2,221 matches
-
cetatea omului, creată în opoziție cu cetatea lui Dumnezeu, se prăbușește zgomotos sub greutatea insuficienței sale, a persevera azi într-o atitudine de apărare ar avea caracterul unei inconștiențe. „Nu fiți simpli spectatori la transformările lumii în care trăiți, cu resemnarea celor învinși - striga Alberto De Mun -, urcați repede în tren și căutați să conduceți locomotiva”. A sosit ceasul să strângem în mâini potirul Sângelui lui Isus Cristos și, cu sufletul plin de credință în valoarea veșnică și infinită a acestui
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
dezlănțuit, stâne de oi cu tot cu țarcuri, cabane și ustensile de oierit erau învârtejite de curentul amețitor, porci și scroafe cu purcei pluteau cu burta-n sus pe apa învolburată. Un cal își odihnea botul pe un buștean, așteptându-și cu resemnare sfârșitul; epuizat, nemaiavând putere să lupte, capitulase și acum aștepta lovitura de grație, privind cu ochii mari și înlăcrimați spre cerul pururea nepăsător. Alături de el, pe o grindă lungă și afumată, silueta unui om care își îmbrățișa sfâșietor și macabru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
dezlănțuit, stâne de oi cu tot cu țarcuri, cabane și ustensile de oierit erau învârtejite de curentul amețitor, porci și scroafe cu purcei pluteau cu burta-n sus pe apa învolburată. Un cal își odihnea botul pe un buștean, așteptându-și cu resemnare sfârșitul; epuizat, nemaiavând putere să lupte, capitulase și acum aștepta lovitura de grație, privind cu ochii mari și înlăcrimați spre cerul pururea nepăsător. Alături de el, pe o grindă lungă și afumată, silueta unui om care își îmbrățișa sfâșietor și macabru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de Jeni, Jenea și Steluța. Când am ajuns noi, bătrânii, așezați cuminți pe scaune, urmăreau un grup de copii ce interpreta colinde. Am avut timp, până ne-a venit rândul, să observ fețele bătrânilor, să citesc liniștea sufletului lor sau... resemnarea, am avut timp să le văd desenele marcate de riduri pe fețe... Chipuri cândva frumoase, ce au traversat mulți ani, chipuri ce au știut cândva să zâmbească, acum, împrejmuite de plete albe, urmăreau cu o tristețe nedisimulată copilașii ce le
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
primi Realizarea și altădată, când va fi posibil.../ Acum avem aprobarea, domnu’ Florin; trebuie să mergem acum! Nu putem rata!.../- Dar, Diana, nu ține doar de voința noastră... Cam aceasta a fost discuția cu inimoasa Diana, pentru care noțiunea de resemnare (nefericit formulat: mai aproape de adevăr ar fi: așteptare, amânare) nu exista în DEX și care, pe la ora 9 mă suna imperativ din fața blocului: - Domnu’ Florin, sunt jos! Mașinile circulă pe strada Dorobanți. Vă aștept! O fi știind Diana altceva decât
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
rărite îngrijitor, ale cântăreților simțirii noastre de astăzi, fii bine venit, tinere ardelean!” 113 „Poezia lui Blaga aduce un puternic suflu de noutate. În poezia sa vădește o viață interioară foarte zbuciumată, însuflețită de bucurii și tristeți, de entuziasm și resemnare, de efuziuni și îndoieli. Desprinzându-se de legăturile pământești, poetul evadează în universul infinit, unde plutește între vis și realitate, între posibil și miracol, apropiindu-se de domeniul misterului.” (Literatura contemporană) Lucian Blaga (18951961) Sextil Pușcariu, ca și Nicolae Iorga
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
contestau - da, cum o spuneam, și nazismul a ajuns la putere contestându-l! -, lumea, lumea europeană mai ales, este dezorientată. On a choisi le moindre mal!, este mereu cuvântul de ordine al burghezului temător de surprize dezagreabile și, deasupra acestei resemnări „ideologice”, planează fraza cinică, „oscarwildeiană” a bătrînului Churchill: „Capitalismul este cea mai proastă organizare socială și economică; dar... n-avem alta!...” Da, dacă nu ești foarte bogat sau foarte celebru, azi a fi „bătrân” nu este o „sinecură”! Evident, au
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să vrei, te Întrebi, de ce unora atât de mult, altora aproape nimic ? Orice ai avea Însă să spui, nici nu repară, nici nu rezolvă ceva și atunci nu Îți rămâne altceva de făcut decât să te resemnezi, În măsura În care și această resemnare poate fi o soluție. Resemnarea nu o Înțeleg Însă a fi sinonimă cu renunțarea, ci mai degrabă o clipă de reculegere pentru a prinde noi puteri ca să Înfrunți viața. Nu e cazul acum să fac poezie, dar Îmi vin În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
