4,011 matches
-
4 sau mai multe segmente [19, 40]. În prezența cirozei, cu un parenchim rigid, rezecțiile non-anatomice sunt dificile tehnic, și se asociează cu pierderi sanguine semnificative. Pentru tumorile de 2-3 cm diametru, hemihepatectomia stângă sau dreaptă poate asigura o bună rezecție a tumorii cu o rată scăzută a complicațiilor postoperatorii. Pentru leziunile cu diamteru de 3-5 cm sau pentru cele situate profund este necesară rezecția hepatică extinsă [4]. Rezecția hepatică poate fi utilizată pentru a selecta pacienții pentru transplant, prin analiza
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
sanguine semnificative. Pentru tumorile de 2-3 cm diametru, hemihepatectomia stângă sau dreaptă poate asigura o bună rezecție a tumorii cu o rată scăzută a complicațiilor postoperatorii. Pentru leziunile cu diamteru de 3-5 cm sau pentru cele situate profund este necesară rezecția hepatică extinsă [4]. Rezecția hepatică poate fi utilizată pentru a selecta pacienții pentru transplant, prin analiza histopatologică a piesei obținându-se date despre agresivitatea tumorii. Astfel, o tumoră cu factori histopatologici de prognostic nefavorabil, cum sunt nodulii sateliți sau invazia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
de 2-3 cm diametru, hemihepatectomia stângă sau dreaptă poate asigura o bună rezecție a tumorii cu o rată scăzută a complicațiilor postoperatorii. Pentru leziunile cu diamteru de 3-5 cm sau pentru cele situate profund este necesară rezecția hepatică extinsă [4]. Rezecția hepatică poate fi utilizată pentru a selecta pacienții pentru transplant, prin analiza histopatologică a piesei obținându-se date despre agresivitatea tumorii. Astfel, o tumoră cu factori histopatologici de prognostic nefavorabil, cum sunt nodulii sateliți sau invazia vasculară, poate să contraindice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
pentru transplant, prin analiza histopatologică a piesei obținându-se date despre agresivitatea tumorii. Astfel, o tumoră cu factori histopatologici de prognostic nefavorabil, cum sunt nodulii sateliți sau invazia vasculară, poate să contraindice transplantul hepatic, chiar dacă pacientul întrunește criteriile Milano [4]. Rezecția hepatică la pacienții aflați pe lista de transplant. Dată fiind progresia tumorii la pacienții cu CHC aflați pe lista de transplant, în centrele cu o listă de așteptare de peste 6 luni se utilizează chemoembolizarea tumorală transarterială, ablația percutanată prin injectarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
lista de transplant. Dată fiind progresia tumorii la pacienții cu CHC aflați pe lista de transplant, în centrele cu o listă de așteptare de peste 6 luni se utilizează chemoembolizarea tumorală transarterială, ablația percutanată prin injectarea de etanol sau prin radiofrecvență. Rezecția hepatică poate fi utilizată în cazul acestor pacienți, oferind un control local mai bun al bolii. Această strategie este rezervată pacienților cu ciroză hepatică clasa Child A și într-o măsură mai mică pacienților din clasa Child B [4]. TRANSECȚIUNEA
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
masive, de peste 2 litri, a fost mai mică (8,3% versus 28,3%), cu o supraviețuire mediană mai mare (68,1 luni versus 22,6 luni). Concluziile autorilor au fost că abordul anterior trebuie să fie tehnica preferată în cazul rezecțiilor hepatice majore pentru CHC [55]. ABORDUL LAPAROSCOPIC Evidența actuală arată că în centre cu experiență, rezecția laparoscopică a CHC este fezabilă și sigură, dar păstrând un grad de dificultate ridicat. Un avantaj posibil al abordului minim invaziv este reducerea aderențelor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
