2,142 matches
-
cu Elicopterul de argint Clasa I TÎrgoviște. Senzația este o nouă revistă destinată bătrîneilor destrăbălați. Impresionantă, povestea unei femei mușcată În copilărie, În crîng, În somn, de-un șarpe. După Întîmplarea asta a-nceput să simtă o firească atracție pentru reptile. Revenea mereu pe cîmp, chemînd animalul „printr-un șuierat instinctiv”. PÎnă la urmă-l prindea și, „cu unduiri lascive, voia să-i simtă atingerea, tot mai adînc”. Se pare că șarpele a murit. În România Mare, Corneliu anunță că va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Vadim, Eugen Barbu și alți fotografi din Cișmigiu, care dau mîna cu degete lungi cu domnul Iliescu În plină putere dar fără concubină. Sub ei, un titlu Înnebunitor: „Criminali cameleonici”. Se Împlinesc doi ani de cînd tot spun, cameleonii sînt reptile insectivore, locuiesc În Africa și nu vin la noi În ruptul capului, fiind o specie arboricolă, adică stau În pomi, iar noi În pomi avem omizi insuficiente, că-i dăm cu var. Cum să mai facă, În asemenea condiții, plopul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
toate colțurile de pagină ale generalului atenian Alcibiade (450 404 Î.e.n.) asasinat din ordinul tiranului persan Pharnabaze (probabil ungur), așadar dr. Gavrilă scrie că Blandiana și Manolescu „produc lacrimi de Crocodile”. Animal Planet. Trec peste majuscula cel puțin stranie a reptilei și nu amintesc decît faptul, verificat, că femininul de la crocodil nu e crocodilă, ci broască. În acest sens am urmărit la SOTI o emisiune de sexologie. Asta pentru că mă interesează fenomenele naturii. Era o peliculă germană, cu exemplificări animate prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În timpul unui cutremur, îl prinsese vremea pe acolo în timp ce se ocupa de colecțiile de fluturi, care-i plăceau în mod deosebit. Era singur, se încuiase pe dinăuntru pentru a nu fi deranjat, când simți o zguduitură puternică. Vasele cu reptile mici în formol, planșele atârnate de stative și pe pereți, se legănau, iar scheletul îi provocă o stare ciudată, de confuzie. Maxilarele, mobile din cauza știfturilor și arcurilor, clănțăneau sumbru. Spaima provocată de cutremur, cumulată cu agitația inexplicabilă a scheletului
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
de liană) luneca tandru spre genunchiul julit. Apa, lipită de obraz, avea culoare hipnotică: verdele hipnotic al ochiului de șarpe. Fata întinsă pe iarbă (albastră?) și ridicată de iarba-iarbastră crescînd spre cer eram eu. Rusalin îmi vindecase frica. Erau multe reptile (ce cuvînt urît!) în Edenul nostru. Țipam cînd zăream șerpii țîșnind prin ierburi. Surprinzînd unul care înota aproape, cu privirea pironită asupra mea, am fost gata să mă înec. Pentru el, șarpele de apă nu era decît o formă blîndă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
veni să râdă... După ce ajunseseră acasă băuse o sticlă de J&B, se făcuse mangă, ieșise în curte și strigase că ar fi de părere ca toate cobrele lumii să fie ucise, indiferent dacă vreo asociație de tâmpiți care adoră reptilele aveau să-l dea sau nu în judecată. Nu-l dăduse nimeni, în schimb închiseseră vecinii luminile și el fusese convins că îl spionaseră din spatele perdelelor, râzând pe înfundate de scriitorul care umblă beat și caută scandal în loc să scrie... Îi
