6,418 matches
-
de la începutul ei, comportă acțiunea creatoare a lui Dumnezeu, și rămâne pentru totdeauna într-o relație deosebită cu Creatorul, unica ei finalitate. Numai Dumnezeu este stăpânul vieții de la începutul și până la sfârșitul ei: nimeni, în nici o împrejurare, nu-și poate revendica dreptul să nimicească direct o ființă umană nevinovată» (CBC, nr. 2258). Omuciderea și sinuciderea Numai Dumnezeu este stăpân asupra vieții și morții. De aceea, uciderea conștientă și premeditată a unei persoane - omuciderea - nu este numai o crimă gravă, dar și
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
generale, era tot derizoriu. El se plânsese lui Rieux, dar nimeni nu părea să-l ia în seamă. Tocmai aici își face loc originalitatea lui Grand, sau cel puțin unul din semnele ei. El ar fi putut într-adevăr să revendice, dacă nu drepturi de care nu era sigur, cel puțin asigurările care i-au fost date. Dar, mai întâi, șeful de birou care îl angajase murise de mult și apoi Grand nu-și amintea termenii exacți ai promisiunii care i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
la iarna veritabilă ce s-a înstăpânit în celelalte regiuni ale țării sau dacă ne referim la restul lumii. E o iarnă aspră, grea, cu probleme dificile în țări ca Polonia, Cehia, Austria și țări de pe alte continente. Iarna își revendică atributele ei specifice și e în dreptul ei să se manifeste. în Basarabia, Voronin - dezamăgit că și a pierdut supremația politică - cere insistent renumărarea voturilor, așa cum au cerut și comuniștii lui Iliescu și Geoană, nevenindu-le să creadă că nu mai
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
aduce o descoperire istorică fără precedent. Ceea ce avea în fața lui va schimba totul. Popoarele au dus lupte milenare pentru a lua în stăpânire acest loc sfânt, toate taberele considerându-se copiii lui Avraam. În diferite momente, evreii, musulmanii și creștinii revendicaseră acest pământ, toți socotindu-se adevărații lui moștenitori. Și acum el, Shimon Guttman, se afla în posesia documentului care va rezolva această dilemă pentru totdeauna. Toți cei care se considerau urmașii lui Isaac și ai lui Ismael, evreii și musulmanii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ținea între degete, deasupra turei negre. — Doar despre asta. Captură turnul, îl înlocui cu nebunul său și se întoarse la birou. —Nu înțeleg. Totul e legat de trecut. De cine a fost aici prima dată, cine e mai îndreptățit să revendice zona. Știți ce i-a scos total din sărite pe israelieni în timpul discuțiilor de la Camp David din 2000? Toubi se foi în scaun. Nu-i plăcea să ia lecții de la acest bărbat mai tânăr. —Dintre toate, o afirmație a președintelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Acest Aweida, înjunghiat în Ierusalim. Ce poți să-mi spui? Nu prea multe. Se pare că i s-a lipit de trup un mesaj în ebraică. O pagină din Tora. Iar Radioul Armatei din Israel anunță că asasinatul a fost revendicat de un grup de care nu a auzit nimeni. Apărătorii Ierusalimului Unit. —Colonialiști? — Poate. Al-Shafi își freca bărbia, scărpinându-și tuleiele. — În acest caz, Yariv tremură acum. Toubi interveni și el. — Întotdeauna s-a crezut că Machteret va ieși din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ca Ahmed Nour să fi fost colaborator și să fi fost executat pentru această greșeală; era posibil ca Rachel Guttman să se fi sinucis; kibbutzul din nord putea fi incendiat de niște adolescenți palestinieni furioși. Doar asasinarea lui Afif Aweida, revendicată de un grup israelian marginal, părea să fie o tentativă explicită de sabotare a negocierilor. Dar nimeni nu avea cum să fie sigur. Așa că vizita lui Maggie la casa îndoliată a lui Aweida nu avea totuși încărcătura emoțională a vizitelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Al-Shafi a negat orice responsabilitate legată de asta, spuse Tal. —Bineînțeles, dar Hamas? Și ei. Dar... — Dar nu știm dacă trebuie să-i credem. Și aceste crime din Ierusalim. Nu sunt convins că le-au comis cei care le-au revendicat. Apărătorii Ierusalimului Unit sau orice alt nume tâmpit și-or fi luat. De ce n-am mai auzit de ei până acum? Există întotdeauna un grup trăsnit gata să-și asume niște fapte care nu îi aparțin. Ar putea fi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
