) - (Economic Marginal profit
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
prezentat în detaliu, urmând ca în capitolul 3 să detaliem elementele din acest model aplicabile României: rata dobânzii fără risc, prima de risc de piață, coeficientul de volatilitate beta. Printre indicatorii prezentați, amintim: valoarea economică adăugată, valoarea de piață adăugată, rentabilitatea totală a acționarilor, valoarea lichidă adăugată, rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar, EVA Momentum, precum și alți indicatori moderni de măsurare a performanței. Modalitatea de calcul a acestor indicatori a urmărit utilizarea lor în practică, menționând avantajele și limitele utilizării
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
detaliem elementele din acest model aplicabile României: rata dobânzii fără risc, prima de risc de piață, coeficientul de volatilitate beta. Printre indicatorii prezentați, amintim: valoarea economică adăugată, valoarea de piață adăugată, rentabilitatea totală a acționarilor, valoarea lichidă adăugată, rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar, EVA Momentum, precum și alți indicatori moderni de măsurare a performanței. Modalitatea de calcul a acestor indicatori a urmărit utilizarea lor în practică, menționând avantajele și limitele utilizării acestora. Un indicator de creare de valoare este cu
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
a urmărit utilizarea lor în practică, menționând avantajele și limitele utilizării acestora. Un indicator de creare de valoare este cu atât mai relevant cu cât utilizarea sa în practică a condus la rezultate foarte bune. Indicatorii Valoarea Economică Adăugată și Rentabilitatea Totală a Acționarilor au fost și sunt utilizați de marile companii și grupuri pentru măsurarea performanței, crearea de valoare sau pentru acordarea bonusurilor pentru management. În acest sens, importanța acestor indicatori este foarte mare, iar modalitatea de calcul trebuie prezentată
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
mai importantă cu cât reflectă trei etape semnificative: Evoluția crescătoare a indicilor: ianuarie 2005-august 2007: perioada (1); Evoluția descrescătoare a indicilor: septembrie 2007-martie 2009: perioada (2); Evoluția crescătoare a indicilor: aprilie 2009-decembrie 2009: perioada (3). În acest sens, pornind de la rentabilitățile medii lunare, am calculat media totală a perioadei pentru fiecare indice, precum și media rentabilităților pentru fiecare perioadă prezentată mai sus. unde: AVG T - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă analizată; AVG (1) - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă ianuarie 2005-august
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
2007: perioada (1); Evoluția descrescătoare a indicilor: septembrie 2007-martie 2009: perioada (2); Evoluția crescătoare a indicilor: aprilie 2009-decembrie 2009: perioada (3). În acest sens, pornind de la rentabilitățile medii lunare, am calculat media totală a perioadei pentru fiecare indice, precum și media rentabilităților pentru fiecare perioadă prezentată mai sus. unde: AVG T - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă analizată; AVG (1) - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă ianuarie 2005-august 2007; AVG (2) - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă septembrie 2007-martie 2009; AVG (3
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
2); Evoluția crescătoare a indicilor: aprilie 2009-decembrie 2009: perioada (3). În acest sens, pornind de la rentabilitățile medii lunare, am calculat media totală a perioadei pentru fiecare indice, precum și media rentabilităților pentru fiecare perioadă prezentată mai sus. unde: AVG T - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă analizată; AVG (1) - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă ianuarie 2005-august 2007; AVG (2) - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă septembrie 2007-martie 2009; AVG (3) - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă aprilie 2009-decembrie 2010. Analiza evoluției
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
3). În acest sens, pornind de la rentabilitățile medii lunare, am calculat media totală a perioadei pentru fiecare indice, precum și media rentabilităților pentru fiecare perioadă prezentată mai sus. unde: AVG T - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă analizată; AVG (1) - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă ianuarie 2005-august 2007; AVG (2) - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă septembrie 2007-martie 2009; AVG (3) - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă aprilie 2009-decembrie 2010. Analiza evoluției indicilor pe perioade este necesară pentru a observa modul
