11,123 matches
-
știm cine este cinstit și cine nu? Că n-am auzit unde se află stările scandaloase și lefurile cumulate? În ce parte dezinteresarea și în ce parte specula nerușinată a tot ce este mai sfînt? Ne zice d. Rosetti: colegiurile restrânse sunt imorale și corupte; colegiele numeroase sunt azilul virtuții și al independenții. Dar, pentru Dumnezeu, am înțelege aceste afirmări daca legea electorală n-ar fi creat decât colegiuri restrânse; în lipsa unui punct de comparațiune, iluziunile ar fi permise; și am
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
facă o încercare nouă, o experiență a cărei rezultate fiind necunoscute încă ar putea da legitime speranțe de îndreptare a relelor existente. Dar acesta este cazul? Oare cu legea din 1866 n-am experimentat și colegiile numeroase ca și cele restrânse, cele cu vot direct ca și cele cu două graduri de votațiune? Nu le cunoaștem pe toate? Nu le-am văzut funcționînd? Ce ne zice d. Rosetti? Colegiurile restrânse sunt imorale; colegiurile numeroase sunt azilul virtuții; colegiurile restrânse permit falsificarea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu s-ar fi adresat cuiva anume: ― Contrabandiștii ne-ar putea fi de mare ajutor. Dacă vine armata și trebuie să ne apărăm australul, atunci va fi nevoie de cât mai mulți luptători... În mai puțin de două ore, spațiul restrâns al magazinului era înțesat de figuri dintre cele mai ciudate. Ciungi siniștri și ființe superbe, produse ale celor mai noi tehnici de inginerie genetică, femei și bărbați se înghesuiau deopotrivă să vadă cum pot pune mâna pe austral. Kasser se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fără echivoc a textelor narative, ca la Genette. Abia noile evoluții ale lingvisticii cognitive din anii '80 și '90 au permis recunoașterea faptului că demersul lui Stanzel ar fi trebuit să fie călăuzitor pentru cercetarea narațiunii, chiar dacă în compartimente mai restrînse ale cercetării, aflate într-o vertiginoasă dezvoltare, ar fi necesar să i se aducă unele completări, de exemplu în privința narațiunii la persoana a doua. În afară de propria-mi cercetare, care în mod cu totul evident a dezvoltat modelul de bază al
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cînd îl ridici pe unul dintre ele, celălalt coboară. Pare să fie vorba despre un destin. Devine, de part et d'autre, o glumă (a fiecăruia dintre ei) făcută pe seama persoanelor care își doresc să-i aducă laolaltă: adică (universul restrîns) mie, în primul rînd naratorului interesat. Spun amîndoi aceleași lucruri, fac aceleași lucruri, simt aceleași lucruri. Este o GLUMĂ [...] Soarta trebuie să facă să aibă loc întîlnirea [...] ULTIMUL empêchement în fața întîlnirii, a celei supreme, a celei care determină punctul culminant
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și șapte de conferințe episcopale și 2 198 de dioceze (în 1988). Dacă veți privi comparativ ce se alege la sfîrșitul a 20 sau 50 de ani de instituțiile noastre politice naționale care au o arie de suveranitate mult mai restrînsă partide, republici, monarhii etc. nu veți avea de a ales decît între a striga "minune", dacă vă aflați acasă, sau a vă bate capul, dacă sînteți mediolog. Cunoașteți deja răspunsul meu: lacunaritatea însăși determină consistența acestei organizații peste care nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
puțin tot atît de bine plasați ca și membrii propriu-ziși pentru a ști ce se întîmplă în interior. "Influența ideologică" a televiziunii domină influența partidelor, fiindcă forma sa de organizare a cetățenilor nivelează și înglobează, naționalizează, și deci dezorganizează, organizațiile restrînse ori specializate. Ziaristul care transmite nu crede în discursul pe care îl transmite: este normal ca indiferența prezentatorului să se răsfrîngă asupra obiectului prezentat și asupra subiectului în cadrul căruia e prezentat. "Cei de stînga sînt agnostici" da, și din mai
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a oferi scena între asentimentul superficial și rumoarea socială, asentimentul la zvon (sondaj, modă, opinie generală etc.). ORDO, LEX, MEDIUM Problemele de domeniu legate în regim de proprietate de mijloacele de difuzare, așa modelabile cum sînt, au o influență destul de restrînsă. Cetatea cu televiziune publică nu este în mod substanțial diferită de Cetatea cu televiziune privată prima este în întîrziere față de a doua, dar ambele aparțin deja aceleiași mediasfere, și fiecare mediasferă remodelează Contractul social. Într-o societate dezvoltată, mediumul, audiovizualul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
prea puțini destinatari. Înmulțirea continuă a canalelor (ca și a coloanelor de ziar) pune din nou problema selecției, deci a deciziei. Comunicarea audiovizuală e liberă, dar trebuie numaidecît să decidă cineva dacă emisiunea mea e destinată unei audiențe largi ori restrînse, căci nu se pot difuza toate emisiunile în prime time. Va fi mereu o transmisie cu două tarife sau două clase. Mereu, adică atîta timp cît soarele nu va apune de două ori în aceeași zi, iar oamenii vor avea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