este slăvit prin niște cântece și versuri execrabile în care motivul prevalent este unul ce încearcă să-l impună ca surogat al noțiunii de tată. În realitate, râul Mississippi este o apă înșelătoare și sinistră, ale cărei bulboane și curenți revendică multe vieți în fiecare an. Nu am cunoscut niciodată pe cineva care să se hazardeze să-și bage un deget de la picior în apele lui cafenii și poluate, care spumegă de scursura canalelor, resturi industriale și insecticide ucigătoare. Până și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de viitorul comunicațiilor personale cu iPod și stocarea muzicii online prin iTunes. Investițiile din partea Sumner Redstone la MTV au inaugurat o nouă fuziune globală între muzică, media și comerț. Prin achiziționarea companiilor de media și internet, Barry Diller și-a revendicat viitorul comerțului interactiv. Richard Branson, de la Virginia Atlantic Airways, prin magazinele sale Virgin, exploatează nevoile clienților pentru stil, muzică și exprimare creativă. Fiecare dintre acești futuriști discreți utilizează o capacitate aparent stranie de a vedea mai departe în viitor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
și hotărâse că reclamația acestora împotriva companiei Searle nu era întemeiată. Dar astfel de hotărâri nu modificau comportamentul tradițional al biroului de brevete. Acesta continua să acorde brevete pentru gene care conțineau doar liste de revendicări vagi. Un brevet putea revendica toate utilizările unei gene pentru controlul bolilor sau durerii de inimă, sau pentru combaterea infecțiilor. Chiar dacă tribunalele declarau aceste revendicări ca fiind fără sens, biroul de brevete tot le acorda. Iar acordarea de brevete se accelera. Pe banii contribuabililor. — Treci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
le acorda. Iar acordarea de brevete se accelera. Pe banii contribuabililor. — Treci la subiect, spuse Josh. Avocatul își consultă carnețelul. — Cel mai bun candidat al tău este o cerere de brevet din 1998, pentru aminocarboximuconat metaldehidă dehidrogenază sau acmmd. Brevetul revendică efectele asupra potențialelor neuroemițătoare din girusul cingulat. — Ăsta e modul de acțiune al genei noastre, al genei maturității, zise Josh. — Exact. Așa că, dacă ai fi proprietarul lui acmmd, ai putea controla efectiv gena maturității, pentru că îi vei controla modul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Rick Diehl. Zâmbește. Este doar o șmecherie publicitară, ca să promoveze gena. Probabil, zise Josh Winkler. Au avut camere acolo, ca să prindă faza. — Exact, spuse Diehl. Și pe lângă publicitatea pe care tipul o primește pentru blestemata lui de genă Neanderthal, el revendică un mod de acțiune înrudit îndeaproape cu gena noastră a maturității. Activarea girusului cingulat și așa mai departe. Ar putea să ne fure lovitura. — Mă îndoiesc, zise Josh. Zeci de gene lucrează în girusul cingulat. — Chiar și așa, spuse Rick
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Căsătorit și divorțat de trei ori, Își privise fostele soții părăsind una câte una Istanbulul pentru a pleca cât mai departe de el. Din fiecare căsătorie avea copii pe care Îi vizita extrem de rar, dar a căror paternitate și-o revendica Întotdeauna cu mândrie. — Nu uita - a spus el agitând părintește degetul arătător Înspre Asya - toate familiile fericite seamănă una cu alta, Însă fiecare familie nefericită e nefericită În felul ei. — E atât de ușor pentru Tolstoi să scoată absurditățile astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
să spun, atunci cînd mi se va Întîmpla să dispun de sume mari de bani: „Nu sînt bogat, sînt un om sărac care are bani“. Abia Însurat, tata s-a lansat În aventura Familiilor-Însoțitoare-ale-Sfîntului-Francisc; era vorba de cupluri care se revendicau de la spiritul franciscan care le Îndemna mai ales să plece În pelerinaje. Familiile-Însoțitoare nu ezitau să plece la drum cu copiii cîte opt zile la rînd. Dormeau În șuri. CÎntau: „Camarazi, să mergem pe calea cea bună, căci Sfîntul Francisc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
și rămîn cel care hrănește, care asigură buna rînduială, care ocrotește. Problema mea, care nu e În Întregime rezolvată, este de a mă face admis În pofida acestor sarcini și de a mă face iubit prin ele. Dacă nu mi-am revendicat niciodată locul, dacă am așteptat Întotdeauna ca voi să mi-l dați, nu-mi va fi totuși greu să mă dau la o parte. Acest ultim capăt de drum Înaintea plecării definitive, Îl vom consacra entuziasmelor pe care le vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
bucurie, reuși să o scoată din toropeală, copleșind-o. Nu se credea vrednică de o asemenea dragoste, simțea că nu o merită, însă acest sentiment de vinovăție îi fu repede spulberat de inocența aprigă a Verei cu care aceasta își revendica mama, având nevoie de dragostea ei și de legătura eternă și aproape nefirească dintre ele. Slăbită și cu lacrimi în ochi, Lilia nu sesiză schimbarea din înfățișarea Verei și se lăsă în voia sentimentului pur și a trăirii intense pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
