10,477 matches
-
statului. Investigația care a urmat a dovedit că toate acuzațiile erau neîntemeiate, dar evenimentul a adâncit resentimentele lui Moldovan, care a rămas convins că totul nu fusese decât o campanie a regimului liberal de la București, care urmărea să Îi distrugă reputația 24. Astfel, la puțin timp după unirea de facto a Transilvaniei cu Regatul României, Moldovan și-a consolidat opinia că Partidul Național Liberal al lui Ion I.C. Brătianu este unul corupt, oportunist și dezinteresat de binele general al națiunii și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
săi mai tineri, a continuat să realizeze cercetări și să publice În domeniul epidemiologiei și al altor probleme legate de sănătate. În 1967, la puțin timp după moartea sa, regimul comunist i-a recunoscut doctoratul - un pas important pentru reabilitarea reputației sale - și i s-a acordat titlul de membru al Academiei Române de Medicină. Epigonii lui Moldovan: Petre Râmneanțutc "Epigonii lui Moldovan \: Petre Râmneanțu" Moldovan a recrutat cu atenție câteva generații de colaboratori și studenți care au mers pe urmele sale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a deschis, de asemenea, paginile celebrei sale reviste, Arhiva pentru Știința și Reforma Socială, pentru contribuțiile promotorilor eugeniei și a mers chiar mai departe, creând o Secție de Antropologie și Eugenie În cadrul Institutului Social Român, condusă de Sabin Manuilă 65. Reputația intelectuală a lui Gusti a oferit legitimitate Secției de Eugenie și a atras un public numeros la prelegerile despre eugenie organizate aici. Mai târziu, activitățile acestei secții au fuzionat cu cele ale Secției Biopolitice a Astrei. Gusti a continuat să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
urmau, astfel, să fie influențate mult mai mult de modelul german decât de oricare altul, În special În ceea ce privește aplicarea teoriilor eugenice. Statele Unite au servit, de asemenea, ca exemplu proeminent pentru tinerii eugeniști români 21. Până În anul 1918, Statele Unite Își câștigaseră reputația de a avea cea mai puternică legislație și mișcare eugeniste. Imaginea Societății Americane de Eugenie era cea a unei organizații consolidate, care funcționa pe premise științifice solide. Organizația obținuse sprijinul financiar al unor donatori importanți precum Andrew Carnegie. Charles Davenport
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
serie de articole și prelegeri ținute În fața membrilor Academiei Române, având ca subiect ereditatea și adaptarea la mediu, precum și legătura lor cu eugenia 94. Lucrările sale și cele ale altor figuri proeminente ale comunității științifice - precum Emil Racoviță, un speolog de reputație internațională și președinte al Academiei Române - nu au avut ca rezultat convertirea tuturor medicilor și biologilor români În adepți convinși ai eugeniei 95. Totuși, astfel de articole și lucrări au avut un rol important În introducerea teoriilor despre evoluție și ereditate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
orice mișcare feministă, În contextul românesc. Un alt factor important pentru Înțelegerea loialității simpatizantelor era și lipsa opțiunilor viabile pentru femeile care aveau ambiția de a realiza reforme. În Transilvania, acolo unde mișcarea era cea mai puternică, Astra avea o reputație mult mai bună decât cea a organizațiilor mai mici și mai recent Înființate. Membrele fondatoare ale Subsecției Femenine a Astrei au continuat să activeze În cadrul organizației, pentru că aceasta le oferea un mijloc eficient de acțiune socială și reflecta, În același
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unei tradiții dezvoltate Înainte de 1918, și nu ca rezultat al unei politici agresive de separare a programelor școlare pentru cele două genuri. În tabăra naționaliștilor se găseau numeroase nume ilustre, precum Nicolae Iorga sau Simion Mehedinți și unele cu o reputație foarte controversată, cum ar fi A.C. Cuza. Existau divergențe de opinii importante Între susținătorii acestei tabere, Însă unul dintre elementele de coeziune era opoziția față de spiritul pozitivist al proeuropenilor. Viziunea lui Iorga despre reforma educației sublinia nevoia de a inculca
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai mult sau mai puțin elaborate. Acestea au făcut apel atât la criterii subiective, cât și obiective. Într-adevăr, elitele, oricare ar fi ele, pot face obiectul unor judecăți diverse, iar propriul sentiment de apartenență poate să nu coincidă cu reputația pe care o datorează unor elemente exterioare lor. Despre toate acestea va fi vorba în capitolul 4. La fel în cazul diverselor grupuri de influență, elita conducătoare se recrutează după modalități care pot varia mult de la un regim la altul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai prestigioase, cu cât acestea nu sunt orientate prioritar spre necesități ale pieței locurilor de muncă. Atunci când oamenii trăiesc din produsul muncii lor (mai ales în cazul categoriilor inferioare ale populației), o anumită „mândrie a emulației” le este oferită de reputația eficacității în muncă. În rândul claselor superioare‚ dimpotrivă, emulația este de ordin pur „pecuniar”. Bogăția și puterea trebuie puse în evidență. Așadar, obișnuințele legate de consum sunt cele ce caracterizează elita, fie că e vorba despre preferințe alimentare, fie că