au fost contingente și fizice (dificultăți de retransmisie pe teren accidentat). Începînd cu secolul al XVI-lea, tranziția către cuvîntul scris îi corespunde celei de la enoriaș la administrat, de la parohie la departament 83. Individul evoluat este luat dintr-un grup restrîns, sub îndrumarea înțelepților și a preoților, pentru a fi integrat în grupul larg, sub îndrumarea notarului, a jandarmului și a omului legii. Trecerea de la statut la contract, de la cutumă la regulament, de la predica duminicală la afișul de mobilizare. De la propagarea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și a corectitudinii, a cărei ilustrare o putem afla, plăcută sau dezgustătoare, după bunul plac, în emisiile far ale micului ecran, gen L'Heure de Vérité sau Meet the Press. Vedem acolo persoane publice, super-sofiste, alergînd într-un timp relativ restrîns după audiență și fani, contabilizați dur de un scor imediat arătat de către un arbitru. Drept dovadă, forma cea mai transparentă a barbariei comunicative, ceva asemănător cu jocurile de circ ale Logos-ului, unde se anulează brusc trei mii de ani
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
caracterizează prin: conductanță mare pentru apă (în funcție de conținutul în polizaharide), presiune hidrostatică și coloid osmotică cu implicații în mișcarea apei și în schimbul de substanțe, rol de sită moleculară. Presiunea lichidului interstițial se poate determina direct cu dificultate datorită spațiului deosebit de restrâns (sub 1 μm); se utilizează capsule perforate sau micropipete. Mult timp s-a considerat că presiunea hidrostatică interstițială este la nivelul de referință al presiunii atmosferice, dar se pare că există valori negative de 1-2 mmHg (maxim 6-7 mm Hg
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
trimitere la sănătate. Românul însă, deși mai folosește și el referirile la starea de sănătate dorită interlocutorului, pune totul sub semnul norocului. Își urează noroc când bea, când strănută, ba ajunge să îl folosească și ca formă de salut. Orizontul restrâns, absența perspectivei conduce la considerarea inconștientă a sorții ca unic element capabil să modifice ceva în bine în mod semnificativ în existența sa. Și totuși, ar trebui să ne salveze cunoașterea și voința. A doua o avem sau, la nevoie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ca etnic poate fi restrânsă (la sat) sau extinsă (la națiune). Exemplificarea cea mai bună a etnicului rămâne însă cea prin sat, acesta fiind "celula nepieritoare care întreține continuitatea etnicului". În ecuația etnicului a comunității de fapt, dacă privim etnicul restrâns intră practicile, ritualurile, limba. Din punct de vedere științific, studierea satului, a comunităților sătești era obiectul mai multor discipline, etnopsihologia având menirea să cerceteze condițiile care întrețin pe termen foarte lung conștiința comunității de origine, de limbă și de destin
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pot fi comunități. Dar aceasta nu înseamnă că ele pot furniza și definiții ale comunității. Ideea familiei drept comunitate decurge din maniera în care Bender definește comunitatea: "O comunitate implică un număr limitat de indivizi într-un spațiu social oarecum restrâns sau într-o rețea și ținuți împreună de reprezentări comune și de un sentiment al obligației. Relațiile sunt apropiate, adeseori intime și de obicei față în față. Indivizii sunt ținuți laolaltă mai degrabă de legături afective și emoționale decât de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitățile utopice ale secolului al XIX-lea, de exemplu, observăm că acestea aveau un set de credințe și valori împărtășite, articulate într-o ideologie religioasă. Spre deosebire de acestea, în cele mai multe comunități seculare se ajunge la o înțelegere cu privire la un set mai restrâns de credințe și valori, după cum există și grupuri cu credințe și valori puternice, dar care nu capătă forma ideologiilor, miturilor sau religiilor. Au existat însă și gânditori care au considerat că dimensiunea supra-rațională este o componentă necesară oricărei comunități. În
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
