2,142 matches
-
ascunse de antipatie, mai ales în Ardeal, unde în multe cercuri acționa în stare latentă o puternică ură împotriva ortodoxiei. Și tata era exponentul ei cel mai remarcabil [...]. Din păcate, la câțiva, foarte puțini, e drept, dintre români au funcționat resentimente anacronice de intoleranță, de ură chiar, pornite dintr-un fanatism care nu-și are locul într-o societate civilizată și care s-au manifestat prin numeroase lovituri sub centură, încasate nu numai de tata, dar și de noi. Oficial era
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Cel de-al nouălea capitol este dedicat „Gulagului românesc”. Este o realitate că mulți dintre membrii PCdR făcuseră ani îndelungați de închisoare înainte de 1944, din cauza acțiunilor subversive și apartenenței la serviciile secrete sovietice. O dată ajunși la putere, și-au dovedit resentimentul. La începuturile regimului comunist „vinovăția” victimelor era prestabilită. Dreptul penal în vigoare în România veche a fost abandonat, adoptându-se în schimb cel sovietic, în care autoacuzarea juca un rol foarte important. Apărarea putea solicita, practic, doar clemență. Sistemul concentraționar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu seninătate, iar pe alocuri răzbătând un umor fin. Ele sunt captivante, minuțioase și de multe ori șocante, conțin detalii colorate și picante, însă, cu riscul de a mă repeta, prin ele se propune o evaluare echilibrată, realistă, nepervertită de resentimente, o judecată care refuză atât entuziasmul, cât și furia. Marius Oprea se dovedește un investigator neobosit, care controlează îndeaproape câmpul de fapte, un specialist care corectează greșelile strecurate în alte cărți (pp. 185, 269, 280 etc.). Sintetizând conținutul acestui volum
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și care bănuim că aceste elemente sunt dintre cei care au simpatizat cu mișcarea legionară. [...] V. POPULAȚIA MINORITARĂ. Numărul minoritarilor în raza acestui Inspectorat nu contează în afară de evrei care în urma îngrădirilor impuse prin noile legiuiri și statutul juridic au numai resentimente față de statul român și mai ales în urma incidentelor petrecute la Iași după cum urmează: În noaptea de 28-29 iunie a.c. treceau prin orașul Iași două coloane militare spre front, una pe strada Lascăr Catargi și alta pe strada Carol. Pe la orele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
este prima treaptă a rasismului eliminatoriu - împotriva africanilor, a amerindienilor sau a evreilor. Conflictul din Orientul Mijlociu amenință tot mai mult să devină o acoperire pentru un antisemitism fățiș. Atenție, iată vechiul model: cine acuză acum Israelul de fascism, face ca resentimentele împotriva evreilor, ațipite în mod latent între 1945 și 1989 și ieșite la iveală cu învigorare odată cu globalizarea, să devină prizabile la nivel social. Încă ceva: antisemitismul eliminatoriu nu este o specialitate germană. În timpul celui dețal doilea război mondial au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
a exprima dorința retrăirii momentelor din copilărie. Pui într-un singur talger și răul și binele, te scalzi în el sub un nour de dragoste, este ca un cerc pe care-l formează, inocentă, dragostea bunătatea, încrederea dar și eșecul, resentimentele, laudă, invidia...Aceastea își dau mâna și ne lasă să intrăm și să ieșim din acest cerc oricând dorim. Și să trăim viața la întregul ei potențial. Este vârstă tuturor posibilităților, a sincerității absolute, a libertății. Este vârstă care se
A doua oară unu by Iacob Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92956]
-
atașarea acestor atribute ale translației și comunicării) este la rândul său marcat de frontiere imaginare interioare, reprezentând de fapt etape ale îndepărtării de Europa Apuseană înspre Răsărit sau Orient, trepte ale unor ierarhizări ce readuc la lumină vechile suspiciuni și resentimente: Europa Central Răsăriteană, Europa de sud-est, Europa de Est, Balcanii. Asemenea jocuri de putere induc oare asumarea unor stări de spirit și reacții postcoloniale? 124 Prin raportare la puterile imperiale europene moderne, nu putem vorbi despre un imperialism real, concret, în această
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
care tot ceea ce nu intră în aceste tipare este rapid și cu sete amputat. Mises arată că opoziția la liberalism nu poate fi înțeleasă prin apelul la argumente raționale și că aceasta vine ,,dintr-o atitudine mentală patologică - dintr-un resentiment și o stare neurastenică pe care am putea-o numi complexul lui Fourier, după numele acestui socialist francez"35. Complexul lui Fourier presupune resentimente adânci față de persoana care a reușit. Cel bolnav merge până acolo încât ,,este gata să suporte
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