unora atât de mult, altora aproape nimic ? Orice ai avea Însă să spui, nici nu repară, nici nu rezolvă ceva și atunci nu Îți rămâne altceva de făcut decât să te resemnezi, În măsura În care și această resemnare poate fi o soluție. Resemnarea nu o Înțeleg Însă a fi sinonimă cu renunțarea, ci mai degrabă o clipă de reculegere pentru a prinde noi puteri ca să Înfrunți viața. Nu e cazul acum să fac poezie, dar Îmi vin În minte câteva versuri dintr-o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu care ați pus pe picioare, un Muzeu frumos la Fălticeni, și regretăm foarte mult că s-a soldat cu slăbirea organismului Dvs. De aceea, deși ne-a trecut un fier roșu prin inimă că veți părăsi Fălticeniul, primim cu resemnare aceasta și vă dorim Însănătoșire grabnică . În toamnă, sau oricând veți avea concediu, vă așteptăm să ne vizitați, Împreună cu soția Dvs., să vă plimb prin frumoasele locuri ale Brașovului (...). De obicei, vremea e frumoasă până În noiembrie (la Brașov, n.n.). Și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
deosebită plăcere. Pe timpul Întunecat de ploaie și frig, toate cele aduse la cunoștință, au fost pentru noi o mângâiere! Singura care ne-a mâhnit, a fost suferința din jurul Dvs. . Noi vă dorim din suflet sănătate. Dacă omul privește viața cu resemnare și cu mai multă indiferență, pare totul plin de soare, pe care... dincolo nu-l vom mai avea. E mai bine aici! Atenția și bunătatea Dvs., cu care ați scris despre mine, În revista Nr. 2 a Muzeelor și Monumentelor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
S-a dus, unde ne vom duce și noi... și unde poate ne vom Întâlni ca spirit. Este puterea dinamică din corp, care se Întoarce În univers și poate mai păstrează din personalitate! Eu una, așa cred și privesc cu resemnare, orice va urma. Deocamdată să ne bucurăm de cele pământești. Vă mulțumesc pentru predarea albumului meu cu scrisorile Dvs., Muzeului din Fălticeni și pentru faptul că ați admis dorința mea. M-a bucurat foarte mult răspunsul din partea Direcției Muzeului . O
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
am fost oportunist ca alții, nici fără obraz ca ei, să excursionez prin toate partidele politice, ca să trec de-a dreptul de la Închisoare - la demnități și titluri onorifice, ca să mă autozeific prin cele anuare, că altfel n-aș putea unde. Resemnarea este, de altfel, caracteristica bătrâneții. Totuși să nu mă socotiți pesimist. Lucrez mereu, scriu deși multe pentru... sertar. Am o mică bibliotecă plină cu manuscrise și plină de... răbdare. Odată și odată tot am să izbutesc să scot câte ceva din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
localnicilor a început să piardă din nou teren, laolaltă cu libertățile cetățenești. „Și oamenii acceptă acest lucru, nu țin la naționalitatea lor?”... Femeia clipește cu un fel de oboseală: „Suntem prea aproape de ruși, și geografic, și etnic“. Acest gen de resemnare îmi toarnă un frig metalic în oase. VASILE GÂRNEȚ: Am renunțat să merg la Vyazynka. Vreau să mă odihnesc, să mai citesc. Dar, ghinion, nu-mi pot recupera pașaportul de la recepție, unde l-am predat azi-dimineață. O funcționară blondă îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
desființarea brutală a celei Greco-Catolice, care, ca și surorile ei întru credință din Ungaria, Cehoslovacia și Polonia, își avea „capul” la Roma!Ă, a țăranului fruntaș, după destabilizarea și înfricarea elitei intelectuale și artistice, urma această ultimă „etapă”, se pare: resemnarea pe scară largă, în fapt o „orientalizare”, o „asiatizare” a cetățeanului european, dinamic, lucid de propriul său eu, conștient și mândru de propria sa individualitate, încrezător în acel destin pe care și-l făurește singur sau cu cei asemănători lui
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de scriitori francezi ce fuseserăm invitați la Belgrad, am constatat, cu spaimă, această „apatie”, „renunțare”, „deconcertare” a vârfurilor culturii ce păreau nu numai să se împăce cu dictatura, dar și cu ideea „continuării ei”, în forma unei dinastii ceaușiste. O resemnare ce, grotesc, lua la unii forme „vesele”, aer pe care l-am botezat imediat „cinism vesel”, deoarece răul social, profund, insidios, nu mai era văzut ca un „dușman” al firii noastre individuale și istorice, ci... ca o formă posibilă de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dreapta este la putere. "Nu sunteți evreu, n-aveți decât să plecați de aici", i-a spus unui călugăr un funcționar arțăgos, membru al partidului Shass. Este de înțeles acel "Vor să termine cu noi", exprimând atât mânie, cât și resemnare. Și toate acestea agravate de lenta extincție a măicuțelor clarisse, carmelite, benedictine, surori ale Carității, de sentimentul de abandon din partea protectorilor tradiționali, Vaticanul, Franța, Italia, abia temperat de revirimentul schițat pe linie charismatică. Consulatul Franței acționează cât poate mai bine