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
totuși subliniat: editorul lucrării Who’s Who recunoaște explicit că „nu face decât să înregistreze o judecată socială preexistentă”. Așa cum se va vedea mai departe, metodologia studiilor despre elită distinge cel mai adesea trei criterii în selectarea unor personalități: poziția, reputația și luarea de decizii. Într-adevăr, putem selecta personalitățile în funcție de poziția instituțională, dar și în funcție de reputația puterii pe care o dețin, așa cum a făcut-o Floyd Hunter (1953), sau studiind influența lor asupra unui anumit număr de decizii importante în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
judecată socială preexistentă”. Așa cum se va vedea mai departe, metodologia studiilor despre elită distinge cel mai adesea trei criterii în selectarea unor personalități: poziția, reputația și luarea de decizii. Într-adevăr, putem selecta personalitățile în funcție de poziția instituțională, dar și în funcție de reputația puterii pe care o dețin, așa cum a făcut-o Floyd Hunter (1953), sau studiind influența lor asupra unui anumit număr de decizii importante în mai multe domenii, așa cum a procedat Robert Dahl (1961). Un dicționar biografic ca Who’s Who
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mod esențial chiar de către personalitățile în cauză, ca răspuns la un chestionar trimis de editor. Diverse nomenclaturi și presa sunt cele care decid cui trebuie trimis chestionarul. Totuși, doar un mic număr de personalități situate „la un înalt nivel de reputație” sau în anumite poziții instituționale eminente (Senatul, Camera Deputaților, Curtea de Conturi, Consiliul de Stat, Institutul etc.) sunt considerate ca „indispensabile”, iar dacă personalitatea omite din neglijență să răspundă la întrebările chestionarului, editorul redactează el însuși în notița respectivă (ibidem
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mijloace de producție. Invers, un artist nu este nominalizat pe măsură dacă a reușit doar să trăiască din arta sa. La fel și în cazul sportivilor, care nu sunt nominalizați decât începând de la un anumit nivel al performanței și al reputației. Așadar, împărțirea în sectoare și stratificarea nu pot fi considerate ca fiind două variabile independente (ibidem). Pentru a înțelege evidenta diversitate a categoriilor ce aderă la titlul de elită fără a cădea în capcana unei foarte mari diversități, putem, bineînțeles
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lucrurilor și neglijează în mod sistematic persoanele ce joacă un rol ce poate fi calificat drept „eminență cenușie”. Abordarea reputațională Analiza reputațională își fixează ca sarcină explicită prevenirea acestei deficiențe și identificarea persoanelor ce dețin o putere informală bazată pe reputația lor. Pe scurt, informatorii care cunosc bine mediul sunt chestionați și li se cere părerea în privința diferitelor poziții presupuse de putere. Abordarea reputațională este strategia adoptată de Floyd Hunter într-un studiu efectuat în Atlanta, Georgia, și pe care l-
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mare putere în oraș. A rezultat o listă în care figurau oameni politici, oameni de afaceri, comercianți, precum și lideri ai sectorului asociativ. După cum era de așteptat, cei chestionați au adoptat criterii de apreciere disparate; ei și-au întemeiat alegerile pe reputație, pe o experiență sau alta sau, mai banal, pe poziția instituțională sau organizațională a persoanelor selectate. S-a extras un eșantion de persoane din această listă, ele fiind rugate să reducă prima listă la aproximativ un sfert din totalul inițial
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
din Statele Unite (1977). Acești autori au deosebit zece tipuri de resurse ce pot fi puse în aplicare de actori. Pe această bază, ei au procedat la o estimare a puterii fiecăruia. Se înregistrează o interesantă convergență între capacitatea de influențare, reputația și poziția de centralitate în sânul unei rețele de relații. Din acest punct de vedere, problema care se pune în privința cercetării empirice este de a ști în ce măsură un actor situat în poziție de centralitate într-o rețea este în stare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