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
media totală a perioadei pentru fiecare indice, precum și media rentabilităților pentru fiecare perioadă prezentată mai sus. unde: AVG T - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă analizată; AVG (1) - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă ianuarie 2005-august 2007; AVG (2) - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă septembrie 2007-martie 2009; AVG (3) - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă aprilie 2009-decembrie 2010. Analiza evoluției indicilor pe perioade este necesară pentru a observa modul în care piețele financiare au evoluat în momente de creștere și
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
fiecare perioadă prezentată mai sus. unde: AVG T - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă analizată; AVG (1) - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă ianuarie 2005-august 2007; AVG (2) - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă septembrie 2007-martie 2009; AVG (3) - media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă aprilie 2009-decembrie 2010. Analiza evoluției indicilor pe perioade este necesară pentru a observa modul în care piețele financiare au evoluat în momente de creștere și descreștere. Figura 3.2 prezintă evoluția comparativă a mediei rentabilităților lunare
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
media rentabilităților lunare pentru întreaga perioadă aprilie 2009-decembrie 2010. Analiza evoluției indicilor pe perioade este necesară pentru a observa modul în care piețele financiare au evoluat în momente de creștere și descreștere. Figura 3.2 prezintă evoluția comparativă a mediei rentabilităților lunare pentru cele trei perioade de analiză prezentate. Se observă ca evoluția indicelui BET a fost cea mai accentuată, comparativ cu ceilalți indici bursieri prezentați. Atât creșterile, cât și descreșterile au fost amplificate în evoluția indicelui BET. Complexitatea fenomenelor economico-financiare
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
evoluția indicelui BET cu evoluțiile indicilor VIX, MSCI World, MSCI ACWI și BDI. 3.2. Importanța indicatorilor de creare de valoare pentru companiile cotate În cazul companiilor cotate la bursa de valori, cursul bursier reflectă percepția pieței asupra riscului și rentabilității viitoare a companiilor. Utilizând informațiile publice, se poate calcula costul capitalului raportându-se la modele ce iau în calcul evoluțiile piețelor de capital. Utilizarea de companii a unor modele de măsurare a performanței companiilor prin indicatorii de creare de valoare
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
primei de risc de piață, precum și pentru calcularea costului capitalului propriu, și implicit a costului mediu ponderat al capitalului. Pentru investitori, această rată este foarte importantă pentru decizia de investire, întrucât în funcție de nivelul ei, vor solicita un anumit nivel de rentabilitate în funcție de risc. 3.3.2. Determinarea primei de risc în perioada 2005-2009 În calcularea primei de risc de piață pentru perioada 2005-2009, am utilizat indicele bursier BET-C, ca indice de referință pentru comparație. Considerăm acest indice ca fiind reprezentativ, și
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
comparație. Considerăm acest indice ca fiind reprezentativ, și cu un număr ridicat de companii în compoziție. Analiza a urmărit evoluția indicelui în perioada ianuarie 2001-decembrie 2009. Conform celor prezentate în capitolul 2, prima de risc se calculează conform formulei. Rm - rentabilitatea indicelui bursier al pieței „m”; Rf - rata dobânzii fără risc. În analiza realizată pentru a calcula prima de risc, vom recurge la raportarea la indicele de referință al pieței emergente și indicele de referință al pieței dezvoltate. În acest caz
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
John Wiley & Sons, New York, 2010, p. 112. footnote>. În cazul pieței de capital românești, modelul devine. unde: (Rm - Rf)RO - prima de risc a pieței românești; (Rm - Rf)US - prima de risc a pieței americane; σBETC - abaterea medie pătratică a rentabilității BETC; σS&P500 - abaterea medie pătratică a rentabilității indicelui S&P 500. Tabelul de mai jos prezintă rezultatele calculelor. Conform calculelor efectuate, se observă un raport al abaterilor medii pătratice pentru cei doi indici în jurul valorii de doi, exprimând riscul
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
În cazul pieței de capital românești, modelul devine. unde: (Rm - Rf)RO - prima de risc a pieței românești; (Rm - Rf)US - prima de risc a pieței americane; σBETC - abaterea medie pătratică a rentabilității BETC; σS&P500 - abaterea medie pătratică a rentabilității indicelui S&P 500. Tabelul de mai jos prezintă rezultatele calculelor. Conform calculelor efectuate, se observă un raport al abaterilor medii pătratice pentru cei doi indici în jurul valorii de doi, exprimând riscul suplimentar întâlnit pe piața de capital românească, în comparație cu
