5,495 matches
-
putem, oare, mândri cu o asemenea lipsă? Nicidecum! Nimeni nu poate excela nicăieri prin carențe. Inexistența unei catedrale în București este o mare carență, nu numai a Capitalei noastre, ci și a poporului român căruia mulți dintre vizitatorii străini îi reproșează că nu a fost capabil să aibă în capitala țării ceea ce capitalele lor au: Catedrală. Nu știu de ce unora dintre noi le este indiferentă o atare apreciere, știut fiind că nu suntem mai prejos decât alte popoare europene. În orice
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
de presă care ne-au impusîn ochii opiniei publice, cum este serialul despre grupul infracțional Chelu, despre industria de vaccinuri, despre fosta flotă de pescuit oceanic ș.a. Pamfletele noastre au fost lecturate alternând cu ridicările de umeri. Ni s-a reproșat lipsa de partizanat și de prozelitism pentru vreuna din taberele politice, lucru extrem de greu de găsit astăzi. Am primit aplauze, ni s-au dat și bobârnace, dar am mers înainte. Recent am ajuns la peste 260 de ediții, fiecare într-
REALITATEA GALATI-CAMPIOANA PRESEI ROMANESTI DE PROVINCIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361658_a_362987]
-
Ce mai faci, mami, mi-era dor de tine și de aceea am venit să te întâmpin la autogară. - Dacă îți era dor cum zici, veneai să mă vezi, doar nu faci mai mult de o ora până acasă, îi reproșă Fana fiicei sale. - Știu, mami dar nu am timp nici să răsuflu, dar să mai și plec din oraș. - Sâmbăta și duminica ce faci? - Lucrez, dacă nu la fabrică, atunci o fac acasă la mine. Am de terminat niște modele
ZBORUL DIN CUIB de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361615_a_362944]
-
multe alte aprecieri aduse operei apărute în Europe, la 15 august 1923 putem să realizăm că la mijloc - între aceste afirmații tendențioase - stau cauze politice (ca să nu le spunem principii!?). Invocându-se ideea de naționalism, lui Panait Istrati i se reproșează influențele democratice acumulate în occident. Și nu numai. Conform articolului din publicația L`Orient redactată în franceză la București, semnatarul Arion completează marea de acuze spunând că „e socialist”, „că nu a frecventat Capșa și, deci, nu face parte din
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
tâmpenie! Aș putea să mă îndrăgostesc de ea. Nu! Aș fi prea prost să mă uit doar la fizic!” În tot acest timp, Andreea mergea tăcută alături de el privindu-l pe furiș. “Dacă am fost prea rea cu el?” își reproșă. “Dar nu. Nu trebuie să par așa de ușor de cucerit. Sunt femeie și am mândria mea. Îl iubesc, dar nu trebuie să-mi pird capul.” Intrară într-un parc frumos străjuit de arbori ce umbreau cu frunzele lor aleile
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
dea cuvântul) Cu nerăbdare, hegemon, vrem s-auzim c-ai confirmat sentința dată de Sinedriu, ca să sfârșim ce-am demarat. Pilat: (ironic) Ești, venerabile, convins c-așa-i corect să procedez, chiar dacă bietului profet legal n-am ce să-I reproșez? Caiafa: (foarte iritat) Așa să fie, hegemon, că-i fără vină după lege, deși susține că ar fi al evreimii unic rege? Păi, uzurparea, mi se pare, nu-i o problemă oarecare - ea îl vizează pe Cezar și se rezolvă
TEATRU: PONTIUS PILATUS (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351853_a_353182]
-
mare. Nu doar șantaju-n cazul meu și-o crimă etnic asumată de-un for juridic șmecheresc și-o gloată abil manevrată, ci și dezordinea firească de nedreptate generată, când clerul prin politică își vrea imaginea salvată. Ana: (la fel de înțepat) Ne reproșezi că încercăm să fim ai Romei buni supuși, chiar preferând o nedreptate dezordinii la care-am fi expuși? Rămân surprins, Pilat din Pont, de-a ta poziție ciudată, când știi prea bine că sentința trebuie-ndată aplicată. Răspunderea pentru proces
TEATRU: PONTIUS PILATUS (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351853_a_353182]
-
cu privire la simpatiile pentru Gardă de Fier? Stelian Plesoiu: Da, a povestit, însă foarte puțin, pentru ca, in primul rînd, maestrului nu-i plăcea subiectul, în al doilea rînd, nu a înțeles niciodată, pînă în ultimele momente ale vieții, de ce i se reproșează atît de mult faptul că el a simpatizat mișcarea din anii tinereții lui. Întîmplarea a fost să se numească “mișcare legionara” și această mișcare să trezească o generatie, iar el, alături de intelectualitatea României la acea vreme, au simpatizat cu această
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351870_a_353199]
-
