5,534 matches
-
o a doua natură (o deprindere, o obișnuință). Numai prin practica repetată se Învață cel mai bine o deprindere (R.M. Gagné). Or, tocmai acesta este exercițiul (exersarea). În sens etimologic (lat. exercitium, din exercere), metoda Învățării prin exercițiu (exersare) Înseamnă repetiția execuției unei mișcări, acțiuni, forme comportamentale până la stăpânirea automată a acestora, până la formarea unor deprinderi ca reacții sau răspunsuri automatizate unei situații bine definite (situații standardizate sau Închise). Exercițiul are, prin urmare, semnificația elaborării unor răspunsuri imediate și sigure, de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În aria concepției learning by doing luată În Înțelesul de a Învăța făcând (a Învăța prin a face). Totuși, deși pare paradoxal, exercițiul nu are Întotdeauna și neapărat un caracter de reproducere (de repetare), nu este numai o tehnică de repetiție și de transfer. Tot atât de bine el poate să aibă și un caracter productiv, generator de noi forme de acțiune, atunci când apare ca exersare a unor acțiuni care nu au fost niciodată În mod direct Învățate, a unor acțiuni neașteptat de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
general, Învățarea prin exersare poate fi: globală (ca repetare a comportamentului În totalitatea lui, fracțională (ca Învățare succesivă a fiecărui element simplu, izolat, fie fragmentat, fie prin descompunere spațială sau temporală, comasată (continuă și fără Întrerupere), distribuită (cu pauze Între repetiții și cu pauze de un anumit timp sau În condiții de sporire progresivă a ritmului de Învățare) (Mucchieli, 1998). 2. Metoda modelării structurilor de comportament (modelling)tc "2. Metoda modelării structurilor de comportament (modelling)" Este o metodă care se bazează
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la examinarea succintă a acestora pornind de la o Întrebare-cheie și anume: „În fond, ce știe calculatorul să facă?” sau, exprimată În alți termeni: „Ce funcții Își poate asuma calculatorul În clasă, În mâinile profesorului și ale elevilor?”. Pentru a evita repetițiile nedorite vom Încerca să oferim răspunsurile cuvenite transferându-le În cadrul textelor următoare destinate Instruirii Asistate de Calculator și Învățării electronice. Considerăm că, plasat În aceste contexte, calculatorul Își poate etala mai bine marile posibilități pe care le oferă activităților didactice
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
skinneriene, momentele de feedback imediat dețin o pondere Însemnată În desfășurarea proceselor de predare/Învățare. Elementele de feedback indică rezultatele și progresele imediat obținute, semnalizează eventualele dificultăți sau greșeli ivite, facilitează depășirea sau corectarea acestora, prin operații specifice atașate feedbackului (repetiții, exersări, sarcini suplimentare, sprijin acordat la momentul oportun etc.), contribuie la consolidarea datelor receptate, la stimularea Învățării, la Întreținerea motivației. Validarea demersului cognitiv Îi ajută astfel pe elevi să Învețe cum să Învețe, să conștientizeze efectele propriilor eforturi, să-și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și sarcinilecare, prin tradiție, aparțineau profesorului. De exemplu, se reduce funcția acestuia de distribuitor de cunoștințe. Mai mult, calculatorul devine un mijloc de intervenție directă În organizarea situațiilor de Învățare, preluând o serie de sarcini legate de organizarea activităților de repetiție, de exersare, de evaluare ș.a. ușor transferabile acum asupra noii tehnologii. Sau, calculatorul poate Îndeplini un rol tutorial, ajutând elevii să progreseze mai rapid și cu rezultate mai bune. Mai ales Îi poate sprijini pe cei cu rezultate mai slabe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
în care fenomenologia devine, în chip esențial, una a întrebării, a cererii de răspuns, răspuns redus, iar nu sedus. Și asta pentru că „orice răspuns pe care mi l-aș da de la mine însumi m-ar pierde”. În fine, și prin repetiție, ca să văd unde sfârșește politica erotică de tip platonician, reinvoc pe Marion, și nu e cazul să justific în exces: „Don Juan nu practică reducția (s.m.) decât la modul seducției (s.m.). Înainte de a se distinge, reducția și seducția (s.m.), și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pact cultural tacit cu formatorii de opinie, negustorii de imagini semnificante. În acest sens susținem noi că la nivelul culturii se negociază condițiile instituirii și punerii în circulație a limbajului și a imaginii encratice (limbajul puterii). Codurile culturale asumate prin repetiție socială permit administratorilor puterii să profite în mod interesat de lansarea unor mesaje prin intermediul unor actori aparent necontaminați politic. Cei care se pot adresa direct sufletului uman sunt creatorii. (fie ei artiști sau filosofi). Dacă în Antichitatea lui Platon era
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