arătat lista, spunându-i că o extrăsesem din manuscrisele diabolicilor. „Că Templierii erau legați de lojile străvechi ale meșterilor zidari formate În timpul construcției Templului lui Solomon e lucru sigur. Cum sigur e și faptul că de atunci acești asociați se revendicau de la sacrificiul arhitectului Templului, Hiram, victimă a unui misterios asasinat, și se jurau să-l răzbune. După persecutarea multora dintre cavalerii Templului, cu siguranță că ei au migrat În acele confrerii de artizani, contopind mitul răzbunării lui Hiram cu acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
singurul lui act de bravadă. Zugrăvit în verde închis, cu pereții acoperiți de rafturi și diplome, era destul de mare ca să găzduiască un departament întreg. În epoca planurilor deschise și a cutiilor de chibrituri, Fran se simțise adesea oarecum stânjenită să revendice un spațiu atât de mare pentru ea însăși. — Stevie! E pefect! Am putea să punem șase telefoane de-a lungul peretelui ăluia, iar aici un ghișeu la care oamenii să vină și să scrie textul anunțului. Ești minunată! O îmbrățișă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
stânga primului birou. Puține hârtii. Un tablouaș cu portret strâmb, zice autorul, al lui Stoica, fost ministru de Justiție. Cruce în miniatură gen cruce de pe Omu. Biroul e postat sub o „Cină de taină“. Ultimul birou, al nimănui. Nu-l revendică nimeni. Deasupra, o Maica Domnului cu pruncul. Camera rece, umbroasă. Biroul și toaleta, celule cu gratii, cu alt inventar. Cosmescu și Bonațiu aveau un inventar mult mai bogat de prieteni. Fostul psiholog al viețașilor, transferat mai târziu în Direcție, apelat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
chiar va încerca, prin unii reprezentanți ai săi - Ștefan Petică, D. Anghel, Nicolae Davidescu, B. Fundoianu -, să îl recupereze, dintr-o nevoie de legitimare internă. Evadarea în vis, exotism și imaginar, muzicalitatea, melancolia, inefabilul liric, idealismul - proprii romantismului german - sînt revendicate ca elemente de continuitate, unii autori identificînd elemente de legătură între acesta și simbolism; un sunet eminescian autentic răsună în versurile lui D. Anghel, Șt. Petică sau G. Bacovia. Ut musica poesis - unul dintre principiile simboliștilor - a constituit un imbold
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
amănunte în cele două sinteze fundamentale ale lui Adrian Marino, Viața lui Alexandru Macedonski, E.P.L, București, 1965, și Opera lui Alexandru Macedonski, E.P.L. Buc., 1967). În articolul „Din pragul secolului“ (Literatorul, XX, 1, 20 februarie 1899), contradictoriul poet își revendica precursoratul simbolist alături de belgienii Maëterlinck, Rodenbach, Verhaeren, Giraud, Franz Eli și Fréderic Severin, pentru a sfîrși ca adept al neoclasicismului decorativ. Bun cunoscător al prerafaeliților englezi, al lui Stefan George și Hoffmanstahl, Baudelaire, Rimbaud, Laforgue și Mallarmé, Oscar Wilde, Verhaeren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
unor poeți simboliști sau moderniști de a fi susținut și pe cale critică simbolismul sau modernismul înaintea altor critici nu au obiect; e de la sine înțeles că, deveniți critici, acești poeți și-au apărat propria lor artă. Criticii adevărați (...) nu-și revendică rolul de inițiativă; ei organizează numai teoretic mersul evolutiv al conceptului estetic” (E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. Mutația valorilor estetice, Editura Minerva, București, p. 385). Privită din acest unghi, capabilă, așadar, de inițiativă și sedusă de riscul exploratoriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Hennings, din revista Cabaret Voltaire. Variațiuni pe o „themă” dată... Frustrarea celui rămas în țară transpare, compensator, și în tendința de a trage spiritul Dada către „năzdrăvăniile” din perioada vacanțelor petrecute la Gîrceni — probabil o formă discretă de a-și revendica paternitatea insurgenței: „În versul il fit un pet si lumineux — al dracului Tzara și-a adus aminte de mine. Eram la Gîrceni și eram la el acasă. Il en fut ebloui!” (n.b., printre cîntecele „internaționalizate” de Tzara în fața publicului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
La începutul lui 1932, își va înceta definitiv activitatea, odată cu aproape toate celelalte publicații avangardiste. Bilanțul este relevant sub destule aspecte. Unul dintre ele are în vedere calitatea de „precursori” ai avangardei autohtone și chiar mondiale pe care și-o revendică liderii grupării (Ion Vinea, Marcel Iancu, Jacques G. Costin). Pentru Vinea, Dada se născuse în România, cu contribuția lui (înainte de plecarea lui Tristan Tzara și a lui Marcel Iancu la Zürich), iar abstracționismul constructivist european își avea un precursor în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]