3,827 matches
-
nedrepte, ci doar teribile. Ei spun asemenea lui Maupassant: "Cel mai uimitor e că poporul nu se ridică împotriva unor astfel de guvernări. Așadar, care e diferența dintre monarhie și republică? Stupefiant e că societatea în întregul ei nu se revoltă la auzul acestui cuvînt: război"346. Nici optimismul, nici pacifismul și nici indignarea nu au împiedicat războiul. Victoria aliaților a adus cu sine prăbușirea a două imperii, al Germaniei și al Austro-Ungariei. Dar și un lanț de revoluții naționale și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
este timpul absolut și liniar al primei teorii, decupat în faze (de la 0 la 5 ani, de la 5 la 12 ani etc.), ci este timpul relativ și ciclic al evoluției oamenilor care ba se supun tatălui și stăpînului, ba se revoltă împotriva lui și așa mai departe. Pentru a nu mai pierde vremea, să conchidem observînd că trecerea de la teoria psihanalitică restrînsă la teoria generală presupune o totală schimbare de univers. Ca și cum am părăsi astronomia, știința sistemelor planetare izolate, pentru a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
din afară sau dinlăuntrul individului. Preocupat numai de trupul său, de bunăstarea sa, individul devine autist, orb și surd la nevoile celorlalți. Și nu cred că este o întîmplare dacă, în epocile de panică intensă datorată catastrofelor sau epidemiilor, oamenii revoltați de demisia autorităților neputincioase să facă față, se lasă cuprinși de marele suflu al orgiilor. Ieșirea din identificare este atît de totală încît Erosul ocupă tot locul vacant. Istoria ciumei în Evul Mediu este exemplară. Dorința de a trăi se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
evadînd din mediul lor real și făurindu-și un ideal, populat cu creaturi pe placul inimii lor? Astfel, copilul își creează o altă lume pentru a rezista celei în care este închis. De acolo își trage puterea de a se revolta împotriva poruncilor unei autorități care este prima ce le calcă în picioare. În celebra Scrisoare către tată, Franz Kafka povestește că universul copilăriei sale era împărțit în mai multe provincii dintre care una "în care eu, sclavul, trăiam sub legi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
domnia tăcerii. Toți acești "fii", vechea gardă bolșevică (în afară de Stalin, Troțki, Zinoviev, Buharin) sînt părtași la divinizarea sa. Ei răspund cu toții aceleiași nevoi tragice de a-l înălța deasupra muritorilor de rînd. Modul în care-l preamăresc l-ar fi revoltat pe Lenin. Îmbălsămîndu-l ca pe un faraon al Egiptului, proclamîndu-l idol al revoluției, ei îl preschimbă în zeu pe acela care luptase pentru o lume fără Dumnezeu și fără stăpîn. Ceremonia, scrie istoricul Deutscher, "era calculată pentru a impresiona mintea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Sternhell, Maurice Barrès et le nationalisme française, A. Colin, Paris, 1972, p. 11. 70 G. Le Bon, La Psychologie politique, op. cit. p. 5. 71 Ibidem, p. 121. 72 În Le Devenir social, noiembrie 1895. 73 J.C. Horovitz, Radicalism and the Revolt against Reason, Routledge & Reagan Paul, Londra, 1961. 74K. Kautsky, Die Aktion der Masse, în A. Grunnenburg (coord.), Die Massenstreiktebatte, Europaische Verlagstalt, Frankfurt-und-Main, 1970, p. 233. 75Ibidem, p. 245. 76K. Kautsky, op. cit., p. 282. 77I. Silone, La scuola dei dittatori, Mondadori
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de fapt, deportare - dar, așa cum am precizat deja, au fost și greviști care au făcut închisoare propriu-zisă. Minerii au fost intimidați și agresați, în anumite cazuri, împreună cu familiile lor. Celor anchetați li s-a cerut insistent să nu se mai revolte niciodată și să nu mai aibă discursuri împotriva partidului. Mulți greviști au fost chemați la Securitatea din Petroșani și maltratați în repetate rânduri, fiind supuși unor tehnici speciale, cum ar fi lovituri la cap sau strângerea degetelor la ușă. La
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
să protejeze noua identitate a lui Dobre de supus și colaborator al regimului comunist și al Securității, iar pe de altă parte, urmăreau să instaleze și să propage teama în rândul celor care ar mai fi avut curajul să se revolte împotriva autorităților. O altă variantă a vieții lui Dobre după august 1977 susține că acesta ar fi fost internat într-un azil psihiatric, unde a fost supus unui tratament de spălare a creierului pe care regimul comunist din România (după
