2,368 matches
-
acces la putere prin intermediul avangardei sale revoluționare, adică partidele comuniste, a adoptat această ideologie ca dispozitiv teoretic de raționalizare a actului guvernării, ca procedeu dialectic de explicare și de justificare a dictaturii unui grup în numele unei clase sociale în termenii reprezentativității politice reale și unică expresie "obiectivă" a unui consens popular insensibil la hazardul electoral. În cadrul socialismului de stat, fidelitatea cetățenilor nu era îndreptată către o idee, ci către o colectivitate simbolică omogenă și solidară: partidul, poporul, clasa muncitoare, națiunea socialistă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
14,63 1996 17,89 16,67 2000 21,91 19,92 În consecință, sistemul electoral, conceput ca un sistem reprezentativ proporțional pe bază de liste blocate de candidați, a avut ca efect în final crearea unui sistem caracterizat prin "reprezentativitate neproporțională" sau a "celui mai disproporționat sistem RP cunoscut"42. Dacă sistemul electoral a triat partidele și a exclus de la reprezentare un număr foarte mare de voturi exprimate, în ceea ce privește reprezentarea formațiunilor minorităților situația este inversată: există un mare număr de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
într-un tiraj neîndestulător. Cartea a fost bine primită de către cei ce-au prins de veste că există. Au fost și excepții. În spațiul lui Creangă (Moldova, inclusiv Basarabia), cartea a fost total ignorată, iar o revistă de însemnătatea și reprezentativitatea "României literare", prin pana mult sprințarului de categorie grea Alex. Ștefănescu, a încercat chiar s-o "demoleze" într-o recenzioară greu de calificat altfel decât tendențioasă. Pregătesc, de asemenea, pentru Editura Dacia, o nouă ediție a studiului de tipologie literară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și colectiv pentru societate, imprimând evenimentelor o dimensiune subiectivă și personală. Apar astfel adevărate probe în sens juridic despre un timp cunoscut direct și care poate fi reconstituit grație acestor fragmente personale. Persoanele alese pentru interviu sunt de o largă reprezentativitate socială, politică și etnică: un deținut politic, membri ai Partidului Comunist Român, o călugăriță, un inginer tehnolog, fost director de fabrică, un ungur, o săsoaică deportată, o evreică, un legionar, un militar, un făgărășan. Statutul felurit și paleta social-politică și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cotitură în politica românească atât din punctul de vedere al practicii politice, cât și din punctul de vedere al teoriei politice. A însemnat practic o rupere totală de trecut și orientarea spre un prezent dominat de concepte noi ca libertate, reprezentativitate, sistem de partide etc. Pentru o bună parte dintre practicienii sau teoreticienii politici români, momentul de referință al acestei perioade l-a constituit perioada interbelică văzută, prin prisma comparației cu comunismul, ca o epocă de aur a democrației românești. Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de autor este că modalitățile în care au fost concepute sistemele electorale în perioada interbelică și apoi în perioada postcomunistă nu au dus la îndeplinirea obiectivelor urmărite. Motivul ține nu atât de principiile care stau la baza formării acestor sisteme (reprezentativitate proporțională, vot universal direct, prag minim de acces la reprezentarea în camerele legislative), cât de o serie de erori la nivelul construcției acestora, în special cele legate de magnitudinea (mărimea) circumscripțiilor electorale, de bariera implicită și explicită fixată împotriva partidelor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fizice, fie activitatea publicului, des întâlnită în sport, se sprijină pe stratificarea socială. În sport, rasismul are la bază rivalitatea sportivă, conflictele etnice și hegemonia orașului. Violența nu poate fi disociată de poziții mai generale, care au dobândit o anumită reprezentativitate. Sistemul electronic al NASA este capabil să urmărească și să prelucreze simultan milioane de date, provenite de la oameni, ce au implantate microcipuri. Creierul fiecăruia dintre indivizi are o frecvență de rezonanță bioelectrică unică, exact cum fiecare dintre oameni are amprente
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ca spațiu-cadru poate fi speculată ca fiind sugestivă pentru coordonatele scrisului lui S.: de vreme ce mecanica periferiei o „oglindește” pe cea a centrului, microfizica ficțională țintește la „oglindirea” unei ordini esențiale; de aici, o anume supraexploatare a sintaxei individului în sensul reprezentativității simbolice, dar și teza care dublează anecdoticul - indusă acestuia, și nu dedusă din el. Complementar, mai pot fi notate predispoziția lui S. pentru stilul stufos sau ecuația greoaie, dificilă a frazelor. Ciclul lugojan mai capătă o piesă prin Om și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