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
eșantionului studiat. 3.5. Analiza indicatorilor de creare de valoare în companiile cotate la Bursa de Valori București Indicatorii de creare de valoare calculați în cadrul acestei analize sunt: Valoarea Economică Adăugată; EVA Momentum; Valoarea de Piață Adăugată; Valoarea Lichidă Adăugată; Rentabilitatea Totală a Acționarilor; Surplusul de Valoare Adăugată. Totodată, o serie de indicatori propuși, precum: profitul economic mediu la un leu capital investit, coeficientul de relevanță C sau valoarea lichidă la un leu capital investit au fost calculați în acest capitol
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
cu alți indicatori de creare de valoare. Acești indicatori au fost calculați și testați utilizându-se instrumente econometrice. a) Valoarea Economică Adăugată - EVA Calcularea indicatorului Valoarea Economică Adăugată (EVA) por nește de la modelul prezentat în capitolul 2 și anume. RI - rentabilitatea capitalului total utilizat (eng. ROCE - Return On Capital Employed); CMPC - costul mediu ponderat al capitalului, exprimat procentual (sinonim cu rata medie de remunerare a capitalului total) (eng. Weighted Average Cost of Capital). Companiile din eșantion au avut un nivel mediu
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
între valoarea minimă și valoarea maximă a capitalului investit în companiile selectate, ce s-ar putea reflecta asupra calculelor indicatorilor de creare de valoare. Cu toate acestea, considerăm eșantionul ca fiind unul reprezentativ din punctul de vedere al capitalului investit. Rentabilitatea capitalului utilizat ia în considerare profitul operațional după impozitare (net) și capitalul utilizat, în timp ce pentru calcularea costului mediu ponderat al capitalului, am utilizat modelul prezentat în capitolul anterior: unde: Cpr - capitalul propriu; Dat - suma datoriilor financiare nete; K -costul mediu
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de analiză în subcapitolul anterior); prima de risc a pieței (calculată pentru cei cinci ani de analiză în subcapitolul anterior); coeficientul mediu de volatilitate beta. Pentru calcularea coeficientului mediu de volatilitate beta, am urmărit o perioadă de cinci ani, utilizând rentabilitatea lunară a acțiunii comparativ cu indicele bursier BET-C, cu luarea în calcul a dividendelor acordate. Valoarea coeficientului de volatilitate beta, precum și informațiile adiționale obținute sunt prezentate în tabelul următor. În calcularea coeficientului de volatilitate beta, ce va fi factor de
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
În schimb, în companiile din industria metalurgică și industria aerospațială, o modificare a pieței va determina o modificare mai mică a prețului acțiunilor. Valoarea subunitară, în cazul mediei companiilor din industria aerospațială și industria metalurgică, semnifică variația mai redusă decât rentabilitatea medie a pieței. Valorilor mici nu le putem atribui calitatea de risc scăzut, întrucât o serie de variabile determină valoarea coeficientului beta, precum: existența în perioada analizată a unor evenimente în cadrul companiei, ce determină evoluții diferite de cele ale pieței
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
aduce în discuție valori utile analiștilor sau investitorilor. O comparație între costul capitalurilor proprii și costul datoriilor financiare este necesară pentru verificarea modului în care riscul este reprezentat în cele 15 companii analizate. Costul capitalului propriu exprimă așteptările investitorilor în legătură cu rentabilitatea viitoare și, implicit, un risc mai mare determină o rentabilitate cerută mai mare pentru asumarea acestuia. În perioade de descreștere a piețelor de capital, se pune problema valorii costului de oportunitate. Spre exemplu, pe fondul scăderii generalizate a pieței cu
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
între costul capitalurilor proprii și costul datoriilor financiare este necesară pentru verificarea modului în care riscul este reprezentat în cele 15 companii analizate. Costul capitalului propriu exprimă așteptările investitorilor în legătură cu rentabilitatea viitoare și, implicit, un risc mai mare determină o rentabilitate cerută mai mare pentru asumarea acestuia. În perioade de descreștere a piețelor de capital, se pune problema valorii costului de oportunitate. Spre exemplu, pe fondul scăderii generalizate a pieței cu 30%, un investitor ar putea considera o rentabilitate cerută de
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]