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ulterioară a zonei cu mineri aduși din alte părți, cu militari și securiști ori chiar cu foști delincvenți angajați în minerit. Caracterul politic intrinsec a fost demonstrat și de faptul că minerii - considerați segmente esențiale ale muncitorimii comuniste - s-au revoltat împotriva patronilor lor ideologici și a condițiilor promovate de însuși sistemul politic care îi folosea ca forță de muncă. Prin urmare, greva din Valea Jiului a fost un protest colectiv spontan, dar cu miză politică ulterioară, care a contestat conducerea comunistă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în mod special să pozeze în „miner de onoare al țării” sau în lider național, înconjurat de securiști travestiți în mineri. Șocul său fusese real, Ceaușescu fiind luat prin surprindere de faptul că reprezentanții prin excelență ai omului nou se revoltau împotriva sistemului care îi crease „în eprubetă”. Iconografia minerului model se prăbușise, iar greviștii din Valea Jiului au fost timorați și terorizați tocmai pentru că provocaseră prăbușirea unui mit nu doar pentru ei înșiși (și pentru alte încarnări ale omului nou), ci
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Oprea și Olaru, 2002, pp. 14-15, 19). Muncitorii erau priviți ca o masă de manevră, subumană („bă, animalelor”), apoi erau amenințați cu reeducarea, în sensul că protestatarii vor fi trimiși în Valea Jiului pentru a fi „cumințiți”, asemenea minerilor care se revoltaseră cu zece ani mai devreme. Cel care îi amenința astfel pe muncitorii de la IABv știa că minerii protestatari de odinioară fuseseră chemați în instanță și deportați, iar cei care rămăseseră fuseseră reeducați ideologic ori supravegheați intens de agenții Securității. În ciuda
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
o deosebită plăcere să-mi facă capul tobă, simțeam că-mi sună ca un gong de atâția pumni” (Arsene, 1997, vol. 2, p. 162). În timpul torturii erau lovite anumite locuri și anumite organe: pe lângă cap (doar de aici se născuse revolta!), era lovit ficatul, rinichii și stomacul. Iată o scenă descrisă amănunțit de un schingiuit, scenă care pledează pentru faptul că torționarii comuniști români din 1987 nu schingiuiau la întâmplare, ci după metode bine studiate, brutalitatea metodelor poliției secrete din România
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost siliți să semneze declarații false, pentru a evita tortura ritualică. Angajamente de colaborare cu Securitatea nu au fost semnate; dar, în finalul cercetării și înaintea procesului, toți anchetații au semnat documente prin care se angajau să nu se mai revolte împotriva partidului sau a lui Ceaușescu, în caz contrar urmând să fie rejudecați și încarcerați. Majoritatea victimelor au sfârșit prin a scrie declarațiile dictate sau chiar redactate de anchetatori, fiindcă se săturaseră de maltratările repetate. De la un punct încolo, anchetatorii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
prin a scrie declarațiile dictate sau chiar redactate de anchetatori, fiindcă se săturaseră de maltratările repetate. De la un punct încolo, anchetatorii au încercat să cosmetizeze istoria: ei au regizat anchete în care se pretindea că muncitorii nu s-ar fi revoltat împotriva comunismului și a lui Ceaușescu, ci împotriva directorilor de întreprinderi. A existat și o variantă de interpretare a revoltei ca având o tentă legionară sau de spionaj, dar s-a renunțat la aceste ipoteze neverosimile. Până la urmă s-a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
un om decât să trăiești ca un vierme” (Filichi, 1994, p. 31). După 1989, unii dintre foștii protestatari au recunoscut că le-a lipsit un lider și un program clar de revendicări, precum și accesul la mijloacele de comunicare prin care revolta să fi avut un impact în rândul populației, aceasta fiind, după cum s-a văzut, spontană și neorganizată. Înrudită și cu mișcarea din Valea Jiului din 1977, dar și, în parte, anunțând simbolic revoluția din decembrie 1989, revolta din 1987 de la Brașov
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în interiorul României, după noile orientări democratice ale anului 1989 în Europa. Atmosfera credibilă și deloc mitizată a zilelor insurecționale timișorene este sintetizată în prefața lui Radu Ciobotea la una din cărțile lui Titus Suciu (Lumea bună a balconului). Ciobotea creionează revolta timișoreană ca pe un „vast cenaclu politic” și un „maraton” în care revoluționarii spontani și profetici nu au fost perfecți, ci umani (adică au făcut și ei erori sau au ezitat ori chiar au clacat parțial), un maraton epuizant în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
dos. Iată de ce mă voi ocupa aici doar de perioada 21-22 decembrie din București, lăsând la o parte revoltele din celelalte orașe curajoase, fără ca prin aceasta să doresc să minimalizez aportul locuitorilor respectivelor orașe. Dacă Bucureștiul nu s-ar fi revoltat, soarta Timișoarei (și a României) ar fi fost aceea a Brașovului după noiembrie 1987 - desigur, după un lung asediu în care timișorenii ar fi luptat și în cele din urmă ar fi fost arestați, anchetați, condamnați. Aceasta în cazul în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