Limitele memoriei umane 152 6.4. Procesarea și interpretarea informației 154 7. Evaluarea calității anchetei și sondajelor de opinie 156 Capitolul V Populație și eșantion (I). Alegerea subiecților care vor fi direct investigați 159 1. Ideea cercetărilor selective 159 2. Reprezentativitatea eșantionului 162 3. Tipuri de eșantioane. Proceduri clasice de eșantionare 167 3.1. Eșantionarea simplă aleatorie 168 3.2. Eșantionarea prin stratificare 170 3.3. Eșantionarea multistadială 173 3.4. Eșantionarea multifazică 175 3.5. Eșantionarea pe cote 176 3
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
itinerarelor (random route) 184 4.4. Alegerea persoanei de anchetat 185 5. O modalitate de construcție a unui eșantion național 187 Capitolul VI Populație și eșantion (II). Aspectele matematice ale eșantionării 193 1. Câteva noțiuni elementare de statistică 193 2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistic 196 3. Alte aspecte privind reprezentativitatea 199 3.1. Estimarea proporțiilor 199 3.2. Calculul erorii standard pentru alte tehnici de eșantionare 200 4. Teste de semnificație 201 4.1. Teste de semnificație pentru eșantioane mari 203
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
anchetat 185 5. O modalitate de construcție a unui eșantion național 187 Capitolul VI Populație și eșantion (II). Aspectele matematice ale eșantionării 193 1. Câteva noțiuni elementare de statistică 193 2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistic 196 3. Alte aspecte privind reprezentativitatea 199 3.1. Estimarea proporțiilor 199 3.2. Calculul erorii standard pentru alte tehnici de eșantionare 200 4. Teste de semnificație 201 4.1. Teste de semnificație pentru eșantioane mari 203 4.2. Teste de semnificație pentru eșantioane mici 209
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
199 3.2. Calculul erorii standard pentru alte tehnici de eșantionare 200 4. Teste de semnificație 201 4.1. Teste de semnificație pentru eșantioane mari 203 4.2. Teste de semnificație pentru eșantioane mici 209 5. Câteva greșeli frecvente privind reprezentativitatea 211 5.1. Marja de eroare - un indicator al preciziei a cărui valoare nu o poate garanta nimeni 211 5.2. Cum lucrăm cu datele de sondaj 215 Capitolul VII Designul anchetei și prezentarea rezultatelor 223 1. Pregătirea investigației 223
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
arăta mai jos - și multe limite, deformări și, deci, riscuri cognitive. Dar, ca principiu, un astfel de comportament este rațional și, pentru nevoile curente ale omului obișnuit, suficient de productiv. Un exemplu, pe care cogniția socială îl plasează în cadrul euristicii reprezentativității, îl constituie următorul raționament: cu cât un individ este mai asemănător cu membrul tipic al unui grup, cu atât este mai mare probabilitatea ca el să aparțină grupului respectiv. Practica de zi cu zi, precum și studiile experimentale arată cât de
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
construit dinainte. Construcția, folosirea (aplicarea) și exploatarea chestionarelor se face în maniere cu totul specifice, diferite de cele ce se folosesc în cazul ghidului de interviu. 3. Prin modul de alegere a persoanelor investigate, ancheta urmărește să satisfacă cerința de reprezentativitate, în sensul statistic al termenului, a eșantionului în raport cu o populație incomparabil mai mare. Altfel spus, alegerea indivizilor anchetați trebuie să respecte o serie de reguli statistice pentru a putea transfera, cu o marjă de eroare rezonabilă și cu un risc
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
experiențe de viață neobișnuite, deținând așadar informații pe care ceilalți nu le au etc. Exagerând un pic, am putea spune că individul anchetat este individul mediu, obișnuit, iar cel intervievat este cel deosebit, atipic. 4. Pentru a se asigura o reprezentativitate satisfăcătoare, ancheta se realizează, de regulă, pe eșantioane mari, în vreme ce interviului îi sunt supuși un număr mult mai redus de indivizi. Eșantion mare înseamnă de ordinul sutelor sau, mai frecvent, miilor de persoane; loturile supuse interviurilor cuprind, cel mai frecvent
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
întrebări. Din acest motiv, răspunsurile libere la întrebările numite „deschise” (cele fără variante de răspuns prestabilite) trebuie aduse, după efectuarea investigației, la forma „închisă” și prelucrate ca și acestea. Valoarea informației obținute prin anchetă se exprimă și prin gradul de reprezentativitate al eșantionului anchetat. Deci ancheta presupune și o evaluare statistică a măsurii în care rezultatele obținute (medii, proporții, coeficienți de corelații etc.) aproximează pe cele din populația de referință. În cadrul interviului, calculul frecvențelor se face doar în situații cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Deci ancheta presupune și o evaluare statistică a măsurii în care rezultatele obținute (medii, proporții, coeficienți de corelații etc.) aproximează pe cele din populația de referință. În cadrul interviului, calculul frecvențelor se face doar în situații cu totul deosebite, iar problema reprezentativității statistice nu se pune. 7. Interviul este o metodă ce uzează prin excelență de tehnici orale, de preferință față în față (și mai greu prin telefon), pe câtă vreme ancheta se poate realiza și în scris, în sensul că subiectul răspunde completând