dacă nu o exteriorizam, celălalt nu are de unde să știe. Mărturisesc cu mâna pe suflet că aveam momente când îmi era teamă că datorită tăcerii în care mă învăluisem, crezusem că l-am pierdut. Îmi fusese teamă că-mi va reproșa tăcerea mea prelungită, și-mi făcusem procese de conștiință, și exact în acel moment suna telefonul, și-i auzeam glasul calm și imperturbabil cu care mă întreba ce fac, cum sunt, fără să țină seama c-a trecut prea mult
PRIETENUL ... ÎNGERUL NOSTRU PĂZITOR! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350547_a_351876]
-
și a cuceri noi spații și resurse, că formațiuni atee, islamice, mafiote, se adună pentru a da un asalt valorilor creștine ale bătrânului continent și că el are o misiune grea: să țină piept acestui asalt. De multe ori își reproșa că a devenit un călugăr vagabond, folosit de serviciile secrete în bătălii murdare și își dorea să se oprească, să se retragă la schitul lui din Sfântul Munte, dar de fiecare dată își aducea aminte de miracolul salvării lui de către
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
prejudiciului de imagine adus Bisericii. Discuțiile despre implicarea în politică alături de comuniști a vrut să le lase pentru altă dată, dar cei de-acolo l-au luat în primire cu o vehemență neașteptată. - Ai făcut de rușine Biserica! - i-a reproșat unul. - Ai batjocorit rasa monahală! - i-a spus altul cu dispreț. - Așa v-a învățat Iustin Pârvu: să fiți legionari și să vă îmbătați ca porcii. Rămâne să mai faceți și crime ca să fie completă spălarea pe creier! A înțeles
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
și mă mușca în compensație de buze. Luasem foc amândoi... Instinctiv, am îndepărtat-o de mine și am încercat să merg mai departe, eram, totuși, în centrul orașului, chiar dacă trecătorii erau răzleți la acea oră. - Ți-e teamă deja? îmi reproșă ea. - Nu, dar am o propunere care ne scutește de-a fi actorii unui spectacol public, chiar dacă este nocturn. - Care ar fi acea propunere? Să vedem... să vedem... - În drumul spre hotel care este încă departe, se află casa mea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
din 03 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului * Soții Joyce și Keith Mulligan, asistentă medicală și pastor de biserică adventistă, cu câțiva ani mai în vârstă decât noi, ne-au cucerit din primul moment și în ce mă privește mi-am reproșat suspiciunile cu care îi gratulasem nemeritat. Încercarea de contact și apoi de integrare într-un cerc de cunoștințe al cărui statut este bazat pe solidaritate, sentimente, credințe, valori sau interese (sau poate, mai ales, absența celor din urmă!) este pe
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (9) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351371_a_352700]
-
noi conștiințe a pactului dintre om și materii - afirmă unul din exegeții operei sale. Privind mijloacele folosite pentru a reda ce-și dorea, ce vedea cu ochii minții, Brâncuși a recurs la modelarea bronzului. Lemn, marmură. Bronz... I s-a reproșat de unii critici infidelitatea față de marmură, dar folosind bronzul, el a reușit să ne ofere o operă unică: „Nu cunoaștem până la Brâncuși, observă Cristian Robert Velescu, un alt sculptor care să fi transformat suprafață metalică șlefuita până la a obține efecte
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
rațională a lui Toma D'Aquino, cunoașterea catafatică, atafatică, rațională, nerațională, extazul mistic ortodox, le înțeleg, dar nu înțeleg suferința, Doamne! Dacă ai vrut să nu ne creezi roboți, nu se putea totuși să nu suferim ?” Dacă vrem să îi reproșăm lui Dumnezeu suferința, ceea ce-L absolvă de orice reproș este faptul că El ?nsuși suferă cu noi. Dumnezeu nu este un creator care zice: “Suferiți, pentru că v-am pregătit niște chestiuni imense, dar trebuie să suferiți pentru ele. Pe Mine
IN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351444_a_352773]
-
am gândit că poate fi sora mea, deci nu-i nicio problemă dacă o spăl. Am luat buretele, l-am săpunit și am început s-o spăl pe spate. - Freacă bine, ca un bărbat, nu ca o pisică! mi-a reproșat ea, că doar nu te mănânc! - Și ce va zice Genny, dacă află de această scenă ? - Ce-o să zică? Nimic! Dacă ți-e teamă, cine te pune să-i spui? - Față de ea ar fi corect să-i spun. - Asta e
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350717_a_352046]
-
recunoști în ochii altuia. Marin Preda a refuzat să fie idilic, el a zugrăvit lucrurile după măsura conștiinței sale, indiferent de impactul pe care l-ar fi putut avea din partea oamenilor. Nu e de mirare că unii săteni i-au reproșat inexactitatea unor amănunte lipsite de semnificație și n-au prins conturul întregului, semnificația și esența acestei geniale fresce a satului românesc inter și post belic, cu schimbrile dramatice care au avut loc în viața politică și în viața socială. Cel