dezamăgit, și-a dat demisia din FSN), vede patru etape în desfășurarea evenimentelor de la Timișoara din decembrie 1989, pe care le-am mai amintit și cu alt prilej (Suciu, Lumea bună a balconului, p. 29): 1. tulburare de stradă; 2. revoltă de stradă; 3. insurecție; și 4. revoluție (din 20 decembrie, datorită existenței platformei Frontului Democratic Român, considerată a fi un document politic). Traian Orban (președintele Asociației Memorialul Revoluției de la Timișoara) este de părere că a fost vorba de o revoluție
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și să intervină cât mai avantajos” (p. 110), acuzațiile respective fiind făcute din rea-credință, suspiciune, complexe, spirit de vendetă, minciună, ticăloșie etc. (p. 111). Apoi, lucru esențial, Ion Iliescu nu este mulțumit cu denumirea de revoltă dată revoluției române, întrucât revoltă, consideră autorul, este un „adevăr parțial și minimalizator” (p. 114); revoltă a fost la Timișoara, apoi la București (în 21 decembrie) și în celelalte orașe; ceea ce a urmat, însă, din 22 decembrie a fost o revoluție! Prin acest demers, Ion
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pedalează obstinat) este o sechelă a gândirii sale definitiv marcate de un pattern comunist, care vedea în clasa muncitoare „avangarda” partidului respectiv. În demonstrația lui Ion Iliescu, esențială pentru schimbarea regimului a fost revoluția începută în 22 decembrie și nu revolta de la Timișoara sau insurecția bucureșteană din 21 decembrie (deși, în Marele șoc..., este mai nuanțat în ceea ce privește Timișoara). Teza aceasta are însă o scăpare esențială: fără revoltă nu ar fi existat nici revoluția, dacă este să respectăm logica cronologică propusă de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
maghiari) în treburile interne ale României, care ar fi amenințat prin acțiunile lor integritatea teritorială a țării. Nu este clar dacă Ceaușescu chiar credea în această interpretare sau doar intenționa să mușamalizeze faptul că poporul român (timișorenii, bucureștenii etc.) se revoltase împotriva lui. Cum dictatorul era cuprins, în ultima fază a regimului său, de paranoia naționalismului furibund, cea vizată în mod aparte ca fiind intrigantă și spioană era Ungaria (de aici, una din formulele predilecte ale lui Ceaușescu care acuza „cercurile
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
București (a cărui organizare a căzut în sarcina generalului Iulian Vlad, șeful Securității) a servit perfect lovitura de stat: huiduielile din Piața Palatului, în timpul mitingului, ar fi fost susținute de securiști „revoluționari” având misiunea de a provoca mulțimea să se revolte. De aceea, victimele din după-amiaza și noaptea de 21 decembrie nu ar fi fost produse de Securitate, ci de Armată, care încă mai asculta de ordinele lui Ceaușescu. În cazul sinuciderii generalului Vasile Milea, Victor Loupan propune ipoteza potrivit căreia
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de la un punct încolo și s-a dezvoltat ca mișcare de mase, fiind pigmentată cu victime inerente produse la ordinele puciștilor; s-a urmărit ca efectul Timișoara să se propage în toată țara, iar Bucureștiul, mai cu seamă, să se revolte la rândul său, puciștii având pregătită echipa Iliescu. Dacă se poate vorbi de „teroriști” (în sensul de militari care au acționat la comandă, pentru a da senzația de război civil), atunci aceștia ar fi funcționat încă de la Timișoara, când s-
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ambiguă și alunecoasă: complotul extern este exclus complet (Brucan vorbește doar despre un consimțământ al lui Gorbaciov față de înlocuirea lui Ceaușescu), iar conjurația internă este sugerată și acuzată voalat, când și când, dar fără indicarea conspiratorilor. Singura recunoscută răspicat este revolta populară - dar în umbra ei, Brucan admite tot felul de pacte secrete și compromisuri între grupul central al noii Puteri (echipa Iliescu) și diferite facțiuni militare; aceste pacte rămân însă camuflate și nedate în vileag, fie pentru că au fost mai
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
tipic (p. 73). La sfârșitul anilor ’80, disidența românească era și ea nuanțată prin personalități singulare (Doina Cornea), vechi comuniști, scriitori (deși autorul precizează că în România nu a existat nici o societate a samizdatului, nici o societate civilă). Rady nu discută revolta de la Timișoara, întrucât o consideră validă din start; el este preocupat mai mult de ziua de 22 decembrie, pe care o vede alambicată și plină de dedesubturi. După teoria sa, facțiuni din Armată și Securitate au acceptat revolta populației încă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]