meci de fotbal e apreciat de unii cu entuziasm, iar de alții prin disperare). c. Explicația asociaționistă a învățării, cu toate noile precizări experimentale, a dăunat mentalității pedagogice. Într-adevăr, ea pune accentul pe aspectul mecanic al învățării, pe virtuțile repetiției, proslăvite în Evul Mediu, dar stânjenind interpretările care au subliniat și subliniază necesitatea cultivării gândirii independente și a creativității elevilor. Treptat, o serie de cercetări exacte au scos în lumină multiple fațete ale învățării. E. Tolman, printr-un ingenios experiment
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
memoreze silabe fără sens, trigrame: „luc, nec, min, sel, vip, tul” etc. 6 asemenea silabe au fost memorate chiar de la prima lectură. 12 au necesitat între 14 și 16 lecturi, iar 36 de trigrame au avut nevoie de 55 de repetiții. Deci când volumul materialului a crescut de 6 ori, numărul necesar de exerciții a crescut de 55 de ori! Aceiași subiecți au fost puși să învețe două versuri dintr-o poezie; ele au fost reținute după două prezentări. Când li
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Așadar, înțelegerea s-a dovedit mai importantă decât intenția de a ține minte. Memorarea inteligentă, dar involuntară este mai eficientă decât memorarea mecanică și voluntară. e. Un bine cunoscut factor al conservării cunoștințelor îl constituie repetarea lor, de unde și expresia: „repetiția este mama învățăturii”. Dar nu orice fel de repetare este valoroasă. Eficiența ei este proporțională cu participarea activă a celui ce învață: să urmărească aprofundarea înțelegerii, stabilirea de numeroase legături cu bagajul cunoștințelor asimilate, să rezolve probleme în relație cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ori scheme în vederea concretizării ș.a. Un rol pozitiv îl are numărul de repetări. Chiar și repetările suplimentare (după ce putem reproduce textul) sunt utile, contribuind la consolidarea informațiilor (desigur, fără exagerare, aceasta ducând la saturație). Însemnătate au și pauzele dintre două repetiții succesive. Într-o experiență subiecții au memorat: Ă 20 de numere, făcând 11 repetiții, fără interval între ele; Ă 20 de numere, cu doar 6 repetiții, având 5 minute pauză după fiecare prezentare a seriei. De aici, legea lui Jost
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și repetările suplimentare (după ce putem reproduce textul) sunt utile, contribuind la consolidarea informațiilor (desigur, fără exagerare, aceasta ducând la saturație). Însemnătate au și pauzele dintre două repetiții succesive. Într-o experiență subiecții au memorat: Ă 20 de numere, făcând 11 repetiții, fără interval între ele; Ă 20 de numere, cu doar 6 repetiții, având 5 minute pauză după fiecare prezentare a seriei. De aici, legea lui Jost: „Sunt necesare mai puține repetiții cu intervale relativ mari între ele, decât fără pauză
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
informațiilor (desigur, fără exagerare, aceasta ducând la saturație). Însemnătate au și pauzele dintre două repetiții succesive. Într-o experiență subiecții au memorat: Ă 20 de numere, făcând 11 repetiții, fără interval între ele; Ă 20 de numere, cu doar 6 repetiții, având 5 minute pauză după fiecare prezentare a seriei. De aici, legea lui Jost: „Sunt necesare mai puține repetiții cu intervale relativ mari între ele, decât fără pauză sau cu intervale mici”. Cât de mare trebuie să fie intervalul optim
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
subiecții au memorat: Ă 20 de numere, făcând 11 repetiții, fără interval între ele; Ă 20 de numere, cu doar 6 repetiții, având 5 minute pauză după fiecare prezentare a seriei. De aici, legea lui Jost: „Sunt necesare mai puține repetiții cu intervale relativ mari între ele, decât fără pauză sau cu intervale mici”. Cât de mare trebuie să fie intervalul optim? El variază între 5 minute și 24 ore, în funcție de natura și extensiunea materialului. Această lege ne atrage atenția asupra
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
5 minute și 24 ore, în funcție de natura și extensiunea materialului. Această lege ne atrage atenția asupra scăderii randamentului când cineva învață „în asalt” și nu mai are timp pentru a face pauze. Va avea nevoie de un efort sensibil sporit. Repetiția poate fi organizată diferit. Materia se poate repeta global (citind textul de la început până la sfârșit și reluându-l de la început) sau se poate repeta fragmentar (împărțind materialul pe teme și efectuând repetiția pe fragmente până la asimilarea treptată a tuturor). În
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Va avea nevoie de un efort sensibil sporit. Repetiția poate fi organizată diferit. Materia se poate repeta global (citind textul de la început până la sfârșit și reluându-l de la început) sau se poate repeta fragmentar (împărțind materialul pe teme și efectuând repetiția pe fragmente până la asimilarea treptată a tuturor). În cazul unui text scurt și ușor de înțeles, cea mai productivă este repetarea globală. Când e vorba de un mare volum de informații și greu de înțeles, cea mai eficientă este o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