mediană mai mare (68,1 luni versus 22,6 luni). Concluziile autorilor au fost că abordul anterior trebuie să fie tehnica preferată în cazul rezecțiilor hepatice majore pentru CHC [55]. ABORDUL LAPAROSCOPIC Evidența actuală arată că în centre cu experiență, rezecția laparoscopică a CHC este fezabilă și sigură, dar păstrând un grad de dificultate ridicat. Un avantaj posibil al abordului minim invaziv este reducerea aderențelor peritoneale postoperatorii, favorizând un eventual transplant hepatic ulterior. Într-o analiză sistematică al literaturii, au fost
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
incluși 1238 pacienți cu CHC operați laparoscopic sau deschis, din 15 studii [56]. Morbiditatea postoperatorie și pierderile sanguine au fost în mod semnificativ mai mici pentru grupul laparoscopic. Cu toate că s-a observat o tendință pentru creșterea riscului de margine de rezecție invadată tumoral pentru pacienții operați laparoscopic, nu au fost diferențe privind supraviețuirea și intervalul liber de boală la 1, 3 și 5 ani. Cho și colab. prezintă 36 de pacienți cu rezecții hepatice posterosuperioare și 92 de pacienți cu rezecții
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
o tendință pentru creșterea riscului de margine de rezecție invadată tumoral pentru pacienții operați laparoscopic, nu au fost diferențe privind supraviețuirea și intervalul liber de boală la 1, 3 și 5 ani. Cho și colab. prezintă 36 de pacienți cu rezecții hepatice posterosuperioare și 92 de pacienți cu rezecții anterolaterale, efectuate prin abord laparosocpic. Dintre acești pacienți 57 au prezentat CHC, 46 fiind cu ciroză, în special clasa Child-Pugh A [57]. Cu toate că rezecțiile posterosuperioare au durat mai mult comparativ cu cele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
rezecție invadată tumoral pentru pacienții operați laparoscopic, nu au fost diferențe privind supraviețuirea și intervalul liber de boală la 1, 3 și 5 ani. Cho și colab. prezintă 36 de pacienți cu rezecții hepatice posterosuperioare și 92 de pacienți cu rezecții anterolaterale, efectuate prin abord laparosocpic. Dintre acești pacienți 57 au prezentat CHC, 46 fiind cu ciroză, în special clasa Child-Pugh A [57]. Cu toate că rezecțiile posterosuperioare au durat mai mult comparativ cu cele anterolaterale (319 versus 261 minute), nu au fost
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
Cho și colab. prezintă 36 de pacienți cu rezecții hepatice posterosuperioare și 92 de pacienți cu rezecții anterolaterale, efectuate prin abord laparosocpic. Dintre acești pacienți 57 au prezentat CHC, 46 fiind cu ciroză, în special clasa Child-Pugh A [57]. Cu toate că rezecțiile posterosuperioare au durat mai mult comparativ cu cele anterolaterale (319 versus 261 minute), nu au fost observate diferențe privind sângerarea intraoperatorie, rata complicațiilor postoperatorii și durata spitalizării. MORBIDITATE ȘI MORTALITATE POSTOPERATORIE Rata complicațiilor postoperatorii este strâns legată de amploarea intervenției
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
