2,093 matches
-
îl suplinește pe istoricul François Guizot la Sorbona. În 1838 devine profesor la "Collège de France", acolo unde va educa noile generații de studenți în spiritul Revoluției franceze de la 1789. În 1846 îi apare una dintre cărțile de căpătâi ale revoluționarilor de la 1848 (inclusiv a celor români): "Le peuple" („Poporul”). În timpul revoluției franceze de la 1848, Michelet, spre deosebire de mulți alți scriitori, nu a intrat în viața politică activă, deși a fost des solicitat. Excesele acestei revoluții, mai ales atunci când trupele au tras
Jules Michelet () [Corola-website/Science/302907_a_304236]
-
n. 31 mai 1818, Gyula, Imperiul Austriac - d. 12 octombrie 1882, St. Petersburg, Imperiul Rus) a fost un general american de origine română, care s-a remarcat în Războiul civil american. Anterior a luptat în Revoluția de la 1848 de partea revoluționarilor maghiari, ocazie cu care a primit gradul de căpitan. La sfârșitul vieții a fost diplomat american la curtea imperială rusă de la St. Petersburg. De numele său este legat procesul de cumpărare a provinciei Alaska de către SUA de la Rusia țaristă. S-
George Pomuț () [Corola-website/Science/299455_a_300784]
-
este însărcinat "să ridice tabacii și mărginații și tinerimea din București, să meargă gloată la Palat și să ceară sancționarea Constituțiunii" (Ion Ghica, "Scrisori"); este secretar al guvernului provizoriu, vornic al capitalei, membru în comisia pentru dezrobirea țiganilor. După înfrângerea revoluționarilor, ia drumul exilului, mai întâi în Ardeal. În primăvara anului 1849 editează la Brașov ziarul politic "Espatriatul", care are ca subtitlu ""Dreptate, Frăție"". În toamna lui 1849 trebuie însă să părăsească Transilvania (deoarece împreună cu Bălcescu i-a susținut pe revoluționarii
Cezar Bolliac () [Corola-website/Science/299475_a_300804]
-
are ca subtitlu ""Dreptate, Frăție"". În toamna lui 1849 trebuie însă să părăsească Transilvania (deoarece împreună cu Bălcescu i-a susținut pe revoluționarii unguri). Trece prin Constantinopol și ajunge la Paris spre sfârșitul anului 1850. Se stabilește la Paris împreună cu majoritatea revoluționarilor exilați. În 1851 era unul din cei trei membrii ai comitetului Societății studenților români din Paris. În 1857, apare la Paris poemul "Domnul Tudor. Episode de la revolution roumaine de 1821" și revista "Buciumul", care are mai mult un caracter politic
Cezar Bolliac () [Corola-website/Science/299475_a_300804]
-
sfatul favoritului ei, Rasputin. După asasinarea lui Rasputin de către o rudă îndepărtată a țarului în decembrie 1916, deciziile și numirile împărătesei au devenit mult mai imprevizibile, iar situația s-a înrăutățit și Sankt Petersburg-ul a căzut sub stăpânirea completă a revoluționarilor. Înțelegând lipsa de speranță a războiului și situația dificilă de pe plan intern, pe 15 martie 1917, Nicolae al II-lea a abdicat în favoarea fratelui său, Marele Duce Mihail Alexandrovici. Marele Duce a refuzat imediat să accepte tronul fără sprijinul armatei
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
XIX-lea Säckingen era un orășel tihnit cu o populație de aproximativ 1.500 locuitori. Cu toate acestea era sub pază militară severă, deoarece după înnăbușirea revoluției din 1848 din Germania, conducătorii ducatului de Baden se temeau de propagarea ideilor revoluționarilor și republicanilor care fugiseră în exil în Elveția. Acesta era orașul pe care și l-a ales Joseph Scheffel ca reședință. Și-a găsit o locuință în clădirea "Hallwyler Hof” care aparținea primarului Anton Leo, clădire care mai există și
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