prin apelul la argumente raționale și că aceasta vine ,,dintr-o atitudine mentală patologică - dintr-un resentiment și o stare neurastenică pe care am putea-o numi complexul lui Fourier, după numele acestui socialist francez"35. Complexul lui Fourier presupune resentimente adânci față de persoana care a reușit. Cel bolnav merge până acolo încât ,,este gata să suporte mari pierderi dacă asta înseamnă că și ființa detestată suferă"36. Sigur, soluția ar fi ca fiecare dintre noi să înțeleagă că bătălia cu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
acolo încât consideră, și o spune în mod clar, că Biserica creștină a condamnat bogăția și a lăudat omul sărac. ,,Un lucru cu siguranță este clar și nici o interpretare meșteșugită nu-l poate întuneca. Cuvintele lui Isus sunt pline de resentiment împotriva celor bogați și apostolii nu sunt mai blajini în aceastăprivință. Omul bogat este condamnat pentru că este bogat, cerșetorul este lăudat pentru că este sărac". Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro, p. 265. 45 Paul Johnson, O istorie
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de Tratat de bază, de recunoașterea reciprocă a limbilor, latinității etc. În Moldova există o problemă: promovăm integrarea europeană cu un partid aflat la putere care nu își reneagă de fapt ereditatea sovietică. Ca urmare, promovează moldovenismul drept concept al resentimentului istoric perpetuu manifestat. E o contradicție gravă: integrarea înseamnă deschidere, acceptarea celuilalt, iar ceea ce avem în materie de ideologie oficială este cu totul altceva. Ce șanse are atunci discursul european în Moldova? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu voi putea răspunde la întrebările
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
în care noi ne acordăm, apropo de viitorul Ucrainei, cu politicile externe ale statelor din Europa Centrală și de Est. În mod vizibil, Ucraina are acum o șansă pe care sperăm să o valorifice fără teamă, fără crispare și fără resentimente. Reporter: Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru. Având în vedere interesul nostru special pentru Canalul Bîstroe, o să vă mai sunăm, să ne țineți la curent pe chestiunea aceasta litigioasă bilaterală, ținând cont că noi avem și un proces la Haga
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
ies singuri la suprafață, precum uleiul deasupra apei, și singuri se exclud din sistem. În alte cazuri, oameni care păreau să nu aibă nici un antecedent biografic avantajos din perspectiva relației cu diplomația s-au comportat admirabil. O spun fără nici un resentiment și cât se poate de detașat. Acesta este un minister în care chirurgia bruscă și lipsită de calcul previzional duce la catastrofe. Niciodată n-a fost vorba în Ministerul de Externe de liste. Asta trebuie să fie clar; o spun
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
-și viața, cum însuși notează, între masa de scris și cafenea, de unde și preferința pentru anecdotă și înclinația pentru relatarea fugară, gazetărească chiar superficială (ex. Ionel Teodoreanu). Mai în tot locul, el urmărește ideea generoasă de omenie, aproape fără nici un resentiment față de manifestările antisemite ale epocii. Copilul evreu din mahalaua Dudești care mergea cu Moș Ajunul împreună cu prichindeii creștini, va fi un admirator al lui O. Goga, chiar după ce acesta intrase adânc în politică și încă una de extremă dreaptă. Omenia
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
încerc formularea unui răspuns". Și, în continuare: "Cum e și firesc, transformarea mai adîncă a lui Eliade se vede în scrisul său, în opera sa creatoare, în istoria și teoria miturilor anume încă de la Goga (1932) încoace. Acolo metamorfozează el resentimentele și dubiile unei generații în teorie umanistă de amplă și generoasă deschidere, așa cum nu aveau să o facă nici Noica, nici Cioran, ale căror reușite și merite în alte zone trebuiesc căutate"? Să rețin și această concluzie lucid remarcabilă: "Eliade
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
70-'80 tocmai această producție posteminesciană își constituise o mască rînjită de crasă simplicitate, o ideologie de grosolană represiune care vrea să legitimeze totalitarismul orwelian întruchipat de cel mai jalnic dictator al istoriei române. Criticii și romancierii mișcării "protocroniste", naționaliștii resentimentului egalitarist din jurul lui Lăncrănjan, Barbu și Păunescu sau de la suplimentul Scînteii tineretului și de la Luceafărul (post 1975) sunt desigur cei care au dat lovitura de grație plauzibilității unui posteminescianism în era modernă, prin scrisul lor mediocru și nociv, prin anacronismul
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
Spectacolul ar fi putut fi amuzant, dacă n-ar fi fost de-a dreptul intrigant. Distincții imprecise, arbitrare, clișee, divagații, confuzii, improprietăți ale termenilor, două trimiteri bibliografice absolute: Harold Bloom și dicționarul, plus un acut sentiment că există un oarecare resentiment față de acest fenomen, de unde și tonul bășcălios și minimalist. Rareori se depășesc prejudecățile culturale binecunoscute. Dincolo de faptul că fiecare încearcă să priceapă ce e canonul plecând de la definiții de dicționar (model, listă, paradigmă, epistemă, ierarhie etc.), efect al lipsei de