între spectacol (ca muncă) și exersarea deliberată, această diferențiere s-ar putea să nu fie prea clară în cazul Beatles. Se pare că ei au folosit concertele de la început ca ocazii de a-și îmbunătăți execuția, pe lângă exersarea deliberată și repetițiile pe care se poate să le fi făcut în alte momente (Lewisohn, 1992, p. 23). În concerte, ei cântau de mai multe ori același cântec, având astfel ocazia să rezolve problemele de interpretare ca grup și să-și cizeleze interpretarea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1957 și sfârșitul anului 1962. Chiar dacă fiecare dintre ele n-ar fi însemnat decât o oră pe scenă, ceea ce reprezintă, fără îndoială, o subestimare, tot ajungem la aproape 2 000 de ore de spectacol, fără să luăm în calcul nici o repetiție sau exersare în afara scenei. Trebuie să notăm că acest timp cumulat este inferior celui stabilit de către Ericsson și colaboratorii săi (1993) în cazul tinerilor violoniști și pianiști. Deoarece cariera lor era în domeniul muzicii ușoare, activitatea membrilor formației Beatles implica
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cu ocazia unor disertații obscure, mai mult la psitacism decât la inteligență. în fața unui corpus închis autist, imposibil de penetrat chiar și cu cea mai puternică voință din lume și cu eforturile aferente, rămâne ori renunțarea, ori aderarea la principiul repetiției, al incantației, al reiterării în termenii utilizați de sectă. Așadar, alternativa opune interdicția adeziunii. Prima îi amenință pe cei care refuză să facă jocul duplicării în aceiași termeni, cu ticurile de limbaj și de expunere; cea de-a doua deschide
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
problemă n-a fost niciodată rezolvată în timpul vieții. Cu siguranță, nu în momentul când a trecut cel mai aproape de moarte, așa cum afirmă cei mai mulți din biografii săi. Desigur, moartea i s-a părut plăcută, ușoară, amuzantă, dar calitatea excelentă a unei repetiții nu garantează niciodată calitatea spectacolului la premieră: a fost doar o încercare, însă momentul adevărat care-ți permite să judeci, să concluzionezi să închei o viață și să arunci o lumină asupra celor ce urmează n-a fost acela. El
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
subiect, nenumărate ceasuri de lectură și de meditație, reflecții neîntrerupte, gânduri despre trupul său bolnav și care a început să-l părăsească părticică cu părticică - de la litiază la impotență trecând prin cunoscuta cădere de pe cal -: oare calitatea excelentă a unei repetiții generale asigură perfecțiunea la premieră? Pentru că acest moment nepereche nu admite nici improvizație, nici o mână tremurătoare. Prietenii depun mărturie. Pirre de Brach, de exemplu, povestește într-o superbă scrisoare adresată lui Juste Lipse - tot așa cum Montaigne îi povestise tatălui său
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se comportă precum oamenii din starea de natură descrisă de Hobbes în Leviathanul - de aici așadar anarhia și ostilitatea culminând cu conflicte militare din relațiile internaționale. Astfel, în viziune realistă, istoria este o constantă, posibil de figurat sub forma unei repetiții de secvențe cauză-efect și determinată, în ultimă instanță, de limitele naturii umane. Analiza variabilei independente „indivizi” pornește de la identificarea liderilor relevanți ocupând poziții de autoritate și continuă prin căutarea cauzelor acțiunilor și evenimentelor internaționale în trăsăturile psihice, biografia, contextul deliberativ
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la variabile de la nivelul unității. Cum în arena internațională rezultatele nu corespund decât rareori intențiilor actorilor, înseamnă că trebuie să existe un nivel de cauzalitate care scapă teoriilor ce pornesc de la actori - altfel nu s-ar putea explica similaritățile și repetițiile din politica internațională. Răspunsul lui Waltz începe prin delimitarea abstractă a unui sistem politic internațional, înțeles ca sistem de state. Un enunț teoretic fundamental este acela că interacțiunile din acest sistem suportă efectul regulator al structurii sistemului. Structura este definită
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
epidictic. Acesta are ca principală structură elogiul sau blamarea în fața unui public. Schema argumentativă are la bază amplificarea și este conturată în cadrul temporalității prezente. Astfel, oratorul nu spune lucruri noi, ci doar amplifică aspectele cunoscute deja publicului (folosind hiperbola, metafora, repetiția etc.). Prin discursul epidictic nu se caută un acord exprimabil imediat, însă se întăresc predispozițiile pentru acțiune, în sensul că se subliniază adeziunea la anumite valori, pregătind terenul pentru alegerile pe care urmează să le facă individul. Epidictul are, după cum
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]