Răsunetul mare pe care opera lui Scheffel l-a avut asupra contemporanilor săi poate fi explicat în parte prin sa a caracterului german al lucrărilor sale. Ideea unei unificări a Germaniei fusese unul din idealurile revoluției din 1848, similară aspirațiilor revoluționarilor din Italia sau din principatele române. Chiar dacă în toate aceste țări revoluțiile din 1848 au fost înnăbușite, tinerii intelectuali căutau să militeze prin operele lor pentru un ideal național, iar, după unificare, să continue propăvăduirea ideilor naționaliste, pentru a asigura
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
la Abrud pentru a se întâlni cu Ioan Dragoș (deputat de Bihor la Pesta), care încerca să realizeze o înțelegere între revoluționarii maghiari (conduși de Kossuth Lajos) din Ungaria și cei români din Transilvania. Ungurii nu au răspuns mulțumitor revendicărilor revoluționarilor transilvani, astfel că nu s-a ajuns la un acord și luptele au continuat, românii transilvăneni urmărind să obțină prin revoluție mai multă autonomie. Abrudul a fost atacat (conform indicațiilor lui Kossuth) de un detașament maghiar condus de aventurierul Imre
Petru Dobra () [Corola-website/Science/303523_a_304852]
-
au pătruns în rândul câmpulungenilor. Aici au activat în perioada de pregătire a revoluției de la 1848, câteva figuri remarcabile ale culturii naționale: I.D. Negulici, C.D. Aricescu, Apostol Aricescu. La turnul-clopotniță al mănăstirii Negru-Vodă se află o placă cu textul jurământului revoluționarilor câmpulungeni de la 1848. La Câmpulung și în împrejurimi, ostașii români au dus, în 1916, în primul război mondial, lupte grele împotriva trupelor germane. Mausoleul de la Mateiaș a rămas să amintească vitejia ostașilor căzuți în luptele din zona Rucăr, Dragoslavele, Valea
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
ulei, diferența făcând-o poziția cotului sprijită pe țeava unui tun și pumnul stâng ține garda unei spade. Începând din iarna anul 1847 și până în iunie 1848, Barbu Iscovescu a realizat o serie de portrete, în creion sau ulei, ale revoluționarilor Constantin D. Aricescu, Nicolae Golescu, Petre Mateescu, Niță Magheru și cel al Zincăi Golescu, mama fraților Golești: Nicolae, Ștefan, Radu și Alexandru. În periplul parizian de după 1849, Iscovescu a realizat o serie de copii după tablouri de Rubens, Nicolas Poussin
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
lui Barbu Iscovescu a fost disputat între cei care au analizat viața și opera sa. Astfel, P. Ionescu a publicat în anul 1878 un "Catalog de tablouri, statuie și aquarele expuse în pinacoteca din București", în care a menționat că revoluționarul Iscovescu s-ar fi născut în anul 1817, luna și ziua fiind aceleași - 24 noiembrie. Începând cu anul 1939 când Marin Nicolau a publicat biografia lui Barbu Iscovescu, acesta s-a pus de acord cu majoritatea criticilor (după propriile declarații
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
fi încredințat toate lucrările pe care le avea lui Aman cu scopul trimiterii acestora în Țara Românească. Toate lucrările ar fi fost încărcate în niște lăzi pentru transport. Lăzile conțineau din spusele lui Jianu: celebrele (?) tablouri făcute la Paris, portretele revoluționarilor din Ardeal, schițele făcute la Semlin și peisaje din pribegie. După descrierea acestei donații, Jianu a explicat motivația lui Iscovescu, motivație care era de natură testamentară orală care cuprindea sentimente patriotice și exaltări revoluționare. Dan Grigorescu în mod diferit de
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
care în prețioasa sa colecțiune de la Miclăușeni posedă și d-lui un mare număr de letopisețe manuscrise, dară care sunt mai noi decât manuscrisele păstrate de mine"". Deși era văr cu domnitorul Mihail Sturdza, Alecu Sturdza (1803-1848) a îmbrățișat ideile revoluționarilor de la 1848. El a murit de holeră în anul 1848, existând suspiciuni că ar fi fost otrăvit din ordinul domnitorului. A fost înmormântat în biserica conacului. După moartea sa, de administrarea moșiei s-a ocupat văduva sa, Ecaterina Sturdza (Catinca