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
număr mai mare de persoane și conduse cu instrumente relativ rigide (repetându-se practic aceleași întrebări) se apropie de anchetă, nu doar prin acest caracter formal al lor, ci și pentru că ele dobândesc și alte caracteristici ale acesteia (o anumită reprezentativitate, de exemplu). 3. Ancheta și sondajele de opinietc "3. Ancheta și sondajele de opinie" Termenul „sondaj” este, în general, sinonim cu cel de „cercetare selectivă” sau de„eșantion(are)”. Cumpărătorul alege prin sondaj un obiect dintr-o mulțime spre a
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
adeseori, însăși descrierea fenomenelor este realizată doar în linii foarte generale, fără detalieri și particularizări. d. Sondajele de opinie sunt anchete realizate într-un timp foarte scurt, cu chestionare simple și clar structurate și pe eșantioane care să asigure o reprezentativitate rezonabilă pentru evaluările cu caracter general urmărite. e. Sondajele de opinie se realizează, de regulă, de către institute specializate, la comanda unui beneficiar ale cărui interese sunt altele decât cele științifice. În momentele când o problemă stârnește un mare interes, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
posibilități de interpretare. Mai întâi, deși recunoaștem - și nici nu putem altfel - importanța institutelor de sondaj sau a celor statistice în producția națională de sondaje, e clar că ele nu epuizează sfera unităților capabile să realizeze sondaje de opinie cu reprezentativitate națională, fără a mai pune la socoteală diversele investigații cu sferă locală, efectuate de nenumărate tipuri de firme, instituții sau persoane private. Inclusiv activitățile la scară națională se fac și de către alte unități, cum ar fi colectivele de cercetare academice
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în mai puțin de 20 de ore, performanță practic imposibil de atins prin alte mijloace. Legat de aria de acțiune, subliniem faptul că această relație facilă cu o persoană dinorice colț al țării (firește, în condițiile generalizării telefonului) permite ameliorarea reprezentativității eșantionului, în condiții egale. Într-adevăr, anchetele la scară mare folosesc proceduri de alegere a eșantionului care includ, ca un pas aproape obligatoriu, ceea ce din punct de vedere tehnic se numește eșantionare multistadială, care înseamnă alegerea mai întâi a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a unui set de grupuri de indivizi (localități, străzi, secții de votare etc.) și apoi, numai dintreacestea, a persoanelor investigate. Cum vom arăta în secțiunea destinată eșantionării, acestprocedeu, la care se recurge din motive de cost, timp și personal, reduce reprezentativitatea eșantionului. Oricum am privi lucrurile, costul unei convorbiri telefonice este mai redus decât cel reclamat de deplasarea unui operator pe teren, chiar și atunci când subiecții sunt grupați. După aprecierile autorilor consultați de noi, cheltuielile reclamate de o anchetă prin telefon
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ai familiei, colegi de muncă etc. 6. Unele forme ale tehnicii discutate aici, în speță cea prin poștă, permit, analog anchetei telefonice, o dispersie teritorială mai mare a subiecților aleși, ceea ce înseamnă nu doar avantaje de cost, ci și de reprezentativitate a eșantioanelor alese inițial, datorită faptului că nu mai e nevoie să se facă apel la procedura eșantionării multistadiale sau de grup, care afectează negativ calitatea eșantioanelor. Dincolo de aceste note pozitive, la care probabil se pot adăuga și altele, ancheta
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
numai persoane expuse direct la impactul acestora. Se constituie astfel un public a cărui singură caracteristică regăsită la toate persoanele ce formează grupul este aceea că ele sunt afectate de o aceeași problemă. Și atunci, pentru a asigura o oarecare reprezentativitate, este de dorit ca invitații la discuții să fie diferiți sub aspectul altor caracteristici. Bunăoară, dacă interesează percepția și reacția locuitorilor unui cartier față de construcția unui așezământ cultural, participanții vor fi locuitori ai cartierului (trăsătura comună), din diferite puncte ale
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau soluții. Dar avantajele și dezavantajele oricărei metode nu pot fi evaluate la modul abstract și absolut, ci doar comparativ cu altele și numai înțelegând exact ceea ce poate oferi fiecare metodă. Este absurd să se reproșeze interviului că nu realizează reprezentativitate eșantionului de persoane alese, după cum este absurd să se impute anchetei, să zicem, caracterul atomist sau rigiditatea instrumentului. De aceea, pentru a spori valoarea unei cercetări, opțiunea logică este aceea de a combina mai multe metode, tehnici și procedee, minimizând
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]