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
existenței „literaturilor necanonizabile”. Un demers, în fond, la îndemâna multora dintre cei care în câteva fraze își permit să expedieze aiurea problema canonului. În fine, cartea lui Bloom este, cum știm, o replică dată celor pe care el îi numește Școala resentimentului; el susține canonul și apără criteriul estetic, ceilalți vor o slăbire a estetismului și chiar o relativizare a ideii de canon în numele multiculturalismului și a noilor ideologii culturale, deși nu au niște contra-propuneri concrete. Acestea fiind datele, simplificate la maximum
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
și a noilor ideologii culturale, deși nu au niște contra-propuneri concrete. Acestea fiind datele, simplificate la maximum, ale problemei, se nasc câteva întrebări. În ce măsură există la noi un astfel de climat teoretic? Cine se recunoaște în așa-zisa Școală a resentimentului? De ce nu există poziția acestora în ancheta Paradigmei? Există un contra-canon? Și cine i se opune? Cu cine polemizează inflamat, chiar dacă superficial, o bună parte din răspunsurile de față? Doar tânărul Bogdan Alexandru Stănescu pare să-și pună asemenea întrebări
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
observa, ceea ce o protejează cumva de ridicol și de parodic, chiar dacă ea însăși declanșează parodicul, prin intermediul sesiunilor de amor pe Internet. Cealaltă eroina a cărții, Andrea, trăiește și ea într-o paradigmă a multiplicității tumultoase, bîntuita de conflicte surde și resentimente greu suprimate. La Ierusalim aflîndu-se, ea trăiește de fapt între zidurile unei mănăstiri catolice unde se întîlnesc cei mai mari înțelepți ai lumii, ca într-un fel de stațiune de vacanță, unde aceștia încearcă să pună la cale destinele omenirii
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
importantă că una dintre cele mai virulente lozinci, scandata mai ales de lumpenul care s-a adăugat pe parcurs rebeliunii minerești, alături de "Murim, luptăm,/ Pe Cozma-l apărăm!", a fost "Jos București!". Acest slogan sintetizează, din nefericire, întregul capital de ură, resentiment și oroare față de un spațiu perceput, de către tot mai mulți români, drept un fel de Sodoma și Gomoră din care iradiază râul țării. E greu să-i explici provincialului aflat cu treburi prin București că nu toți locuitorii Capitalei sunt
Cârnati pentru Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18130_a_19455]
-
acestea, seducătoare. Cel mai serios și dezamăgit reproș pe care i l-aș putea face lui Bloom (dincolo de logică uneori vicioasa a raționamentelor lui) este că nu joacă fair cu adversarul. Pentru cineva care nu știe mai nimic despre Școală Resentimentului și reprezentanții ei, aceștia vor apărea drept o adunătură de universitari de mîna a doua, de impotenți mental, refulați politici și sexuali, înși avizi de bani și de putere, speriați de posibilitatea de a-și pierde posturile și de aceea
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
în primul rînd pe autor, ci simplul fapt că unii pot gîndi în afara paradigmei mentale a canonului. Aceștia i se par, prin definiție, axiomatic, suspecți. Poate că eu sînt caraghios de naivă, dar pur și simplu nu cred că Școala Resentimentului (al carei corifeu e, între alții, Nietzsche, pe care ce-i drept, Bloom îl lasă în pace) e doar un apanaj al imposturii. Dacă ar fi polemizat, argumentele lui Bloom ar fi fost mult mai grele intelectual. Dar el preferă
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
Adrian Marino la afirmația ce pare aberantă: "Adrian Marino m-a băgat în pușcărie. Nu numai pe mine, peste 300 de oameni. Din ei, vreo 60 au murit." În loc să ceară explicații, argumente, să verifice eventual din alte surse, gazetarul consemnează resentimentele profesorului (" El a trait bine, scrie și acuma, iar eu am ajuns la 45 de kilograme") și trece cu ușurință mai departe. E revoltător. v Ultimul număr apărut, 10, al revistei clujene STEAUA e pe cît de elegant tipărit, pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18159_a_19484]
-
morile de vînt din cealaltă. Așadar, a-i pune alături pentru a descoperi punți conceptuale e categoric o operațiune aberantă: Rorty vine din tagma relativismului contemporan în varianta destul de hard (uneori și soft, ce-i drept), din acea Școală a Resentimentului care îl scoate din sărite pe Bloom, în vreme ce autorul Canonului este un soi de ultim dinozaur al raționalismului și tradiționalismului, propovăduitor al Adevărului suprem, al Obiectivității transcendentale, ale Frumosului, al Valorii. N-ar trebui să folosesc, poate, un cuvînt insinuant
SINGUR ÎN MULTIME by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18124_a_19449]