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
au exprimat nemulțumirile față de regimul comunist. În timpul evenimentelor au existat conflicte între armată și revoluționari, urmate de schimburi de focuri, mai mulți oameni fiind răniți, iar unii decedați. Adrian Hidoș, Károly Pajka , Ilie Muntean, Sándor Bodoni , Ernő Tamási, din rândul revoluționarilor, Adrian Mare, András Puczi și Szilárd Takács, din rândul militarilor, au decedat. În 22 februarie 2000 ca semn de cinstire pentru jertfele aduse și pentru eroismul manifestat în lupta pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, municipiul Târgu Mureș este declarat
Istoria Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/304039_a_305368]
-
a fi executat în 1958. Alți miniștri de stat sau de suporteri care au fost fie executați sau au murit în captivitate a inclus Pál Maléter, Géza Losonczy, Attila Szigethy și Gimes Miklós. Primul guvern Kádár a condus retribuții împotriva revoluționarilor. 21.600 disidenți au fost închiși, 13000 internat, si 400 uciși. Dar, la începutul anilor 1960, Kádár a anunțat o nouă politică în conformitate cu motto-ul "El, care nu este împotriva noastră este cu noi", o variație a citat Rákosi lui
Republica Populară Ungară () [Corola-website/Science/304090_a_305419]
-
Mao și Kissinger au convenit ulterior ca aceste discuții despre femei să fie șterse din înregistrările făcute publice. În timpul revoluției din 1911, Mao și-a întrerupt studiile pentru a servi drept soldat în regimentul local din Hunan, fiind de partea revoluționarilor. După sfârșitul revoluției și căderea Dinastiei Qing, acesta și-a reînceput studiile. După ce a absolvit Școala Provincială Normală Nr. 1 din Hunan în 1918, Mao a călătorit alături de Yang Changji, profesorul său din liceu și viitor socru, până la Beijing pentru
Mao Zedong () [Corola-website/Science/304205_a_305534]
-
Satiricus Ion Luca Caragiale” din Chișinău, unde joacă și în prezent. Printre rolurile teatrale cele mai cunoscute menționam următoarele: Soțul din "Care-s sălbaticii?" de Iulian Filip; El din "SRL Moldovanul" de Nicolae Esinencu; Ursu din "Ciuleandra" de Liviu Rebreanu; Revoluționarul ÎI din "Jertfe patriotice" după Ion Luca Caragiale și Vasile Alecsandri; Azazello din "Maestrul și Mărgărita" de Mihail Bulgakov; Tache Farfuridi din "O scrisoare pierdută" și Ipistatul din "D’ale Carnavalului" de Ion Luca Caragiale; Crooks din "Oameni și șoareci
Sergiu Finiti () [Corola-website/Science/312717_a_314046]
-
lui Nicolae Ceaușescu, fugise din clădirea unde se afla pentru a nu fi arestat de militarii care trecuseră de partea Revoluției. Cei doi americani apelează la un revoluționar pe nume Dan (George Mihăiță) pentru a-l găsi pe Duma, dar revoluționarul încearcă să-i jefuiască de bani și îi amenință cu arma, dar Peter îl imobilizează. Agenții americani ajung la vila de protocol unde se afla generalul Duma, iar cei trei pleacă împreună cu elicopterul spre Târgoviște, unde se aflau deținuți soții
Punctul zero () [Corola-website/Science/312748_a_314077]
-
cu Lockheed, din moment ce ei au construit avionul pe care Hughes l-a folosit pentru a stabili recordul de zbor în jurul lumii, în anul 1938. Lockheed a acceptat cererea lui Hughes ca avionul să fie construit în secret. Rezultatul a fost revoluționarul Constellation, iar TWA a cumpărat primele 40 de modele. În anul 1956, Hughes a comandat 63 de avioane Convair 880 pentru TWA la un preț de 400 milioane de dolari. Deși Hughes era foarte bogat la vremea aceea, creditorii săi