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Își va găsi Împlinirea. 24 decembrie 1964 Murdari. Cu toate clipele vlăguite atârnând pe ei. Animale; toți. Vor să mă lege și să mă târască după ei. Dacă le spun că am și eu picioare, se supără și m-aruncă. Reptile. Bolnavi de senzualitate obscenă. Boala secolului sau boala bărbatului de totdeauna. Diformi. La fel de diformi, „Eu“ al lor se confundă cu Dumnezeu. Ignoranți. În cel mai bun caz, naivi. Oameni-reptile. Totuși, nu sunt de acuzat; sunt atât de Înghesuiți În societatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o cantitate dublă de piele, aceasta nu avusese de ales și se strânsese pe măsura noului său calapod, încrețindu-se în cute nu totdeauna paralele. Pielea asta, ale cărei riduri păreau puse cu ghearele, îi dădea Bunelului un aer de reptilă. Hainele erau și ele pe dimensiunile pielii, și nu ale trupului, atârnând și fluturând, ca niște rufe puse la uscat. Singurul care-și păstrase măreția de odinioară și pe care pielea, cu toate strădaniile ei, nu reușea să prisosească, era
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Purta, în înfățișarea și gesturile lui, urmele adâncurilor sarmatice, ale glaciațiunilor și ale desprinderii ritualice a mării de uscat și apoi a uscatului de trup. Avea ochii de un albastru sticlos, precum peștii abisali. Sărea de colo colo, ca o reptilă, încât aveai impresia că mersul pe motocicletă îi rămăsese singurul mod în care membrele sale se puteau articula și că, de fapt, el nu se dă niciodată jos de pe motocicletă, ci, din când în când, moto cicleta iese dintre picioarele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
este numărul limitat de obiecte și situații care generează frică, în comparație cu numărul total de obiecte și situații posibile. Printre fobiile cele mai frecvente se numără: frica de întuneric; frica de înălțimi; frica de animale (de exemplu, de cîini, insecte și reptile); frica de spații închise sau de a fi captiv; frica de sînge și de răni; frica de apă. Dacă priviți atent această listă, unul din lucrurile evidente este faptul că toate acestea sînt obiecte sau situații demne de luat în
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
accident ce îi va fi fatal, are consistența captivantă a textelor pe care Nick Cave le scrie, în tonalități tandru-macabre, pentru muzica sa. Bunny înoată prin apa neagră ce-i desparte viața de moarte, însoțit de diavolul metamorfozat într-o reptilă monstruoasă, hipersexuală și dominatoare, care îl cuprinde într-un ultim spasm erotic și pervers. De pe scena unui bal la care sunt invitați toți cei pe care Bunny i-a trădat, sedus sau mințit, le cere iertare, și, amăgit de iluzoria
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în 1958 piesa Zile de februarie, apoi ca funcționar la Întreprinderea Cinematografică București. Abia în 1967 mai scoate o culegere de povestiri, Soarele din fereastră, urmată în 1971 de o nouă ediție din Oameni la pândă, de romanele Pelagră și Reptila, în 1975, și Bunica studiază dreptul, în 1982. Prefața volumului Manifest rezumă și opiniile autorului despre poezie, care trebuie să întrupeze un crez, o atitudine susținută „la bara adevărului”. În mod firesc, majoritatea poemelor din volum sunt sociale, lirismul fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
doua a trilogiei Oameni la pândă, ce urmărește a fi o frescă a satului românesc interbelic, tendenționismul subzistă, mai ales în construcția personajului principal, același Simeon Armașu, acum complet metamorfozat într-un arivist fără scrupule. Și inginerul Andrei Moga, din Reptila, este tentat să se cațere în vârful piramidei, dar este dezgustat în cele din urmă de compromisul moral. Alături de romanul intelectualului, există aici un roman de șantier, un roman de dragoste, ai căror eroi sunt despărțiți de o barieră etnică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