au fost observate diferențe privind sângerarea intraoperatorie, rata complicațiilor postoperatorii și durata spitalizării. MORBIDITATE ȘI MORTALITATE POSTOPERATORIE Rata complicațiilor postoperatorii este strâns legată de amploarea intervenției chirurgicale. Cele mai frecvent întâlnite complicații sunt fistulele biliare și pleurezia. Analiza a 416 rezecții hepatice, de către grupul de la Heidelberg, a arătat că cele mai frecvente complicații chirurgicale sunt fistulele biliare (8%), infecția de plagă (3%) și pneumotoraxul (2%), iar cele mai frecvente complicații medicale sunt pleurezia (7%), insuficiența renală (5%) și insuficiența cardiacă (3
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
se va practica în ruptura pe: bronșia primitiva stângă (> 2 cm de la carenă); bronșiile lobare stângi. Sutura primară pe trahee și/sau bronșiei se face cu fire rezorbabile tardiv (vycril, PDS), același tip de fir se folosește în caz de rezecție traheală de necesitate. În rupturile complexe ale traheei cervicale de pe fața posterioară se va recurge la traheostomie joasă. Se vor depista leziunile traumatice asociate, în special ale esofagului. Detubarea bolnavului după operație va fi cât mai curând posibil. Se vor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
-
tegumentelor în regiunile fesieră, lombară, coapsă. În spațiul rezultat decolat se acumulează limfă din trunchiurile mici și mijlocii. - Lezarea unor trunchiuri mari în cursul unor intervenții chirurgicale (operația Halstedt pentru cancerul de sân, operații toracice, evidări ganglionare axilare, inghinale, cervicale, rezecția crosei safenei) sau traumatisme toracice cu lezarea canalului toracic vor determina un revărsat de limfă, o fistulă limfatică sau o colecție limfatică în cavități preformate (chilotorax, chiloperitoneu). Presiunea limfatică mai mare determină scurgerea de limfă spre exterior prin plăgi sau
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
rigid/flexibil. Leziunile parenchimatoase sau efracțiile unor blebs-uri, pot genera pierderi aeriene persistente deși drenul toracic a fost corect poziționat. Prin CTM se poate identifica și trata leziunea. Pe o serie de 11 pacienți, Carrillo, în 1998 [6], a efectuat rezecție pulmonară la 10 pacienți prin CTM, pentru surse de pierderi aeriene, cu o rată de succes de 100%. 9 pacienți din 11, au fost externați în primele 72 de ore post-operator, iar drenajul a fost suprimat la 48 de ore
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
particulare, locul de inserție a primului trocar depinde de diagnosticul pacientului, de bilanțul clinic, radiologic și CT preoperator. Utilizarea a trei porturi permite realizarea unei triangularizări, telescopul fiind la nivelul portului central, iar instrumentele fiind plasate pe unghiurile laterale. Pentru rezecții pulmonare se utilizează patru porturi. Accidentele și incidentele intraoperatorii Pot fi anestezice (poziționarea greșită a sondei cu dublu lumen) sau chirurgicale, apărute în timpul inserției trocarelor sau manipulării instrumentarului (lezare plămân, vase intercostale, vase mari mediastinale, lezare diafragm, fractura costală). Complicațiile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
sau durerea la nivelul peretelui toracic. Mortalitatea postoperatorie este apreciată de Boutin la 0,09% [3]. Drenajul Se face la fel ca în chirurgia deschisă. În principiu, se pun două tuburi în intervențiile prelungite, mai hemoragice, unde s-a practicat rezecție pulmonară, sutură esofagiană etc. și se drenează cu un tub când este vorba de o intervenție în scop diagnostic.