Howard Hughes () [Corola-website/Science/312042_a_313371]
-
Politic Superior al Armatei. În perioada Revoluției din decembrie 1989, Dumitru Iliescu avea gradul de maior de TAB-uri (Transportoare Blindate). Presa l-a acuzat că în noaptea de 21 decembrie 1989 el a executat ordinul de reprimare sângeroasă a revoluționarilor, trecând efectiv cu blindatele peste revoluționarii prezenți la baricada din fața Hotelului Intercontinental. Iliescu a negat că ar fi spart baricada. "Am văzut evenimentele până a fost spartă baricada demonstranților, dar acest lucru s-a făcut de către alte TAB-uri, venite
Dumitru Venicius Iliescu () [Corola-website/Science/311663_a_312992]
-
independența, formează confederația Statelor Unite Belgiene. Discordia dintre partidele catolice și partidele liberale jenează formarea unei armate, astfel că trupele austriece nu întâmpină dificultăți majore în restabilirea autorității austriece în luna octombrie a aceluiași an. În 1792, Principatul Liège, la cererea revoluționarilor refugiați la Paris, împreună cu Țările de Jos de Sud sunt eliberate de către trupele Revoluției Franceze în urma Bătăliei de la Jemmapes. Armata franceză este primită ca eliberatoare de către populație, care a avut de suferit în urma înnăbușirilor revoluțiilor barbasone și din Liege. Un
Istoria Belgiei () [Corola-website/Science/311023_a_312352]
-
au fost introduse la începutul anilor 2000. Exemple de mini monovolume: Opel Meriva, Renault Modus, Fiat Idea, Toyota bB și Nissan Cube. Mașini precum Hyundai Atos, Chevrolet Matiz, Chery QQ și Suzuki Wagon R sunt uneori considerate monovolume micro. În afară de revoluționarul Stout Scarab din 1935, monovolumele au început să fie construite în anii 1950. În 1950 a apărut Volkswagen T2, construit pe platforma lui Volkswagen Beetle și avât o formă de autobuz, cu locul șoferului deasupra roților din față și motorul
Monovolum () [Corola-website/Science/311819_a_313148]
-
această ocazie un rechizitoriu violent la adresa situației României de sub jugul sovietic. Înnăbușirea revoluției din Ungaria în 1956 a avut ca efect scăderea moralului Ligii în general și a lui Mihail Fărcășanu în particular. Revoluția le demonstrase că, indiferent de determinarea revoluționarilor, chiar dacă forțele lor reușeau să răstoarne regimul comunist, ele nu se puteau măsura cu Armata Roșie. De asemenea, evenimentele din Ungaria demonstraseră că occidentul nu era dispus să intervină în niciun fel pentru susținerea unei asemenea revolte. Astfel se punea
Liga Românilor Liberi () [Corola-website/Science/311400_a_312729]
-
ar fi trebuit să îmbrățișeze aceeași profesiune, dar decide în schimb să se înscrie în Garda Națională din Prayssac, apoi face parte din „Garda Constituțională” a regelui Ludovic al XVI-lea al Franței, care încearcă să apere palatul Tuilleries contra revoluționarilor. Decide însă să se alăture Revoluției și servește în Garda Națională din Paris, apoi în armata „Pirineilor”, unde câștigă gradele de locotenent și căpitan. Trece apoi în rândurile armatei din Italia și se remarcă în prima campanie din peninsulă, la
Jean-Baptiste Bessières () [Corola-website/Science/312370_a_313699]
-
împotriva voinței maestrului sau ca să participe la Bakufu-ul ce avea loc în Japonia secolului 19, și să îi ajute pe cei ce luptau împotriva Shogunatului, pentru 'o lume mai bună'. Astfel, el ajunge cel mai de temut asasin din gruparea revoluționarilor. Istoria elaborată în Tsuiokuhen explică cum au apărut semnele de pe fața lui Kenshin în formă de X și povestește despre faptul cum Kenshin a pierdut persoană pe care a iubit-o cel mai mult. Cel mai important însă, OVA-ul
Rurouni Kenshin: Seisōhen () [Corola-website/Science/310911_a_312240]