o realizare meritorie a prozei realiste de inspirație rurală. SCRIERI: Manifest, Turnu Severin, 1935; Eu și Dunărea, Craiova, 1940; Oameni la pândă, București, 1947; ed. București, 1971; Zile de februarie, București, 1958; Soarele din fereastră, București, 1967; Pelagră, București, 1975; Reptila, Cluj-Napoca, 1975; Bunica studiază dreptul, București, 1982. Repere bibliografice: G. Călinescu, Liviu Bratoloveanu, „Manifest”, ALA, 1935, 745; Ion Caraion, „Oameni la pândă”, „Mondial Magazin”, 1947, 36; Ov. S. Crohmălniceanu, „Oameni la pândă” de Liviu Bratoloveanu, CNT, 1947, 36; Octav Șuluțiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
Oameni la pândă”, „Apărarea”, 1947, 51; Perpessicius, Opere, XII, 210-214; Dumitru Micu, Romanul românesc contemporan. 1944-1959, București, 1959, 39-40; Piru, Panorama, 388-390; Al. Căprariu, Tentația istoriei, RL, 1975, 14; Voicu Bugariu, Maniera balzaciană, LCF, 1975, 20; Dumitru Micu, Liviu Bratoloveanu, „Reptila”, CNT, 1975, 23; Valeriu Cristea, Roman și eveniment, RL, 1975, 31; Dumitru Micu, Proză rurală, CNT, 1976, 33; Popa, Dicț. lit. (1977), 111; Mircea Constantinescu, Liviu Bratoloveanu, „Bunica studiază dreptul”, RL, 1983, 8; Al. Raicu, Liviu Bratoloveanu, RL, 1983, 29
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
a provoca reacția noastră față de tot ce nu se poate explica simplu și direct. Ion Gheorghe se întoarce în lumea lui Por împărat, la Dionisos, în lumea Feților-Frumoși așezați într-o floră luxuriantă, într-o faună bogată de mamifere și reptile: "Iată că vin oamenii cu gura plină de dinți asemenea limbilor/ după straie le cunoaște munca și rostul trebilor/ plină de pământul galben pe picioare/ se vede pieptul cu pielea șarpelui de casă,/ acum că fac diguri și galerii și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
auzul cuvîntului cuscută." (G. Flaubert). Din aceeași dorință de folosire a conotației științifice, apar la J. Verne cuvinte latine subliniate cu caractere italice: (32) [...] Moluștele erau reprezentate de varietăți de calmar care, după d'Orbigny, sînt specifici Mării Roșii. Printre reptile am recunoscut broaștele țestoase virgata, aparținînd grupului chelonienilor [...]. J. Verne, p. 225 Cea de-a doua este foarte des utilizată de J. Verne și constă în atenuarea caracterului indescifrabil al unei nomenclaturi științifice prin diferite procedee: adăugarea la nomenclatura indescifrabilă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dincolo. Ca dovadă a vechimii lor, în cântecele funerare (Zori, Brad, Cântecul cel Mare, Cântec de priveghi) din "cartea românească a morților" nu apare Iadul. Calendarul popular este deschis tuturor personificărilor naturii cu chip de om, pom, plantă, animal, pasăre, reptilă. Cele mai însemnate reprezentări mitice românești se suprapun solstițiilor (Crăciunul la solstițiul de iarnă, Sânzienele sau Drăgaica la cel de vară) și echinocțiilor (Dochia la echinocțiul de primăvară, Maica precista la cel de toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
46 Capitolul 3. Tipuri divinatorii. Modelul propus de A. Bouché-Leclercq / 55 3.1. Divinația inductivă sau experimentală / 57 3.1.1. Divinația prin interpretarea actelor instinctive / 58 3.1.1.1. Ornitomanția / 58 3.1.1.2. Divinația cu ajutorul patrupedelor, reptilelor, peștilor și al insectelor / 60 3.1.1.3. Divinația prin interpretarea actelor instinctive ale omului i / 61 3.1.1.4. Divinația palmică sau după semnele fiziologice / 63 3.1.1.5. Extispicina sau hieroscopia / 64 3.1.1