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pese de faptul că la doar câțiva metri pelerinii obosiți doreau să doarmă. în plus, ușa de la dormitor ce mi s-a părut a avea o vechime de jumătate de secol scârțâia de te dureau timpanele urechilor. Pelerinajul înseamnă și resemnare și - acceptare voluntară a tot felul de contradicții. Le-am acceptat și eu, salvat fiind ca de obicei de dopurile din urechi. Dimineața, soneria unui telefon a dat deșteptarea înainte de ora 6 așa că toți din dormitor au fost cât se
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
în altă ordine de idei postulez că limba și spațiul ei spiritual este o convertire a individualității prin fiecare manifestare socio-politică. Aici trebuie să revin la opoziția manifestată printr-un exil interior și un exil propriu-zis granița dintre luptă și resemnare... Deci, încercând să răspund (și mă repet), trebuie să mă sprijin atât pe cele spuse mai sus cât și experiența mea biografică. Povestea mea începe cu...: După o lungă perioadă de prizonierat în minele din Donnbas (astăzi Ucraina), tatăl meu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pusei ultimatul, lăsând mamei să aleagă de vrea să aștepte în Elveția răspunsul lui Ionel; eu eram decisă să plec. Un imperios instinct mă împingea spre țară. Hotărârea mea prevală și pornirăm la Viena, unde ne primi cu o amabilă resemnare d. Mavrocordat. El se duse cu Pia și Bebe Lahovary să vorbească la Staatsbahn șefului de gară ca să ne rezerve locuri pe a doua zi prin Cernăuți, Vârciorova și Predealul fiind deja închise. Dis-de-dimineață pornirăm la gară. Acolo nu mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a acestei serii de intervenții, cu toate gravitând pe același ax al studiului semantic al Luceafărului. Sunt luate în discuție opinii datorate unor ilustre personalități ale eminescologiei, de la Maiorescu și Călinescu la Tudor Vianu (pentru care "retragerea hyperionică nu este resemnare, este singurătate liber consimțită", în care "nu încap, aș zice eu, neliniștea și norocul trecător al celor doi protagoniști ai cercului strâmt") și Constantin Noica ("După opinia mea /.../ sensul neputinței și vina "orbirii" din natura superioară a geniului, de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
când Într-alta de cei mai isteți dintre noi, de „cărturarii“ cei mai guralivi, precum exoticii Hurmuz Aznavorian, cel prea oacheș la față și impetuos, și Virgil Zaborowski, cel prea blond, grăsun și volubil; sau abandonați În voia soartei prin resemnarea tacită a majorității cercului nostru, Între care mi-amintesc de bătrâ niciosul la chip și cald la inimă, plin de talente multiple, Victor Ion Popa. Am avut Însă norocul să cunosc, În acest cerc al nostru, pe profesorul Dimitrie Ionițescu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
absurd complex de inferioritate, În care o origine modestă și o infirmitate fizică sunt Întrecute de talentul scriitorului și de personalitatea omului. Rigorisme și abstinențe afișate sau practicate; senzualități și erotisme ocolite sau disimulate; conflicte cu sine Însuși, panici și resemnări abia suportate. Unde este mintea cu darurile ei, firea cu mândria ei, gluma cu tot hazul ei? [...] Vir pilosus, vel fortis, vel libidinosus. O căsnicie de tristă figură, iar cuvântul vine de la „caznă“. Fumurile și gărgăunii de pricopseală și parveneală
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
severă de antropolog i-a interzis orice speranță de supraviețuire și comunicare cu noi după moarte. Cel de-al doilea, de asemenea, dar pentru alte motive, prin tre care, cred, greutatea păcatelor sale și familiarizarea lui din vreme cu Învățătura resemnării creștine, fie că a crezut sau nu În ea. Însă cel de-al treilea, Încurajat parcă de ultima lui Întruchipare de moroi, m-a bântuit pe aproape, silindu-mă la tocmeli și târguieli cu umbra-i cotonoagă, târșită noaptea până la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Bucuța și soții Rebreanu cam după ușă, necunoscuți și neluați În seamă de nimeni.) Sau poate, din socotința lui nebunească că s-a aflat (auzi colo!), după taică-său și maică-sa, la „marginea societății“ de atunci [...]. Cu timiditățile și resemnările proprii tuturor intelectualilor, Emanoil Bucuța, În care atâția dintre noi Întrevăzuseră pe unul dintre cei mai de seamă poeți și prozatori ai noștri, se Înhămase, vrând-nevrând, la jugul cel mai greu al vieții, cu o femeie bolnavă și roasă de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]