trei sectoare de activitate au „un centru comun” constituit din „membri notabili ai consiliului municipal sau ai întreprinderilor celor mai importante”. Se pot face și desface coaliții între membrii unor diverse elite. Coalițiile „câștigătoare” sunt cele „a căror sumă a reputațiilor fiecăruia dintre membrii săi este mai importantă”. Se pare că există, într-adevăr, o legătură „între notorietate și capacitatea de influențare” (ibidem, pp. 172-173). Criteriul „imitabilității” Pentru ca un grup minoritar cu statut ridicat să poată fi calificat drept elită și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
comparații favorabile sieși. * „Stilurile bune zămislesc pe cele proaste.” (Bernard de Fontenelle) Pentru că reușitele de excepție stimulează nu numai talentele veritabile, ci și ambițiile sterile ale altora, care se Întrec În a-și Închipui că operele lor sînt la nivelul reputației celui pe care-l imită! * „De obicei nenorocirea dă pe față caracterul, iar fericirea Îl ascunde.” (Horațiu) În restriște, În primejdii pline de risc, autocontrolul slăbește Într-atît, Încît omul Își arată adevărata fire: de ex. unii au curajul, alții lașitatea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
oameni pînă la a-i face să roșească de virtuțile lor.” (Vauvenargues) În mod normal, un om caracterizat de virtuți, n-ar trebui să fie Într-o condiție de sărăcie, care deprimă. Însă, pe de altă parte, nici bogățiile sau reputațiile dobîndite pe căi necinstite nu onorează condiția umană: „Reputațiile dobîndite pe căi necinstite se schimbă În dispreț” (idem). * „Cu cît cunosc mai bine oamenii, cu atît iubesc mai mult cîinii”. (A. Schopenhauer) Evident că este o exagerare voită din partea filosofului
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
virtuțile lor.” (Vauvenargues) În mod normal, un om caracterizat de virtuți, n-ar trebui să fie Într-o condiție de sărăcie, care deprimă. Însă, pe de altă parte, nici bogățiile sau reputațiile dobîndite pe căi necinstite nu onorează condiția umană: „Reputațiile dobîndite pe căi necinstite se schimbă În dispreț” (idem). * „Cu cît cunosc mai bine oamenii, cu atît iubesc mai mult cîinii”. (A. Schopenhauer) Evident că este o exagerare voită din partea filosofului, făcută cu intenția de a sublinia faptul că „răul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
B. Gracian) Adică să ai bunul-simț de a ține cont nu numai de puterile sau interesele tale, ci și de Împrejurări. * „Cu siguranță, am trăit c-o zi mai mult decît ar fi trebuit.” (Laberius) SÎnt, Într-adevăr, situații cînd reputația Întregii vieți este dată de ultima scenă a existenței trăite: ex. unii Își salvează o viață mediocră sau ticăloșită printr-o moarte demnă; alții, dimpotrivă, Își compromit o viață de strădanii printr-un mod laș sau josnic de Întîmpinare a
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vor fi mai mari. * „Oamenii Închid pe nebuni În case anume, ca să nu se confunde cu alții.” (N. Iorga) CÎnd nu putem evita considerarea unor aspecte din propriul comportament ca fiind mai ciudate, atunci avem indecența de a ne salva reputația pe seama semenilor noștri din „casele de nebuni”. Este revelatoare, În acest sens, observația lui B. Gracian: „Nebuni sînt toți cei ce par nebuni și jumătate din cei ce nu par”. Poetul Ion Minulescu dă expresivitate artistică acestei observații a lui
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de însemnătate a altora, fără a se ști de multe ori dacă aceste calități corespund unui conținut intrinsec sau unor fărâme rămase după două mii de ani de distrugeri naturale ori cauzate de om, la care trebuie să adăugăm falsificările, proasta reputație făcută unora, interpretările interesate și eronate, tăgăduirea valorii altora, dar și alte modalități de a justifica gândirea dominantă, atât de promptă în a practica autodafeuri simbolice... Despre gnoză nu se știe aproape nimic; numele proprii care o ilustrează corespund unor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la maximum, ei sunt parte efectivă a adevărului inteligibil. Ei sunt persecutați cu adevărat odată cu preluarea puterii de către Constantin și cu convertirea Imperiului său, simultană cu cea a neînsemnatei sale persoane. Dar încă înainte de aceste date funeste, gnosticii aveau deja reputația unor magicieni, a unor taumaturgi care nu profesează aceleași credințe ca și preoții cultului păgân. Oficialilor cultului sacru, ierarhiilor puterii religioase nu le plac acești bărbați și aceste femei care propovăduiesc pe terenul lor și ademenesc mult mai lesne ca
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
crede nu atât în taumaturgia creștină cât în iscusința vrăjitorilor de a recurge la unele subterfugii pentru a-și atinge scopurile: evanghelizarea, vânzarea doctrinei lui Hristos - inovând la nevoie. Simon rivalizează cu adepții lui Isus obținând și succese importante, pentru că reputația sa e considerabilă. Se spune că însuși împăratul Claudiu, sub a cărui domnie trăiește, ar fi ordonat înălțarea unei statui care să-l cinstească. Pentru un om al puterii este întotdeauna recomandabil să fie în relații bune cu magicienii, cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]