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sfârșitul său ori al unei rude este apropiat. Ornitomanția se remarcă în cadrul divinației prin interpretarea semnelor instinctive ale păsărilor. Este socotită ca fiind metodă principală cu o valoare incomparabil mai mare față de interpretarea gesturilor altor ființe (animale domestice sau sălbatice, reptile etc.) care mai serveau prezicătorului. Ornitomanții țineau cont în principal de câteva gesturi și aspecte generale ale păsărilor, precum: specia, zborul, țipătul, poziția sau așezarea, mișcarea sau acțiunea. Toate aceste semne erau codificate într-un limbaj specific care poate exprima
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
așezarea, mișcarea sau acțiunea. Toate aceste semne erau codificate într-un limbaj specific care poate exprima o serie de fapte și/sau evenimente ce puteau avea loc în comunitate sau în plan personal. 3.1.1.2. Divinația cu ajutorul patrupedelor, reptilelor, peștilor și insectelor Toate aceste animale sunt inferioare păsărilor din punctul de vedere al valorii actului divinatoriu, iar prezicătorul nu dispune de reguli clare în privința divinației cu ajutorul lor. Ea este mai degrabă o formă vulgară de divinație, bazată pe prezența
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
prezenței diavolului. Există o multitudine de povești și legende care ne alimentează imaginația cu scene vrăjitorești sau magice din care pisica este un personaj nelipsit. Sunt însă bine-cunoscute și valențele ei de animal sacru (ca, de pildă, la vechii egipteni). Reptilele și în special șerpii au atras deopotrivă atenția divinatorilor sau prezicătorilor. Șerpii sunt simboluri ale pământului, iar contactul lor cu tenebrele îi recomandă ca "obiect de studiu" interesant în practica divinatorie. Desigur, mai târziu, în creștinism, simbolismul său va fi
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
parte șobolanul, nevăstuica și șopârla. Caprele și berbecii au devenit obiecte divinatorii tocmai grație prezenței lor în actele sacrificiale. Utilizarea peștilor în arta divinatorie precum și semnificațiile atribuite lor ar fi consecința unor rămășițe mitologice indiene și chaldeene. La noi, doar reptilele cu rol important în bestiarul magic mai au oarecare întrebuințări divinatorii, și acestea intrate de mult în rândul superstițiilor, fără să mai provoace cu nimic interpretările. Broasca și șopârla sunt prevestitoare ale prezenței spiritelor malefice sau ale vrăjilor. Cercetarea noastră
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fermecate), divinația cu ajutorul statuilor, divinația cu ajutorul pietrelor (lithomanția), divinația cleromantică (prin tragere la sorți), cartomanția, divinația cu ajutorul globului de cristal, al oglinzii, al pietrelor prețioase etc. b) divinația cu ajutorul ființelor. Din această categorie fac parte omul și toate animalele, crustacee, reptile etc., care pot servi în divinație. Exemplificăm această situație cu: oniromanția, auguratul, haruspiciile, morfoscopia, divinația palmică, chiromanția, cleidomanția; c) divinația cu ajutorul elementelor naturale. Aici am putea include hidromanția și empiromanția, dedromanția și divinația meteorologică, astrologia; d) divinația cu ajutorul elementelor materiale
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
aceea era necuratul și caii au simțit acest lucru" (Vasile, 66 ani, Suceava). Animalele pot prevesti în general stări negative. Ceea ce interesează în mod deosebit sunt comportamentele lor nefirești. Nu au fost ocolite de invocarea în practicile divinatorii viețuitoare precum reptilele, peștii sau insectele. Utilizarea lor este de înțeles, câtă vreme acestea trăiesc în contact cu medii necunoscute omului tradițional. Cel mai adesea, toate acestea provocau imaginația, curiozitatea și teama oamenilor. Șarpele, șobolanul, nevăstuica, șopârla sunt doar câteva exemple care indică
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]