tradiției și cantitatea grupului social este invers proporțional" (Vianu, 1998: 253). Fără îndoială, tradiția este mai puternică la sat decât la oraș. Mai interesantă și mai revelatoare este însă ideea despre atenuarea tradițiilor prin trecerea de la un grup social mai restrâns la unul mai extins. Urmărind ideea lui Georg Simmel că în societățile mari există o evoluție a eticului către juridic, Vianu subliniază influența factorului cantitativ social și în domeniul valorilor etice. "Căci, este evident că în societățile mai restrânse, supravegherea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mai restrâns la unul mai extins. Urmărind ideea lui Georg Simmel că în societățile mari există o evoluție a eticului către juridic, Vianu subliniază influența factorului cantitativ social și în domeniul valorilor etice. "Căci, este evident că în societățile mai restrânse, supravegherea reciprocă fiind mai puternică, ținuta etică a fiecăruia este mai controlată, ceea ce înseamnă un bine, dar poate însemna și un rău, fiindcă dacă se poate vorbi de o moralitate superioară a cercurilor mici, se poate cu siguranță vorbi și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
guvernământul local și în recomandarea de a construi organizații la nivel local și la nivelul cartierelor. Cea mai presantă imagine a comunității este aceea a comunității ocupaționale de mineri, pescari, oțelari, agricultori etc. unde membrii erau legați de o arie restrânsă. Imediat după acestea vine vecinătatea, caracterizată de o economie a întrajutorării, de stimă și respect inter-generațional. Fiecare dintre cele trei tipuri de comunitarism identificate de Frazer (vernacular, filosofic, politic) se referă la spațiu, la localizare. Pentru cel dintâi, locul de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
contract, deschizând calea unor relații caracterizate prin implicare, grijă etc. Fiecare dintre noi facem parte dintr-o pluralitate de grupuri. Chiar vitalitatea unei comunități este dată de așa-numitele asociații intermediare sau grupuri corporative. Acestea sunt un fel de grupuri restrânse ai căror membri participă intens și sunt protejați la modul colectiv. Datorită acestor apartenențe, relația cu comunitatea mai largă poate fi îmbogățită. Uneori însă pluralitatea își relevă originea normativă. Este de dorit să existe o diferențiere sănătoasă a instituțiilor și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
un exemplu tipic de comunitate, la familie. Dacă facem referire la familie, se pare că toate condițiile de mai sus sunt (ndeplinite. Ș( totuși, este familia cu adevărat o comunitate? Răspunsul, considerăm noi, este negativ cel puțin pentru forma modernă, restrânsă a acesteia. În subcapitolul ce are drept titlu chiar această întrebare precum și în partea finală a lucrării se regăsesc și unele dintre argumentele acestei poziții. Tipurile de relații ce se stabilesc (n cadrul familiilor, existența unor sentimente aparte (ntre membrii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
toate acestea. Concepțiile lor s-au bazat frecvent pe contrastul dintre două tipuri de societate aparent disjunctive istoric, cum le numește Cohen, nu tocmai un adept al acestei abordări. Exceptând relațiile cu cei mai apropiați asociați (în sensul de familie restrânsă), persoana socială completă ar fi incongruentă cu modernitatea. Ei asociau comunitatea (privită ca o calitate a vieții sociale) cu un mod anacronic, vechi, și care se pierde în cel nou. Maine descrie trecerea de la status la contract. Tönnies descrie trecerea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Mulți (aproape 50 %) din cei ce trăiesc în spațiul urban nu se raportează însă la ea, trăind la nivelul metropolei, națiunii sau chiar lumii. Cartierul este cea mai mică unitate ce operează într-un oraș, deasupra familiei și a zonei restrânse de rezidență. Este arena unde o varietate a relațiilor umane este dezvoltată de oameni ce trăiesc apropiați" (Cunningham, Kotler, 1983: 2). Amintind de lucrările lui Lewis Mumford, James V. Cunningham și Milton Kotler arată că vecinii sunt uniți în primul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
2001: 60). Desigur, cum arată autorul, prin sat românesc tradițional se înțelege ideal-tipul de comunitate rurală tradițională din spațiul nostru. Vorbind de izomorfismul global sau de ideal-tipul de sat, acesta ar avea 4 caracteristici principale: a. "reprezintă un spațiu relativ restrâns, în mare parte autonom în raport cu societatea din care face parte, întrucât are structuri proprii de conducere, organizare, producție, educație; b. are specificitate economică prin faptul că predomină activitățile agricole și, implicit, o specificitate a consumului de bunuri; c. gradul de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care să lase să se întrevadă potențialitatea acestora măcar. De aceea căuta să îndrume "etnopsihologii" să le caute cu atenție. Nediversificarea comunitară este caracteristică doar popoarelor primitive. "O singură formă de etnic au numai popoarele sălbatice care trăiesc în hoarde restrânse" (Rădulescu-Motru, 1998: 621). În privința diversității tipologice, chiar dacă nu o exprimă la nivel comunitar direct, ea apare. Însă caracterul unui popor îl dă populația cea mai numeroasă, locuitorii satului la noi. Dar, "Originalitatea unui popor, originalitatea de care depinde viitorul acestuia
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]