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
Dorinei Șișu, cu același interes cu care am lecturat și prezenta carte și am redescoperit momente lirice impresionante, de profundă înțelegere a unor adevăruri existențiale, îmbrăcate în aura spectaculoasă a unui suflet încărcat de noblețe. Și atunci, ce i-aș reproșa autoarei? Un singur lucru: cât ar trebui să mai aștepte cititorul, până la apariția unei cărți de poeme, care să-i poarte semnătura? Gheorghe A STROIA 12 aprilie 2011 Adjud Referință Bibliografică: DORINA ȘIȘU - INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN / Gheorghe Stroia : Confluențe
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
întrebat-o într-o zi, ce însemnă cuvântul “circa” și ea ne-a spus că e denumirea unui popor din Africa. Îmi spune la telefon, mama, ca deseori, o întâlnește la cozile de la magazinele din sat și tot timpul le reproșează consătenilor că sărăcia și nevoile ce s-au abătut asupra lor sunt de când au ”venit românii” și de când basarabenilor le-a trebuit limba română. Adevărat că o mai iau în răspăr “analfabetele” cu patru clase primare de la români, că nu
AMINTIRI DESPRE BASARABIA, INTR-UN DIALOG CU EUGENIA GUZUN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350816_a_352145]
-
ne conduce pe străduțe foarte înguste, pe nesfârșite trepte umbrite de clădirile de piatră, până pe o culme, la Biserica Sfântu Nicolae. De aici de sus avem o panoramă asupra portului și împrejurimilor. O doamnă cam durdulie din grup i-a reproșat lui Marius: „Și acuma, de ce ne-ai adus aici!? Să vedem ce?”. Ghidul nostru a fost tot timpul foarte atent cu grupul, a încercat să ne facă să ne simțim bine, ca într-o familie. Ne-a informat mereu, pe
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
cent, dacă undeva o bucată de pâine era mai ieftină c-un centișor acolo se ducea s-o cumpere, era mai ceva ca Hagi Tudose, a pus nițeluș mai târziu de-o afacere pentru care aceeași amici i-ar fi reproșat că se ține cu nasul pe sus, adică ceva cu niște tiruri și transport marfă dintr-un loc în altul, pe șoselele și autostrăzile Californiei dar și în afară, pe-o întindere care cuprindea și vestul mijlociu, câteodată chiar estul
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA (15) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350952_a_352281]
-
bătrână și blăstămată, care dacă ar fi în stare, ar ridica muri chinezi (ziduri chinezești - n.n.) între noi și România“. Interesant este că lui Mihai Pavel, episcopul greco-catolic de Oradea (1879-1902) contemporan cu Kereki, în ciuda celor relatate, i se va reproșa că nu este „destul de patriotic“ și, după tipărirea la Arad a unei broșuri denigratoare, scrisă de renegatul Pituk Béla (1855-1897) - un preot greco-catolic destituit - va avea de-a face, în 1893, cu un val de șovinism maghiar care-l acuză
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
Oricum, redutabilii polemiști de pe Dâmbovița nu se prea grăbesc să încrucișeze floreta cu agilul, dar nu neapărat invulnerabilul/infailibilul autor (tot roman) de pe țărmurile nordice. Cei care-i mai spun câte ceva sunt mai ales iubitorii acurateței textului tipărit, care-i reproșează greu egalabila neglijenta ortografică, gramaticala, stilistica, editoriala etc. Instrumente, și ele, ale provocării cititorului. Dar nu prin asta ne incita în primul rând dr. Viorel Roman. De fapt, stau și mă întreb: oare ne incita? Sau, cum ne știm, așa
VIOREL ROMAN, AUTORUL CARE NU ARE CU CINE POLEMIZA de CORNELIU VLAD în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346653_a_347982]
-
explicației și înțelegerii în comunicare Comunicarea sau mai degrabă lipsa ei a devenit în ultimul timp, uneori chiar exagerat, cea care se face vinovată de orice neajuns social, de orice manifestare a acestuia. Nu de mult, însuși președintele României a reproșat guvernului și mai ales oamenilor politici, lipsa explicațiilor, lipsa acestui contact comunicațional cu lumea, lume care ar fi trebuit, urmare a explicațiilor, să înțeleagă în acest fel situația economică dificilă a țării, a planetei, în general, și mai ales ar
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
e cam mult dacă avem în vedere viteza cu care se desfășura dezastrul. Oricum, într-un timp record, nimic nu mai era la locul său. -Trăiți la oraș și v-ați aranjat apartamentul ca o cocioabă de la țară, ne-a reproșat mătușa. -Păi, dacă am fost tot singuri, am încercat noi să mai salvăm câte ceva din onoare. Am crezut că nu are rost să... -Adică, cum n-are ? ne-a privit ea crunt în timp ce aduna cioburile singurei noastre vaze de cristal
NEAMURI DE DECEMBRIE, PROZĂ DE DUMITRU HURUBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351093_a_352422]