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
la cei la care tratamentul conservator este ineficient. Aproximativ 5% din pacienții diagnosticat cu sindrom de apertură toracică superioară necesită tratament chirurgical. Tratamentul chirurgical constă în înlăturarea completă a coastei I sau a coastei cervicale. Nu este recomandată scalenotomia fără rezecție de coastă deoarece s-au constatat recurențe în 65% din cazuri [7, 10, 11]. Rezecția coastei I prin abord transaxilar Această cale de abord are ca principal avantaj aspectul estetic: majoritatea pacienților fiind de sex feminin, incizia axilară transversală este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
de apertură toracică superioară necesită tratament chirurgical. Tratamentul chirurgical constă în înlăturarea completă a coastei I sau a coastei cervicale. Nu este recomandată scalenotomia fără rezecție de coastă deoarece s-au constatat recurențe în 65% din cazuri [7, 10, 11]. Rezecția coastei I prin abord transaxilar Această cale de abord are ca principal avantaj aspectul estetic: majoritatea pacienților fiind de sex feminin, incizia axilară transversală este apreciată de acestea. Accesul se realizează printre mușchii pectoral mare și latissimus dorsi, fără secționarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
ca în abordul supraclavicular. Dezavantajul major constă în accesul insuficient la artera subclavie; un accident vascular impune incizia suplimentară supraclaviculară pentru hemostază. Identificarea corectă a coastei I se realizează cu ajutorul inserțiilor musculare. Scalenul anterior și cel mijlociu sunt apoi dezinserați. Rezecția coastei I trebuie realizată complet (dezarticulare) iar resturile periostale trebuie complet înlăturate deoarece periostul restant produce reosificare cu reapariția simptomatologiei. Dacă există coastă cervicală aceasta este înlăturată odată cu coasta I. Dacă se constată că spațiul costoclavicular nu este suficient de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
dezarticulare) iar resturile periostale trebuie complet înlăturate deoarece periostul restant produce reosificare cu reapariția simptomatologiei. Dacă există coastă cervicală aceasta este înlăturată odată cu coasta I. Dacă se constată că spațiul costoclavicular nu este suficient de larg se poate practica și rezecția parțială a coastei II [11, 12] Se poate practica suplimentar simpatectomie toracală înaltă. Accesul axilar poate fi îmbunătățit prin utilizarea toracoscopului ca sursă de lumină și vizualizare a detaliilor. În prima lună postoperator este permisă folosirea moderată a mâinii și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
toracală înaltă. Accesul axilar poate fi îmbunătățit prin utilizarea toracoscopului ca sursă de lumină și vizualizare a detaliilor. În prima lună postoperator este permisă folosirea moderată a mâinii și se recomandă fizioterapie. După o lună poate fi reluată activitatea normală. Rezecția toracoscopică a coastei I Necesită identificarea corectă a coastei I, riscul principal fiind rezecția coastei II în loc de coasta I [6]. Rezecția coastei cervicale prin abord supraclavicular După rezecția scalenului anterior accesul chirurgical este foarte bun la nivelul coastei cervicale; pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
și vizualizare a detaliilor. În prima lună postoperator este permisă folosirea moderată a mâinii și se recomandă fizioterapie. După o lună poate fi reluată activitatea normală. Rezecția toracoscopică a coastei I Necesită identificarea corectă a coastei I, riscul principal fiind rezecția coastei II în loc de coasta I [6]. Rezecția coastei cervicale prin abord supraclavicular După rezecția scalenului anterior accesul chirurgical este foarte bun la nivelul coastei cervicale; pentru rezecția arcului său posterior însă este necesară tracționarea plexului brahial, în special a trunchiului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
postoperator este permisă folosirea moderată a mâinii și se recomandă fizioterapie. După o lună poate fi reluată activitatea normală. Rezecția toracoscopică a coastei I Necesită identificarea corectă a coastei I, riscul principal fiind rezecția coastei II în loc de coasta I [6]. Rezecția coastei cervicale prin abord supraclavicular După rezecția scalenului anterior accesul chirurgical este foarte bun la nivelul coastei cervicale; pentru rezecția arcului său posterior însă este necesară tracționarea plexului brahial, în special a trunchiului inferior, cu riscul de elongare. Rezecția coastei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
și se recomandă fizioterapie. După o lună poate fi reluată activitatea normală. Rezecția toracoscopică a coastei I Necesită identificarea corectă a coastei I, riscul principal fiind rezecția coastei II în loc de coasta I [6]. Rezecția coastei cervicale prin abord supraclavicular După rezecția scalenului anterior accesul chirurgical este foarte bun la nivelul coastei cervicale; pentru rezecția arcului său posterior însă este necesară tracționarea plexului brahial, în special a trunchiului inferior, cu riscul de elongare. Rezecția coastei cervicale poate fi realizată în manieră atipică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]